Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Gheorghe Ciobanu
Căutare avansată

Sandu Victor

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Data numiriri în funcție: 04 februarie 2015

Conform Hotărârii nr. 247/24 din 05 octombrie 2021, se anulează suspendarea din funcție a judecătorului Victor Sandu de la Judecătoria Chișinău, dispusă prin Hotărîrea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 237/23 din 28 septembrie 2021, cu reîncadrarea în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

Prin Hotărîrea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 237/23 din 28 septembrie 2021, judecătorul Victor Sandu de la Judecătoria Chișinău a fost suspendat din funcție în legătură cu acordarea concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, începînd cu 24 septembrie 2021 pînă la 29 iulie 2024, inclusiv.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1597-VIII din 03 iunie 2020, numit în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Potrivit Hotărârii CSM nr. 584/27 din 11 decembrie 2018, domnul Victor Sandu a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Chişinău sediul Ciocana, începând cu 01 ianuarie 2019.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1449-VII din 4 februarie 2015 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău.

Instruire/Diplome
2004 - 2008 Colegiul Național de Comerț al ASEM, facultatea Drept;
2007 - 2011  USM, facultatea Drept, Licențiat în drept;
2011 - 2013 Master în Drept USM, specializarea Drept Penal;
01 aprilie 2014 - a absolvit  Institutul Național al Justiției R.M;
2014 - prezent - studii Doctorale, Facultatea de drept.

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
25.11.2011 - 01.10.2012, 28.03.2014 - 28.05.2014 - avocat stagiar BAA ”Avocați Publici”
04.02.2015 - numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău.

Cursuri internaționale
2013 - Training session on human right, France;
2016 - Advanced Seminar on International Criminal Justice Cooperation, China;
2016 - Economics Institute for Judges, USA;
2017 - Elements of Refugee Law and Evidence Assessment in Asylum Context, Georgia;
2017 - Legal Personnel of B&R Countries, China;
2017- Legal Risks and Countermeasures of International Investment and Trade, China;
2019 - Matra Rule of Law Training – Administration of Justice, Netherlands;
2020 - 35 th International Training Programme in Legislative Drafting, India.

Data numiriri în funcție: 04 februarie 2015

Conform Hotărârii nr. 247/24 din 05 octombrie 2021, se anulează suspendarea din funcție a judecătorului Victor Sandu de la Judecătoria Chișinău, dispusă prin Hotărîrea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 237/23 din 28 septembrie 2021, cu reîncadrarea în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

Prin Hotărîrea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 237/23 din 28 septembrie 2021, judecătorul Victor Sandu de la Judecătoria Chișinău a fost suspendat din funcție în legătură cu acordarea concediului parțial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, începînd cu 24 septembrie 2021 pînă la 29 iulie 2024, inclusiv.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1597-VIII din 03 iunie 2020, numit în funcţia de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă.

Potrivit Hotărârii CSM nr. 584/27 din 11 decembrie 2018, domnul Victor Sandu a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Chişinău sediul Ciocana, începând cu 01 ianuarie 2019.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1449-VII din 4 februarie 2015 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău.

Instruire/Diplome

2004 - 2008 Colegiul Național de Comerț al ASEM, facultatea Drept;
2007 - 2011  USM, facultatea Drept, Licențiat în drept;
2011 - 2013 Master în Drept USM, specializarea Drept Penal;
01 aprilie 2014 - a absolvit  Institutul Național al Justiției R.M;
2014 - prezent - studii Doctorale, Facultatea de drept.

Activităţi profesionale pertinente

Activitatea juridică
25.11.2011 - 01.10.2012, 28.03.2014 - 28.05.2014 - avocat stagiar BAA ”Avocați Publici”
04.02.2015 - numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău.

Cursuri internaționale
2013 - Training session on human right, France;
2016 - Advanced Seminar on International Criminal Justice Cooperation, China;
2016 - Economics Institute for Judges, USA;
2017 - Elements of Refugee Law and Evidence Assessment in Asylum Context, Georgia;
2017 - Legal Personnel of B&R Countries, China;
2017- Legal Risks and Countermeasures of International Investment and Trade, China;
2019 - Matra Rule of Law Training – Administration of Justice, Netherlands;
2020 - 35 th International Training Programme in Legislative Drafting, India.

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 5/1 din 31 ianuarie 2020, hotărîri adoptate de judecătorul Victor Sandu de la Judecătoria Chișinău sediul Ciocana, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 66/8 din 14 iunie 2019, a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nu sunt constatate Hotărâri adoptate de judecătorul Victor Sandu care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 89/10 din 20 octombrie 2018, Hotărârile adoptate de judecătorul Victor Sandu nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2015 au fost contestate în total 35 hotărâri, sentințe și încheieri, fiind menținute 20, ce constituie 57,14%;
2016 au fost contestate în total 95 hotărâri, sentințe și încheieri, fiind menținute 71, ce constituie 74,73%;
2017 au fost contestate în total 124 hotărâri, sentințe şi încheieri, fiind menținute 93, ce constituie 75%;L
judecător de drept comun:
2018 au fost contestate în total 86 de hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 59, ceea ce constituie 68,60%.
judecător de instrucţie:
2019 au fost contestate în total 182 de hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 156, ceea ce constituie 85,71%.
Hotărârile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
2015, din 368 cauze examinate, 15 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ce constituie 4,07%;
2016, din 537 cauze examinate, 24 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ce constituie 4,46%;
2017, din 526 cauze examinate, 31 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ce constituie 5,89%;
judecător de drept comun:
2018 din 253 de cauze examinate, 27 de hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 10,67%.
judecător de instrucţie:
2019 din 2011 de cauze examinate, 26 hotărîri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,2%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 68/6 din 16 aprilie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea domnului Victor SANDU în funcţia de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă, înaintând proiectul decretului respectiv.

Prin Hotărârea nr. 5/1 din 31 ianuarie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Victor Sandu de la Judecătoria Chișinău sediul Ciocana, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 75 de puncte.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 406/31 din 10 decembrie 2019 materialele, în privința judecătorului Victor Sandu de la Judecătoria Chişinău sediul Ciocana, au fost remise la Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor în vederea evaluării extraordinare, în baza cererii judecătorului privind numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Hotărârea nr. 66/8 din 14 iunie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Victor Sandu de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) ,în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine acumulând un punctaj de 77 puncte.

Prin Hotărârea nr. 92/10 din 27 noiembrie 2014, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura domnului Sandu Victor la concurs, pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 344/29 din  17 noiembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constituit Grupul de lucru pentru modificarea cadrului legislativ în vederea realizării activităților pentru implementarea acțiunii nr. 4 – ”Consolidarea cadrului legislativ aferent sistemului judiciar, cu respectarea principiilor stabilității şi predictibilității normelor în vederea aducerii în concordanța cu ultimele modificări la legislație” din Planul anual de acțiuni al CSM pentru 2020 în următoarea componență: 
Lista persoanelor propuse pentru a fi incuse în componența Grupului de lucru, responsabili pentru domeniul civil:
CERNAT Nina – Membru CSM; 
BELEI Elena – Membru CSM; 
CREȚU Ion – Membru CSM; 
CLIMA Vladislav – președinte, Curtea de Apel Chișinău; 
PULBERE Ruxanda – judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
MITROFAN Livia – judecător, Judecătoria Chișinău. 
Lista persoanelor propuse pentru a fi incuse în componența Grupului de lucru, responsabili pentru domeniul penal:
TIMOTIN Mariana – Membru CSM; · FURDUI Sergiu – judecător, Curtea de Apel Chișinău; 
SANDU Victor – judecător, Judecătoria Chișinău;
ȚURCAN Lilia – președinte, Judecătoria Edineț; 
LUPAȘCO Lilia – judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani).

Potrivit Hotărârii nr. 646/29 din 03 octombrie 2017, se deleagă judecătorii Victor SANDU de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru) și Cristina PANFIL de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), în perioada 09-31 octombrie 2017 pentru participare la cursul de instruire cu tematica “2017 Seminar for Legal Personnel of B&R Countries”, care se va desfășura în perioada 10–31 octombrie 2017, în Beijing, China.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 5/1 din 31 ianuarie 2020, hotărîri adoptate de judecătorul Victor Sandu de la Judecătoria Chișinău sediul Ciocana, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Conform Hotărârii nr. 66/8 din 14 iunie 2019, a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nu sunt constatate Hotărâri adoptate de judecătorul Victor Sandu care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 89/10 din 20 octombrie 2018, Hotărârile adoptate de judecătorul Victor Sandu nu au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2015 au fost contestate în total 35 hotărâri, sentințe și încheieri, fiind menținute 20, ce constituie 57,14%;
2016 au fost contestate în total 95 hotărâri, sentințe și încheieri, fiind menținute 71, ce constituie 74,73%;
2017 au fost contestate în total 124 hotărâri, sentințe şi încheieri, fiind menținute 93, ce constituie 75%;L
judecător de drept comun:
2018 au fost contestate în total 86 de hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 59, ceea ce constituie 68,60%.
judecător de instrucţie:
2019 au fost contestate în total 182 de hotărîri/sentințe/încheieri, fiind menținute 156, ceea ce constituie 85,71%.
Hotărârile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
2015, din 368 cauze examinate, 15 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ce constituie 4,07%;
2016, din 537 cauze examinate, 24 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ce constituie 4,46%;
2017, din 526 cauze examinate, 31 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ce constituie 5,89%;
judecător de drept comun:
2018 din 253 de cauze examinate, 27 de hotărîri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 10,67%.
judecător de instrucţie:
2019 din 2011 de cauze examinate, 26 hotărîri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,2%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 68/6 din 16 aprilie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea domnului Victor SANDU în funcţia de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă, înaintând proiectul decretului respectiv.

Prin Hotărârea nr. 5/1 din 31 ianuarie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Victor Sandu de la Judecătoria Chișinău sediul Ciocana, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 75 de puncte.

Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 406/31 din 10 decembrie 2019 materialele, în privința judecătorului Victor Sandu de la Judecătoria Chişinău sediul Ciocana, au fost remise la Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor în vederea evaluării extraordinare, în baza cererii judecătorului privind numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Hotărârea nr. 66/8 din 14 iunie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Victor Sandu de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana) ,în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine acumulând un punctaj de 77 puncte.

Prin Hotărârea nr. 92/10 din 27 noiembrie 2014, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura domnului Sandu Victor la concurs, pentru suplinirea funcţiei vacante de judecător.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 344/29 din  17 noiembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a constituit Grupul de lucru pentru modificarea cadrului legislativ în vederea realizării activităților pentru implementarea acțiunii nr. 4 – ”Consolidarea cadrului legislativ aferent sistemului judiciar, cu respectarea principiilor stabilității şi predictibilității normelor în vederea aducerii în concordanța cu ultimele modificări la legislație” din Planul anual de acțiuni al CSM pentru 2020 în următoarea componență: 
Lista persoanelor propuse pentru a fi incuse în componența Grupului de lucru, responsabili pentru domeniul civil:
CERNAT Nina – Membru CSM; 
BELEI Elena – Membru CSM; 
CREȚU Ion – Membru CSM; 
CLIMA Vladislav – președinte, Curtea de Apel Chișinău; 
PULBERE Ruxanda – judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Centru);
MITROFAN Livia – judecător, Judecătoria Chișinău. 
Lista persoanelor propuse pentru a fi incuse în componența Grupului de lucru, responsabili pentru domeniul penal:
TIMOTIN Mariana – Membru CSM; · FURDUI Sergiu – judecător, Curtea de Apel Chișinău; 
SANDU Victor – judecător, Judecătoria Chișinău;
ȚURCAN Lilia – președinte, Judecătoria Edineț; 
LUPAȘCO Lilia – judecător, Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani).

Potrivit Hotărârii nr. 646/29 din 03 octombrie 2017, se deleagă judecătorii Victor SANDU de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru) și Cristina PANFIL de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), în perioada 09-31 octombrie 2017 pentru participare la cursul de instruire cu tematica “2017 Seminar for Legal Personnel of B&R Countries”, care se va desfășura în perioada 10–31 octombrie 2017, în Beijing, China.

Hotărârea nr. 247/24 din 05 octombrie 2021

Hotărârea nr. 237/23 din 28 septembrie 2021

Hotărârea nr. 344/29 din 17 noiembrie 2020

Decret nr. 1597-VIII din 03 iunie 2020

Hotărârea nr. 68/6 din 16 aprilie 2020

Hotărârea nr. 5/1 din 31 ianuarie 2020

Hotărârea nr. 406/31 din 10 decembrie 2019

Hotărârea nr. 66/8 din 14 iunie 2019

Hotărârea nr. 89/10 din 20 octombrie 2018

Hotărârea nr. 646/29 din 03 octombrie 2017

Hotărârea nr. 92/10 din 27 noiembrie 2014

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2017-2019), în privința judecătorului a fost intentată 1 procedură disciplinară, fiind pronunţată Hotărârea CD 9/8 din 12 octombrie 2018 prin care s-a încetat procedura disciplinară intentată în privinţa judecătorului Judecătoriei Chişinău, Victor Sandu, pe motiv că nu a fost comisă abatere disciplinară.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2018-2019), în privința judecătorului Victor Sandu a fost intentată 1 procedură disciplinară, fiind pronunţată hotărîrea CD 9/8 din 12 octombrie 2018 prin care respectiva cauză a fost încetată, pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 89/10 din 20 Octombrie 2018, ”în baza informației prezentate de Colegiul disciplinar, pentru perioada de raportare (2015-2017), în privința judecătorului Victor Sandu a fost intentată 1 procedură disciplinară, fiind pronunțată hotărârea CD nr. 40/8 din 08.05.2017, prin care respectiva cauză a fost încetată, pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară”.

Prin Hotărârea nr. 208/10 din 23 Octombrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Vignan Igor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 554s-805p/m din 15 iulie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 22 iunie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Sandu Victor de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Melinteanu Iurie (judecător în demisie), Negru Veronica și Bulhac Ion de la Curtea de Apel Chișinău, Guzun Ion, Catan Liliana și Diaconu Iurie de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 8/2 din 21 Februarie 2020, Plenul Colegiului disciplinar a restituit fără examinare contestația depusă de cet. Taboră Ion împotriva Hotărârii nr. 279/9 din 29 noiembrie 2019 a Completului de examinare a contestațiilor nr. 1, emise în privința acțiunilor judecătorilor Sandu Victor de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Fistican Eugenia (judecător în demisie), Clima Vladislav de la Curtea de Apel Chișinău și Vascan Nina de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 232/9 din 24 Octombrie 2019, Colegiul de ехаminаге а contestațiilor al Colegiului Disciplinar a respins са neîntemeiată contestația dерusă de Solomon Constantin împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 725s-765р/m din 07 August 2019, emise ре mаrginеа sesizării depuse la 09 Iulie 2019 asupra acțiunilor judecătorului Sandu Victor de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana).

Prin Hotărârea nr. 9/8 din 12 Octombrie 2018, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privinţa judecătorului judecătoriei Chişinău, sediul Centru, Sandu Victor, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară.

Prin Hotărârea nr. 248/9 din 03 Septembrie 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia vicepreşedintele Judecătoriei Chişinău sediul Centru - Pavliuc Ghenadie, depusă împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare nr.382s-535m din data de 26 aprilie 2018, de respingere a sesizării prin care s-a solicitat atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău sediul Centru –Sandu Victor.

Prin Hotărârea nr. 17/8 din 06 Iulie 2018, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a admis spre examinare sesizarea depusă de Procurorul General, Harunjen Eduard și se transmit materialele în privința judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, Sandu Victor, spre examinare Plenului Colegiului Disciplinar din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Hotărârea nr. 117/4 din 30 martie 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia avocatului Grîncu Sorina în interesele cet. Cosovan Serghei, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare Nr. 110s-142p/m din 12 februarie 2018, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului judecătoriei Chişinău sediul Centru, Sandu Victor.

Conform Hotărârii nr. 40/8 din 08 septembrie 2017, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privinţa judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, Sandu Victor, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară.
 
Prin Hotărârea nr. 10/1 din 27 ianuarie 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins sesizarea depusă de Eugeniu Turuta cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău, Victor Sandu.
 
Potrivit Hotărârii nr. 106/9 din 15 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de cet.Mițcul Alexandru, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 11 noiembrie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 02 noiembrie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Centru, mun.Chișinău, Sandu Victor.

Conform informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2017-2019), au fost înregistrate 12 sesizări, care au fost respinse. 

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2018-2019), au fost înregistrate 5 sesizări, care au fost respinse.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului Victor Sandu, în perioada evaluată (2015-2017), au fost înregistrate 11 sesizări, care ulterior au fost respinse.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2017-2019), în privința judecătorului a fost intentată 1 procedură disciplinară, fiind pronunţată Hotărârea CD 9/8 din 12 octombrie 2018 prin care s-a încetat procedura disciplinară intentată în privinţa judecătorului Judecătoriei Chişinău, Victor Sandu, pe motiv că nu a fost comisă abatere disciplinară.

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar pentru perioada de raportare (2018-2019), în privința judecătorului Victor Sandu a fost intentată 1 procedură disciplinară, fiind pronunţată hotărîrea CD 9/8 din 12 octombrie 2018 prin care respectiva cauză a fost încetată, pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 89/10 din 20 Octombrie 2018, ”în baza informației prezentate de Colegiul disciplinar, pentru perioada de raportare (2015-2017), în privința judecătorului Victor Sandu a fost intentată 1 procedură disciplinară, fiind pronunțată hotărârea CD nr. 40/8 din 08.05.2017, prin care respectiva cauză a fost încetată, pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară”.

Prin Hotărârea nr. 208/10 din 23 Octombrie 2020, Completul de examinare a contestațiilor nr. 1 a respins contestația cet. Vignan Igor împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 554s-805p/m din 15 iulie 2020, emise pe marginea sesizării depuse la 22 iunie 2020 asupra acțiunilor judecătorilor Sandu Victor de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Melinteanu Iurie (judecător în demisie), Negru Veronica și Bulhac Ion de la Curtea de Apel Chișinău, Guzun Ion, Catan Liliana și Diaconu Iurie de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 8/2 din 21 Februarie 2020, Plenul Colegiului disciplinar a restituit fără examinare contestația depusă de cet. Taboră Ion împotriva Hotărârii nr. 279/9 din 29 noiembrie 2019 a Completului de examinare a contestațiilor nr. 1, emise în privința acțiunilor judecătorilor Sandu Victor de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana), Fistican Eugenia (judecător în demisie), Clima Vladislav de la Curtea de Apel Chișinău și Vascan Nina de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 232/9 din 24 Octombrie 2019, Colegiul de ехаminаге а contestațiilor al Colegiului Disciplinar a respins са neîntemeiată contestația dерusă de Solomon Constantin împotriva Deciziei Inspecției judiciare nr. 725s-765р/m din 07 August 2019, emise ре mаrginеа sesizării depuse la 09 Iulie 2019 asupra acțiunilor judecătorului Sandu Victor de la Judecătoria Chișinău (sediul Ciocana).

Prin Hotărârea nr. 9/8 din 12 Octombrie 2018, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privinţa judecătorului judecătoriei Chişinău, sediul Centru, Sandu Victor, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară.

Prin Hotărârea nr. 248/9 din 03 Septembrie 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins contestaţia vicepreşedintele Judecătoriei Chişinău sediul Centru - Pavliuc Ghenadie, depusă împotriva Deciziei Inspecţiei judiciare nr.382s-535m din data de 26 aprilie 2018, de respingere a sesizării prin care s-a solicitat atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Chişinău sediul Centru –Sandu Victor.

Prin Hotărârea nr. 17/8 din 06 Iulie 2018, Colegiul de admisibilitatea al Colegiului Disciplinar a admis spre examinare sesizarea depusă de Procurorul General, Harunjen Eduard și se transmit materialele în privința judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, Sandu Victor, spre examinare Plenului Colegiului Disciplinar din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Hotărârea nr. 117/4 din 30 martie 2018, Completul de admisibilitate al Colegiului disciplinar a respins contestaţia avocatului Grîncu Sorina în interesele cet. Cosovan Serghei, împotriva deciziei Inspecţiei judiciare Nr. 110s-142p/m din 12 februarie 2018, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului judecătoriei Chişinău sediul Centru, Sandu Victor.

Conform Hotărârii nr. 40/8 din 08 septembrie 2017, Plenul Colegiului disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privinţa judecătorului Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, Sandu Victor, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară.
 
Prin Hotărârea nr. 10/1 din 27 ianuarie 2017, Completul de admisibilitate al Colegiului Disciplinar a respins sesizarea depusă de Eugeniu Turuta cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei Centru mun. Chişinău, Victor Sandu.
 
Potrivit Hotărârii nr. 106/9 din 15 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de cet.Mițcul Alexandru, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 11 noiembrie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 02 noiembrie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Centru, mun.Chișinău, Sandu Victor.

Conform informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2017-2019), au fost înregistrate 12 sesizări, care au fost respinse. 

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2018-2019), au fost înregistrate 5 sesizări, care au fost respinse.

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului Victor Sandu, în perioada evaluată (2015-2017), au fost înregistrate 11 sesizări, care ulterior au fost respinse.

Hotărârea nr. 208/10 din 23 Octombrie 2020

Hotărârea nr. 8/2 din 21 Februarie 2020

Hotărârea nr. 9/8 din 12 Octombrie 2018

Hotărârea nr. 232/9 din 24 Octombrie 2019

Hotărârea nr. 248/9 din 03 Septembrie 2018

Hotărârea nr. 17/8 din 06 Iulie 2018

Hotărârea nr. 117/4 din 30 martie 2018

Hotărârea nr. 40/8 din 08 septembrie 2017

Hotărârea nr. 10/1 din 27 ianuarie 2017

Hotărârea nr. 106/9 din 15 aprilie 2016

Știri
  • Candidații la funcția de membru al CSM: Avere, dosare și integritate

    24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

    ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea CSJ
    Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară – categoric nu a fost o încălcare”
    Liliana Catan este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2013. Și-a început cariera de magistrată în 1996 la Judecătoria Bălți, iar șase ani mai târziu a fost numită, prin transfer, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde a activat timp de opt ani.

    24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

    ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea CSJ
    Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară – categoric nu a fost o încălcare”
    Liliana Catan este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2013. Și-a început cariera de magistrată în 1996 la Judecătoria Bălți, iar șase ani mai târziu a fost numită, prin transfer, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde a activat timp de opt ani.

    Catan este magistrata care a făcut parte din completul de judecată de la CSJ, care în 2017 a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat, menținând condamnarea la nouă ani de închisoare aplicată de instanța de fond. În 2014, Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu „avertisment” pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, alias „Pisateli”, din închisoare, după ce CA Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de pușcărie pentru o crimă gravă – comandarea unui triplu omor.

    Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară din 2014 a fost anulată de CSJ. Categoric nu a fost o încălcare din partea colegiului, pentru că eu am fost unul dintre cei cinci judecători. Noi am casat decizia de condamnare a CA și am trimis la rejudecare, dar sentința primei instanțe era o sentință de achitare. Prin urmare, noi, sub nicio formă, casând decizia de condamnare, nu am putut ține persoana sub arest. Cu atât mai mult, în situația în care atunci examinam cu părțile pe dosar și nici nu a fost o solicitare a procurorului. Adică, din oficiu, să-i stabilești o altă măsură preventivă inculpatului – asta este imposibil”.

    Potrivit Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), până în 2013, numele magistratei a figurat în 27 de sesizări, toate declarate neîntemeiate. Alte trei sesizări în care a figurat Catan au fost depuse în 2016, 2017 și 2020, însă au fost respinse.

    ZdG a scris anterior că Liliana Catan, fiind mătușa polițistului Gheorghe Bordea pe numele căruia, în 2015, au fost scrise mai multe plângeri pentru că a bătut cu cruzime mai mulți tineri, într-o încăierare la Leova, l-ar fi protejat pe acesta pentru a nu ajunge la închisoare. Rudele victimelor au acuzat atunci că, deși au depus numeroase plângeri, polițistul a scăpat basma curată datorită protecției de care se bucura din partea mătușii sale, judecătoare la CSJ. Atunci, magistrata a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), printr-un demers, apărarea reputației profesionale în raport cu afirmațiile făcute în articol.

    Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de 12 hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătoarea Liliana Catan, au fost obiect de examinare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

    În cauzele STEPULEAC c. Moldovei, CEBOTARI c. Moldovei din 2007, Levinţa c. Moldovei din 2012, GOREMÎCHIN c. Moldovei din 2018, MOSCALCIUC c. Moldovei din 2019,  completul de judecători, din care făcea parte și Catan, nu au adus argumente relevante și suficiente cu privire la aplicarea și prelungirea arestului preventiv sau cu privire la respingerea recursului la încheierea de autorizare a arestului.

    În cazul O.R. și L.R c. Moldovei din 2018, R. Moldova a fost condamnată pentru violarea art. 3 din Convenție, pentru relele tratamente la care au fost supuse reclamantele de către polițiști în incinta Comisariatului General de Poliție la 7 aprilie 2009. Curtea a notat că, în pofida concluziei instanțelor naționale care au stabilit că acțiunile polițiștilor au constituit un tratament degradant, acestea le-au aplicat polițiștilor pedeapsa minimă prevăzută de lege.

    În cauza Mitrofan c. Moldovei din 2013, Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și judecătoarea Catan, au eșuat să ia în considerare argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele: Dan c. Moldovei din 2011, CIOBANU c. Moldovei și DMITRIEVA c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare, pronunțate de către instanțele de fond. În cauza Dogotar c. Moldovei din 2018, Curtea Europeană a concluzionat că a avut loc încălcarea art.  5 § 1 din Convenție privind internarea forțată a reclamantului într-o instituție psihiatrică timp de șapte zile, în lipsa garanțiilor prevăzute de către legislația națională.

    Liliana Catan: „Nu toate cauzele pierdute la CtEDO sunt din vina judecătorilor și perioada de când sunt primele hotărâri, era o practică constantă națională, după care noi am revăzut-o. În general, foarte multe practici de jurisprudență națională au fost revăzute după hotărârile CtEDO. Și aici nu putem să vorbim despre vina judecătorului, sub nicio formă. Dar, la ziua de azi, nu avem o clasificare pe cauzele pierdute de Moldova la CtEDO, care și din vina cui sunt,  pentru că o să vedeți că este un procent foarte mic de pierderi din vina judecătorului. Nu vorbim despre vina judecătorului ca atare, pentru că trebuie să dovedești că judecătorul a făcut-o intenționat. Și acum mă refer la mine și la colegii mei penaliști, pe cauzele penale”.

    În 2013, după ce a acumulat 88 de puncte, magistrata a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ. În același an, Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSCJ) a admis candidatura judecătoarei la concursul pentru suplinirea funcției la CSJ, după ce a obținut 77 de puncte. Totodată, în 2016, CEPJ i-a acordat calificativul „excelent”, după ce a evaluat-o cu 87 de puncte. În 2020, CSCJ a admis candidatura judecătoarei pentru promovarea în funcția de președinte/vicepreședinte la CSJ, după ce a obținut 80 de puncte. Magistrata candidează și pentru funcția de președinte al CSJ, într-un concurs anulat sau amânat de mai multe ori.

    Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul ei, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indică în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, deși prețul de piață este de câteva ori mai mare.

    În 2020, familia magistratei a cumpărat o altă mașină, Toyota RAV 4, fabricată în 2016, după ce a vândut, cu 150 de mii de lei, un automobil similar, Toyota RAV4, doar că mai vechi, din 2007. Familia Catan are datorii de 300 de mii de lei, după ce, în 2019, a contractat  un credit.

    Anatolie Țurcan: dosarele pierdute la CtEDO și explicațiile magistratului care a fost opt ani membru al CSM
    Anatolie Țurcan a fost numit în 2016 în funcția de judecător al CSJ, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la CA Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița. Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la CSJ, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei CA Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare. Totodată, Țurcan a făcut parte și din completul de judecată care a dispus strămutarea judecării cauzei penale de la CA Cahul la CA Chișinău în privința lui Ilan Șor, deputatul condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

    Judecătorul a mai făcut parte din completul de magistrați care, în decembrie 2019, a admis recursurile depuse de Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor, condamnat pentru trafic de influență și abuz de serviciu, și a casat total decizia CA Chișinău, prin care Chirinciuc fusese condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Atunci CSJ a menținut însă decizia instanței de fond, care i-a aplicat fostului ministru o pedeapsă mai blândă – de un an și patru luni de închisoare cu suspendare.

    Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pentru o perioadă de 8 ani, timp de două mandate consecutive. Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de la CA Chișinău la CSJ de către colegii săi din CSM.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, șapte hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan, au fost obiect de examinare la CtEDO și motiv pentru care statul a achitat prejudicii în valoare de circa 30,9 mii de euro.

    În cauzele LEVA c. Moldovei din 2009, Sara c. Moldovei din 2015 și Savca c. Moldovei din 2016, judecătorii au încălcat art. 5 § 1 Convenție (dreptul la libertate și siguranță), prin prelungirea arestului peste termenul legal de 12 luni, menținerea încheierilor cu privire la aplicarea măsurii preventive fără o motivare convingătoare și menținerea arestării preventive a reclamantului în lipsa unui act de învinuire. În cauza Mitrofan c. Moldovei din 2013, Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și Țurcan, a eșuat să ia în considerație argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal, inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele Dan c. Moldovei din 2011 și DMITRIEVA c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanțelor de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare pronunțate de către instanțele de fond, iar în cauza Ghirea c. Moldovei din 2012 –  prin admiterea unui apel tardiv al acuzării. 

    Anatolie Țurcan: „Spre exemplu, cauza Dan c. Moldovei. Iată atunci așa era practica judecătorească de înfăptuire a justiției, că în instanța de apel nu era în practică să fie interogați repetat martorii și cercetate din nou probele, adică instanța de apel era în drept să decidă în baza probelor cercetate de prima instanță, așa era practica pe toată republica. Acesta este unul dintre primele cazuri de constatare a neajunsurilor procesului de judecată la CtEDO. Ține de respectarea procedurii. CtEDO a spus că atunci când „condamnați după achitare înseamnă că trebuie să cercetați toate probele, din nou”. În cauza Mitrofan c. Moldovei e practic aceeași situație ca și la Dan. Adică nimic deosebit. S-a constat că trebuiau, din nou, cercetate probele pe viu. Nimic ieșit din comun. Înțelegeți, cu lucruri de acest gen se confruntă nu doar R. Moldova, dar și țări dezvoltate ca Italia, Franța se confruntă cu constatări de violare a drepturilor omului. Asta nu e o noutate pentru lume, pentru Europa civilizată, desigur. În cele trei cauze în care Curtea a constat că a fost prelungit termenul mai mult de 12 luni, sunt inclus în listă întâmplător, deoarece, eu, de exemplu, la Savca, am participat numai o singură dată, când el a fost arestat inițial și am menținut primul arest de 30 de zile. Ulterior, au fost prelungite aresturile de alți judecători și menținute deciziile de aplicare, de prelungire a măsurii preventive arestul, de alți judecători. Eu absolut întâmplător sunt indicat indicat pe aceste trei cazuri”.

    În ultimii șase ani, în privința judecătorului au fost înregistrate nu mai puțin de 14 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

    În 2014, candidatura lui Țurcan a fost admisă la concursul pentru funcția de judecător la CSJ, după ce a acumulat 90 de puncte. În 2020, judecătorul a acumulat 74 de puncte și a primit calificativul „excelent” din partea CEPJ.

    Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău. La ședința Adunării Generale a Judecătorilor, convocată prin Hotărârea CA Chișinău din 20 septembrie 2019, contestată de CSM și Guvern, Țurcan a fost ales în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor.

    Țurcan este magistratul care va beneficia de o pensie de 26 de mii de lei, după ce și-a revendicat creșterea pensiei, făcând referire, în instanță, la un articol din Legea privind statutul judecătorului, din 1995, care prevede că pensia reprezintă 80% din mărimea salariului judecătorului „plătit efectiv”.

    Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa are două niveluri și a fost construită în 2004, cu o valoare estimată la 1,5 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese persoanele pentru anul 2020, Țurcan mai deține un automobil de model Suzuki, fabricat în anul 2006 și achiziționat în 2013 cu 70 de mii de lei.

    Iurie Bejenaru: Zece dosare pierdute la CtEDO și explicațiile judecătorului
    Iurie Bejenaru este din 2008 judecător la CSJ. Anterior, a fost președinte, vicepreședinte și magistrat la Judecătoria Buiucani, acolo unde și-a început cariera în 1994.

    Iurie Bejenaru a apărut în atenția publică după ce a făcut parte din completul de judecată care a păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații CA, prin care ÎS Registru a fost obligată să achite companiei „Intercomsoft” LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a constat că decizia a fost adoptată cu grave ilegalități, astfel că pe numele judecătorului a fost dispusă intentarea procedurii disciplinare. Colegiul Disciplinar (CD) însă a clasat procedura în privința judecătorilor CSJ.

    În ultimii șapte ani, conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătorului a figurat în cel puțin 20 de plângeri examinate de către CD, toate fiind însă respinse ca fiind neîntemeiate. Totodată, potrivit unui raport din 2013 a CEPJ, în privința magistratului au fost depuse alte 25 de petiții, toate considerate ulterior ca fiind neîntemeiate.

    Tot Iurie Bejenaru a fost unul dintre magistrații din completul de judecată care prin decizia sa au pus punct în dosarul „Gemeni”. Atunci, magistrații au decis încetarea procedurii de revizuire la cererea Agentului Guvernamental al R. Moldova și au respins cererile de revizuire ale reclamanților. Astfel, reclamanților le-a fost achitată suma de 2,1 milioane de euro, în ciuda faptul că aceștia solicitau să le fie returnată clădirea.

    În 2013, 2016 și în 2019, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorești, CEPJ i-a acordat magistratului calificativul „excelent”. În 2018, magistratul a participat la concursul pentru funcția de membru supleant al CD din cadrul CSM, iar în 2020, la concursul pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, fără a obține funcțiile.

    Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2020, magistratul deține ½ dintr-o casă de locuit de 101.5 metri pătrați, obținută prin contract de moștenire, a cărei valoare indicată este de circa 426 de mii de lei. Prin același contract de moștenire din 2016, Bejenaru a primit alte cote-părți din alte două bunuri imobile. Tot din 2016, familia judecătorului conduce un Mercedes ML 350 CDI, fabricat în 2011, pentru care indică o valoare de 520 de mii de lei. Bejenaru mai are în proprietate ½ dintr-un teren intravilan de șase ari, cu o valoare declarată de circa 467 de mii de lei.

    Familia magistratului păstrează în conturile bancare aproximativ 441 de mii de lei. Totodată, magistratul este acționar la Fondului de Investiții pentru Privatizare „EXITON-BON” și „Nord Invest”.

    Zece hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Iurie Bejenaru, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO, incluzând violări de gravitate diferită.  Astfel, drept urmare a condamnărilor, R. Moldova a achitat circa 174 de mii de euro.

    În cauzele ŞARBAN c. Moldovei din 2004, URSU c. Moldovei și Istrati si alții c. Moldova din 2007, completul de judecători, din care făcea parte și Bejenaru, nu a invocat motive suficiente și relevante pentru arestarea reclamanților și nici pentru prelungirea arestului preventiv (art. 5 & 3 din Convenție). În cauza Levința c. Moldovei nr. 2  din 2012, R. Moldova a fost condamnată pentru detenția ilegală a reclamantului pentru o perioadă mai mare de două luni de zile și pentru neinformarea apărării despre examinarea demersului de prelungire a arestării preventive (art. 5&1, 5&3 și 5&4 din Convenție). Curtea Europeană a considerat că modul în care instanțele naționale au evaluat circumstanțele cauzei ar crea unui observator independent impresia că nu a avut loc o încercare veritabilă de a elucida circumstanțele cauzei și a descoperi adevărul.

    În cauza Ghimp și alții c. Moldovei (art. 2 din Convenție), CSJ, completul din care făcea parte și Bejenaru, a respins recursul procurorului și a menținut decizia CA Chișinău prin care ofițerii de poliție au fost achitați de acte de violență, ce au cazat, în consecință, moartea reclamantului. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauza CIOBANU c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentinței de achitare, pronunțată de către instanța de fond. CSJ, în componența completului fiind și Bejenaru, a respins recursul reclamantului și a menținut sentința CA Chișinău. În cauza Cucu si alții c. Moldovei din 2018, Curtea a constatat că sumele acordate reclamanților la nivel național fuseseră insuficiente în raport cu sumele acordate de către acesta prin prisma jurisprudenței sale (art. 5 § 1 din Convenție).

    Iurie Bejenaru: „Reieșind din primele cinci cauze care au fost încă în prima instanță, atunci luam hotărâri de unul singur și reieșind din practica judiciară care era la moment neuniformă și legislația imperfectă, au fost stabilite încălcări ale drepturilor de către Curtea Europeană. De aceea, reieșind din tactica care era la acel moment, nu știu dacă pot să spun dacă era vina direct a mea, fiindcă inițiam decizii reieșind din practica care era la acel moment. .. Levinte Acum, după câteva cazuri pierdute la CtEDO, într-adevăr, legislația s-a modificat și măsura preventivă se prelungește de instanța de judecată până la emiterea sentinței, era o perioadă când se prelungea arestul până la venirea dosarului în judecată. Cred că aici legislația era imperfectă.  Cauza Ghimp și alții, acolo, într-adevăr, e o cauză foarte specifică. A fost un timp foarte îndelungat examinată în instanțele de judecată, de câteva ori dosarul a fost întors la rejudecare. Acolo domnul Ghimp a decedat fiind în custodia statului și fiind înaintată învinuirea în privința a trei polițiști. Reieșind din calitatea anchetei penale care a fost dusă, instanțele emiteau sentințe de achitare în privința acestor polițiști. Eu cred că în așa cauze de rezonanță și în care sunt implicați polițiști, eu cred că totul se începe de la intentarea dosarului și cercetarea probelor de către organele de urmărire penală”.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea Curților de Apel
    Anatolie Minciună: Avere, controverse, CtEDO și precizările magistratului
    Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreședinte la Judecătoria sectorului Râșcani. În 2008, a fost promovat la CA Chişinău. A obținut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzații grave. Potrivit documentelor publicate anterior de ZdG și Centrul de Investigații Jurnalistice, în urma investigațiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietățile sale nu corespundeau veniturilor declarate.

    „(…) familia Minciună a reușit să devină proprietara a șase unități de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unități), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL „Ilagro Promils” (…) În pofida informațiilor de mai sus, pentru anii precedenți domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menționează într-un act semnat de președintele din acea perioadă, Vladimir Voronin.

    În acelaşi document, președintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpați pentru comiterea unor acte de șantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la CA Chişinău.

    În septembrie 2020, plenul CSM a propus Parlamentului R. Moldova numirea judecătorului Anatolie Minciuna în funcția de judecător la CSJ, doar că Parlamentul nu a votat încă pentru numirea sa. Prin hotărârea CSM din 15 septembrie 2021, Minciună a fost desemnat de CSM să asigure interimatul funcției de președinte al CA Chișinău „până la completarea funcției în modul stabilit de lege”.

    În ședința Parlamentului din 12 martie 2021, candidatura lui Anatolie Minciună la funcția de judecător al CSJ a fost respinsă de către Parlament. În cadrul Comisiei Juridice, numiri și imunități, candidatura sa nu a fost susținută, fiind înregistrate șapte abțineri. În Plen, Minciună a obținut zero voturi. În cadrul dezbaterilor, deputatul Dan Perciun l-a întrebat pe Vasile Bolea, care era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, dacă a văzut raportul Serviciului de Informații și Securitate în privința lui Anatolie Minciună, semn că decizia de a nu vota candidatura acestuia a fost luată, având la bază acel document.

    Anatolie Minciună a făcut parte din completul care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus firma „Intercomsoft LTD”. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la CA Chișinău, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Anterior, presa a scris că judecătorul Anatolie Minciună ar fi fost și printre participanții la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012 din Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr. Magistratul afirmă însă că informația este falsă.

    În august 2015, ZdG a scris că Minciună a fost vizat în dosarul penal în care Anatolie Chihai, fost executor judecătoresc, plecat pe ușa din spate din sistem, după ce a fost acuzat de implicare în atacuri de tip raider, devenit între timp avocat stagiar, a fost reținut în flagrant. Acesta era învinuit că ar fi solicitat 15 mii de euro de la reprezentanții unei firme, iar cu o parte din bani urma să-l influențeze pe Anatolie Minciună să amâne o şedinţă de judecată, iar ulterior, să emită o încheiere prin care un agent economic să fie exclus din lista creditorilor într-un dosar de insolvabilitate pe care judecătorul îl gestiona. Deşi, cel puțin teoretic, magistratul şi-a îndeplinit prima parte a misiunii, amânând examinarea dosarului până în toamnă, procurorii care au investigat cazul susțineau că Minciună nu a avut niciun statut în cadrul anchetei.

    În declaraţia de avere și interese personale pentru anul 2020, Anatolie Minciună a indicat că deţine mai multe terenuri extravilane și agricole, o vilă în Trușeni, mun. Chişinău, cu beci și terasă, dar şi un apartament de 71 de metri pătrați, dobândit în 2014, într-un bloc construit special pentru judecători, la un preț de 360 de euro pentru un metru pătrat, dar și două automobile, un GAZ din 1981 şi o Skoda Fabia, fabricată în 2008.

    În 2014 și 2017 judecătorul a fost evaluat de către CEPJ, primind calificativul „foarte bine”. În 2019, în urma unei alte evaluări, el a primit calificativul „excelent”.

    Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de patru hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Anatolie Minciună, au fost obiect de examinare la CtEDO.

    În cauza Gavriliță c. Republicii Moldova din 2014, CtEDO a constatat acordarea compensațiilor inadecvate pentru tortură și pentru investigarea defectuoasă a maltratării și detenția fără temei legal. În cauza N.P. c. Moldovei din 2015, CtEDO a constatat că motivele pe care s-au bazat instanțele naționale pentru decăderea reclamantei din drepturile părintești nu au fost suficiente pentru a justifica ingerința considerabilă în viața de familie a acesteia. Principiul securității raporturilor juridice a fost încălcat în cauza Gheorghe GRECU c. Moldovei din 1 iulie 2020 prin casarea de către CA Chișinău, în componența completului fiind și Minciună, a unei hotărârilor judecătorești irevocabile.

    Anatolie Minciună despre condamnările la CtEDO:  „Am respectat legislația națională întocmai”

    despre scrisoarea semnată de Voronin în 2008: „Au scris că aveam șase mașini. Nu e adevărat. Bănuiesc că s-a făcut la comandă acea scrisoare. Erau mașinile pe care le-am deținut pe parcursul vieții, nu le aveam concomitent. Cumpăram una, o țineam doi-trei ani, o vindeam, apoi luam alta. Și tot așa. Nu am avut două mașini în același timp. Acum am o Volga și o Skoda Fabia. Acolo se mai spunea că l-am achitat pe un hoț în lege și se crea impresia că eu l-am iertat pe el de toate păcatele. Acolo a fost un episod și noi l-am achitat din lipsa probelor sau din lipsa faptelor. Dar sentința a fost menținută de CSJ. Acolo se mai spunea că eu aș face parte din gruparea criminală Stepuleac. În primul rând, nu știu să fie așa grupare criminală. Eu cunoșteam vreo doi frați Stepuleac, care lucrau în poliție, pe când lucram la Râșcani și ei veneau cu materiale, cu una, cu alta. Apoi frecventam sala de fitness pe care o frecventau și ei. Și iată toată tangența cu persoanele în cauză”.

    despre vânătoarea din Pădurea Domnească: „Eu NU am participat la acea vânătoare renumită din Pădurea Domnească. Asta ușor se poate de verificat. Nu știu de unde e informația asta. S-a pornit de undeva și pe urmă toți au preluat, dar eu nu am fost la acea vânătoare. Eu am fost la Pădurea Domnească și cred că toți vânătorii din Moldova au fost pe acolo, dar nu am fost în acea zi”.

    despre numele său din dosarul executorului Chihai: „Fals, fals, fals. Nu demult, cu vreo lună în urmă, a fost un fake (fals, n.r.) precum că la mine în birou, de când sunt interimar la Apel, chipurile, se petrec percheziții. E fals. Atunci nu am fost audiat în acel dosar, nu s-au petrecut percheziții. În spatele nostru se fac multe chestiuni, dar nu tot ce se spune e adevărat”.

    Angela Bostan: „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată”
    Angela Bostan este judecătoare din anul 2006, când a fost numită la Judecătoria Cahul. Peste un an a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar în 2015 a fost promovată la CA Chișinău, fiind imediat transferată pentru opt luni la CA Comrat. A revenit, după expirarea transferului, la CA Chișinău.

    La 24 iulie 2019, Angela Bostan a participat în componența Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CA Chișinău, care a anulat decizia CSM privind înlăturarea lui Ion Druță de la exercitarea funcției de președinte al CSJ, aceasta fiind președintele completului de judecată. Totodată, Angela Bostan a făcut parte din completul care a obligat CSM să emită actul administrativ individual privind organizarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, prin decizia din 20 septembrie 2019, examinând în timp record cererea înaintată de un grup de judecători în acest sens. Tot Angela Bostan a deschis lucrările Adunării din 27 septembrie, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, acționând în calitate de executor al hotărârii adoptate de ea la 20 septembrie.

    În septembrie 2020, ea a apărut în fața membrilor CSM și a vorbit despre deciziile luate în 2019.

    „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată. Nu îmi e rușine că azi îmbrac această mantie de judecător. În calitate de judecător, care are obligația să emită o hotărâre bazată pe analiza logico-juridică a criteriilor de legalitate, am emis acea hotărâre controversată de societate cu privire la Adunarea Generală”, a declarat Angela Bostan. „Vreau să vă asigur, și nu o fac pentru a cerși voturi, am fost în stare să analizez, să ascult și să concluzionez asupra unor situații și să admit că unele expuneri s-ar putea să nu fie întru totul îmbrăcate în acea albie de corectitudine”, puncta magistrata.

    În 2018 și 2020, ea a fost evaluată de CEPJ, primind calificativul „excelent”, iar în 2014 a primit calificativul „foarte bine”.

    În iunie 2020, cinci persoane au fost reținute, fiind acuzate că ar fi filat-o pe judecătoare, la comanda controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Dosarul a fost ulterior trimis în instanța de judecată.

    Conform informațiilor din cea mai recentă declarație de avere și interese pentru anul 2020 (judecătoarea a depus două declarații, una – pe 29 martie, alta – pe 9 aprilie), judecătoarea deține în proprietate un apartament de 32 de metri pătrați, dobândit în 1997, și drept de abitație într-o casă de locuit și un alt apartament de 74 de metri pătrați (din 2020). Totodată, magistrata declară un Lexus NX 200T, fabricat în 2014 și cumpărat în 2020 cu 250 de mii de lei, dar și o datorie de 30 de mii de lei, contractată în 2017. În declarația de avere depusă pentru anul 2012, prima disponibilă pe portalul instanțelor de judecată, magistrata declara că deține doar o încăpere nelocativă de 71 de metri pătrați, obținută în 1996 și o datorie de 30 de mii de lei.

    Dumitru Pușca: Dosarele la CtEDO și explicațiile magistratului
    Dumitru Pușca este judecător la CA Bălți. Magistratul și-a început cariera în 2005 la Judecătoria Soroca. Ulterior, în 2011, a fost transferat la Judecătoria Bălți. Trei ani mai târziu este numit judecător la CA Bălți.

    În ultimii opt ani, numele judecătorului a figurat în cel puțin 23 de plângeri privind sancționarea disciplinară, însă toate au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

    În 2013, 2016 și 2018, Dumitru Pușca a fost evaluat de CEPJ de fiecare dată cu calificativul „foarte bine”. Totodată, CSCJ i-a oferit 58 de puncte la admiterea candidaturii sale la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CA Bălți în 2013. În 2019, CSCJ a admis candidatura judecătorului Dumitru Pușca pentru participare la concursul privind suplinirea prin promovare a funcției de judecător la CSJ, cu 60 de puncte.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Pușca, au fost obiect de examinare la CtEDO. Drept urmare, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare de 13,3 mii de euro.

    În cauza Dogotari c. Moldovei, Curtea a constat încălcarea articolelor 5,1 și 8 din Convenție, după ce un pensionar din raionul Glodeni s-a plâns că a fost internat forțat într-o instituție psihiatrică timp de șase zile în lipsa garanțiilor prevăzute de legislația națională în acest sens. Pe numele pensionarului fusese deschisă o cauză penală, după ce a lovit-o peste față pe Valentina Buliga, ex-ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, pentru că a ironizat întrebarea acestuia. La solicitarea procurorilor, Judecătoria Glodeni a dispus examinarea medico-psihiatrică a bărbatului, iar drept urmare acesta a fost plasat în Spitalul de Psihiatrie.

    În cea de a doua cauză, Pașa c. Moldovei, CtEDO a constat încălcarea articolelor 5 § 3, 6 și 13 din Convenție, după ce reclamantul s-a plâns de ilegalitatea detenției sale, de lipsa accesului la materialele dosarului împotriva sa, precum și de lipsa unui recurs efectiv. Curtea a notat că, în pofida constatării că detenția reclamantului fusese contrară prevederilor dreptului intern, instanțele naționale nu au acordat despăgubiri reclamantului. Curtea a reamintit că o decizie sau o măsură favorabilă unui reclamant nu este, în principiu, suficientă pentru a priva individul de statutul său de victimă.

    Dumitru Pușca: „Pașa nu este dosarul meu. Acest dosar s-a aflat în procedura mea ulterior încălcărilor, adică eu am examinat fondul apelului, încălcarea este stabilită pentru măsura preventivă când el avea calitate de învinuit. Este o eroare. Adică încălcarea dreptului lui Pașa a fost constatat până la venirea cauzei penale la mine. Eu nu am nici o atribuție cu cauza dată. Cea de-a doua cauză, este o încălcare, pe care o regret. Atunci abia începusem lucrul la instanța de apel, dar e colegială hotărârea. Așa s-a întâmplat”.

    În anul 2020, după ce și-a vândut mașina de model Mercedez-Benz, fabricat în 2003, cu 70 de mii de lei, judecătorul și-a înnoit „garajul” cu un Volvo XC60, fabricat 2013, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei.

    Magistratul are în proprietate două apartamente, unul procurat în 2016, de 30.3 metri pătrați, cu o valoare indicată de circa 84 de mii de lei, și altul cumpărat în 2011, cu suprafața de 64,1 metri pătrați, cu un preț indicat de aproximativ 172 de mii de lei.

    Totodată, Pușca deține cote de participare în cadrul „Agroinvest-prim” și SA „DAAC-Hermes”. În declarația de avere și interese personale, judecătorul mai indică două credite scadente în 2021, a căror valoare este de circa 329 de mii de lei.

    În 2016, Pușca a fost vizat într-un control al Comisiei Naționale de Integritate privind o eventuală încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietăților, însă nu s-au constatat încălcări în privința sa.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea instanțelor de fond
    Averea, cariera și calificativul „insuficient” al magistratei Ecaterina Buzu
    Ecaterina Buzu este judecătoare din anul 2012, iar, în prezent, activează la Judecătoria Orhei. Până a îmbrăca roba de magistrată, Buzu a fost grefieră şi consultantă la Judecătoria Centru, iar între anii 2006-2012 a activat în cadrul CSM, fiind șefa Aparatului CSM.

    În octombrie 2014, magistrata a primit calificativul „insuficient” din partea CEPJ din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor. Astfel, în hotărârea CSM se constată că aceasta „nu acordă atenție deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” sau „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai spune că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din 2014, după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicații şi, ulterior, atenționată.

    „Uneori, în şedinţele de judecată, poate întrerupe declarațiile participantului la proces, fără explicație, iar în relaţiile cu colegii admite un comportament necolegial”, se spune în hotărâre. Ea urma să fie evaluată repetat în termen de 12 luni.

    Ecaterina Buzu a atacat hotărârea la CSJ, nefiind de acord cu aceste constatări, doar că instanța supremă i-a respins cererea. Buzu a fost evaluată repetat peste un an și jumătate, în mai 2016. Atunci, magistrata a primit calificativul „bine”, care i-a permis, la limită, să rămână în sistemul judecătoresc. Totuși, membrii CEPJ au stabilit și de această dată o serie de carențe în activitatea judecătoarei.

    „Organizarea activității profesionale este la un nivel scăzut. Comportamentul judecătorului în cadrul ședințelor de judecată este mai puțin în conformitate cu exigențele etice, dar se respectă normele procesuale. Se atestă slaba organizare a timpului de muncă… Dna Buzu respectă mai slab principiile și exigențele eticii profesionale…”, se preciza în hotărârea CEPJ.

    În 2017, Ecaterina Buzu a fost evaluată din nou, ordinar, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Și de această dată a primit calificativul „bine”, membrii CEPJ constatând că judecătoarea, deși și-a îmbunătățit unii parametri, „nu a respectat în totalitate normele Codului de Etică, iar în colectiv nu se bucură de respect”. Totodată, s-a constatat că, în perioada supusă evaluării, judecătoarea a fost pedepsită disciplinar cu „avertisment”. Procedura disciplinară fusese inițiată la inițiativa lui Mihai Poalelungi, Buzu fiind acuzată de încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești.

    Ecaterina Buzu a fost evaluată de CEPJ și în 2020. De această dată a primit calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate nereguli. În 2017, 2019 și 2020, candidatura Ecaterinei Buzu a fost admisă pentru participarea la concursurile pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la o instanță din Chișinău, la CA Chișinău sau la funcția de președinte al Judecătoriei Orhei.

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Ecaterina Buzu deține o casă de locuit și trei terenuri în satul Peresecina din r-nul Orhei, iar din 2013 conduce un Renault Megane, fabricat în 2006. În 2018, Buzu anunța că a contractat un credit în valoare de 100 de mii de lei de la Moldindconbank.

    Maria Frunze: Averea și cariera
    Maria Frunze este judecătoare din anul 2017 la Judecătoria Chișinău. A absolvit Institutul Național al Justiției (INJ) în 2015 cu media 9,75. Înainte de a deveni judecătoare, a activat ca grefieră și asistentă judiciară la Judecătoria Chișinău și CA Chișinău. În iunie 2020, fiind evaluată, ea a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ, în activitatea ei nefiind depistate abateri.

    În februarie 2018, numele magistratei a apărut într-un articol pe portalul crimemoldova.com, preluat de alte instituții media, în care se menționa că ea fusese desemnată să examineze un dosar în care era vizat avocatul Victor Coda, cu care magistrata se cunoștea de mai mult timp. Pe portalul instanțelor de judecată nu am identificat însă vreo hotărâre emisă în privința lui Victor Coda, semnată de către magistrata Maria Frunze.

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, magistrata Maria Frunze are drept de posesie și folosință asupra unei case de locuit din comuna Grătiești, mun. Chișinău, dobândită de familia sa încă în 1998 și nu avea, în momentul în care a depus declarația de avere pentru anul 2020, mașină proprie.

    Aureliu Postică: cariera de procuror și controversele din justiție
    Aureliu Postică este judecător din anul 2011. Între 2000 și 2011 a fost procuror. A activat la Judecătoria Orhei, iar în 2014 a fost transferat la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău. Din 2019, activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

    A fost evaluat de mai multe ori, ordinar sau pentru promovarea într-o instanță ierarhic superioară, sau în funcții administrative, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine” (în 2014, 2016, 2018), în activitatea acestuia nefiind constatate abateri disciplinare.

    În 2016, Postică a respins cererea avocaților Domnicăi Manole prin care se solicita anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei, emisă de Eduard Harunjen, procurorul general interimar de atunci. Ulterior, procurorii aveau să renunțe la învinuire în acel dosar.

    Aureliu Postică a făcut parte din completul de judecători care le-a achitat pe cele cinci judecătoare reținute într-un dosar de corupție în 2018 (Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă). În 2019, Postică a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. Evenimentul a fost însă anulat din lipsă de cvorum.

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Aureliu Postică deține, din 2020, o casă de locuit cu o suprafață de 147,7 metri pătrați, pentru care susține că a plătit 500 de mii de lei. El mai declară că deține 2 apartamente, de 41 și 80 de metri pătrați, dobândite în 2009 și 2018, dar și două automobile: Volvo XC 90, fabricat în 2010 și dobândit în 2018 cu 285 de mii de lei și Toyota Yaris, fabricată în 2004 și cumpărată în 2014 cu 10 mii de lei (!). Familia magistratului păstrează în două bănci, una din R. Moldova și alta din Austria, 648 de mii de lei și 10 mii de euro.

    Din 2018, Diana Postică, soția magistratului, este fondatoare și administratoare la firma „D.B. Express Acount” cu activități de contabilitate şi audit financiar și consultanță în domeniul fiscal. SRL-ul are adresa juridică în unul din apartamentele familiei, într-un bloc construit anterior pentru angajații procuraturii. Apartamentul este pus în gaj la Victoriabank, pentru un credit contractat de familia Postică în 2021. Soții Postică mai au alte două datorii: 6 mii de euro către Iulita Postică și 200 de mii de lei către Energbank.

    În 2020, familia Postică declară că a vândut un bun imobil firmei „Autocurat” SRL cu 932 de mii de lei. Nu este clar ce imobil au vândut soții Postică, pentru că în declarația de avere din 2019 aceștia declarau aceleași bunuri care se regăsesc și în declarația din 2020, cu excepția casei de locuit, care a fost cumpărată anul trecut.

    Aureliu Postică: „Vă aduc la cunoștință că apartamentul nr.9A din curtea comună din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2 a fost obținut de familia Postică, prin privatizare, în anul 2009, în perioada activității subsemnatului în organele procuraturii, în temeiul art. 38 al Legii cu privire la procuratură, prin punerea în executare a unei hotărâri judiciare. În anul 2017, apartamentul nr.9A din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2, a fost divizat în două imobile cu numere cadastrale distincte, corespunzător cu suprafața de 41,9 m2 și 19,6 m2.

    Rațiunea divizării a constat în pregătirea înstrăinării apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup”, care avea nevoie de acest spațiu ocupat de o parte a apartamentului nostru, pentru amenajarea curții blocului locativ vecin din str. Lev Tolstoi, 74. În anul 2018, au avut loc tranzacțiile de înstrăinare a apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup” la prețul de 435 000 lei și, corespunzător, de procurare, în schimb, de la aceeași companie a unui alt apartament de 45 m2 în blocul din str. Lev Tolstoi, 74, contra aceluiași cost, practic fiind legiferată o tranzacție de schimb, însă formalizată ca două tranzacții distincte de vânzare/cumpărare. În anul 2020, familia noastră a înstrăinat apartamentul de 45 m2 din blocul din str. Lev Tolstoi, 74 către SRL „Autocurat” la prețul de 932 827 lei.

    Din banii obținuți în rezultatul înstrăinării apartamentului, la sfârșitul anului 2020 am procurat un bun imobil nefinalizat (casă de locuit particulară) într-o suburbie a mun. Chișinău, la prețul de 500 000 lei. În prezent, casa este în proces de construcție din sursele proprii de venit ale familiei noastre, inclusiv dintr-un împrumut ipotecar contractat de la o instituție financiară la începutul anului 2021”.

    Natalia Clevadî: cariera și averea
    Natalia Clevadî este judecătoare din anul 2011. A activat la Bălți, iar în 2016 a fost transferată la Judecătoria sect. Rîșcani, mun. Chișinău, la demersul președintelui de atunci al instanței, Oleg Melniciuc. Înainte de a deveni judecătoare, a fost avocată și procuroră.

    În 2014, 2015 și 2019, ea a fost evaluată de CEPJ, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate abateri disciplinare. Natalia este fiica fostei judecătoare de la CSJ, Valentina Clevadî.

    În declarația de avere și interese pentru anul 2020, Natalia Clevadî a declarat că are drept de abitație într-un apartament de 44 de metri pătrați, iar din 2018 are în proprietate un apartament de 73 de metri pătrați, construit într-un bloc destinat angajaților Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, la un preț preferențial.

    În septembrie 2021, numele Nataliei Clevadî a apărut într-un demers al „grupului Petrenco”, în care se cerea „lustrația” celor care se fac responsabili de fabricarea dosarului politic pe numele lor, dosar în privința căruia CtEDO a dat verdictul, constatând violarea mai multor articole din Convenție de către R. Moldova și condamnând Guvernul să achite despăgubiri reclamanților în sumă de 68 de mii de euro. Numele judecătoarei apare într-o listă cu alți 27 de procurori și judecători. În demers mai apar nume de polițiști sau alți funcționari care au avut tangență cu examinarea dosarului în care fostul deputat Grigore Petrenco, împreună cu un grup de persoane, au fost reținute, judecate și condamnare pentru pretinse acțiuni de tulburări în masă. În septembrie curent, PG a anunțat însă că renunță la învinuirea din acel dosar și a adus scuze publice celor vizați.

    Vasile Șchiopu: Avere, evaluare și cariera de procuror
    Vasile Șchiopu a fost președintele Judecătoriei Ungheni până la începutul anului 2021, atunci când a fost desemnat să exercite interimatul funcției de președinte al instanței până la completarea acesteia în modul stabilit de lege. Din 2003 până în 2012, Șchiopu a activat în calitate de judecător la Ungheni. Înainte de a-și începe cariera de magistrat, Vasile Șchiopu a activat timp de 10 ani în organele procuraturii din Ungheni și Nisporeni.

    Magistratul, împreună cu soția sa, care și ea, la rândul său, activează, în mare parte, în sectorul public, fiind medic în cadrul Centrului medicilor de familie Ungheni și la Spitalul raional Ungheni, dețin, din 1992, o casă de locuit de 146,7 metri pătrați și o altă avere imobilă de 85,9 metri pătrați, imobile estimate la circa 163 de mii de lei. Totodată, în anul 2019, familia a intrat în posesia unei alte case de locuit și a altor două averi imobile, a căror valoare totală indicată ajunge la aproximativ 15 mii de lei, bunuri obținute prin contract de moștenire. Familia Șchiopu mai are în proprietate, din 2019, două terenuri intravilane cu o suprafață de 0,2916 ha și un alt teren din alte categorii de terenuri, care se află în circuitul civil, de circa 0,13 ha. Judecătorul conduce din 2017 o mașină de model Honda CRV, fabricată în 2012, estimată la circa 180 de mii de lei.

    În 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „excelent” atât pentru activitatea de judecător, pentru care a acumulat 86 de puncte, cât și în calitate de președinte al instanței, unde a fost evaluat cu 66 de puncte. În 2015, judecătorul, la fel, a obținut calificativul „excelent” pentru activitatea sa de președinte al judecătoriei, după ce a primit 65 de puncte. Totodată, în același an, magistratul a obținut calificativul „foarte bine” și 84 de puncte pentru munca în calitate de magistrat.

    Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului au fost înregistrate trei sesizări privind acțiunile judecătorului, care pot constitui abateri disciplinare, în 2015, 2019 și 2020, ulterior toate fiind respinse. Totodată, în perioada anilor 2012-2014, au fost depuse alte trei petiții, toate considerate neîntemeiate.

    Stanislav Sorbalo: Revenirea în justiție după 11 ani de absență
    Stanislav Sorbalo a fost restabilit de CSM în funcția magistrat la Judecătoria Bălți, după 11 ani de absență. Sorbalo a fost numit în 2004 judecător de instrucție la Bălți, atunci când, după nouă ani de activitate în organele poliției, a trecut în rezervă în grad de maior de poliție. În 2009 însă, Sorbalo a fost eliberat din funcție, la solicitarea CSM, pe motiv că ar fi adoptat o încheiere contrară legii. Deși a contestat hotărârea CSM, atât CA Chișinău, cât și CSJ i-au respins cererile. Ulterior, magistratul s-a adresat la CtEDO. În 2019, agentul guvernamental a inițiat o procedură de înțelegere amiabilă cu magistratul. A urmat o decizie definitivă a CSJ care a anulat decizia CSM din 2009, prin care acesta a fost demis.

    Astfel, în 2020, CSM l-a restabilit în funcție pe Stanislav Sorbalo și a dispus achitarea salariului și a tuturor plăților cuvenite, premii, concedii și despăgubire morală pentru perioada suspendării din funcție, adică circa 1,7 milioane de lei. Totodată, această perioadă i-a fost adăugată ca stagiu în cartea sa de muncă. Pe parcursul suspendării din funcție, judecătorul a activat o perioadă scurtă în calitate de șef și șef interimar al Penitenciarului nr. 11. Sorbalo a declarat că în toată această perioada a trăit din salariul soției sale, dar și din pensia de invaliditate a unuia dintre copiii săi.

    Potrivit declarației de avere și interese personale, Sorbalo a încasat în 2020 cele circa 1,7 milioane de lei de la Judecătoria Bălți, indicând aici și compensațiile primite pentru lipsa forțată de la locul de muncă.

    Împreună cu soția sa, care, la fel, activează în sectorul public, ca inspector principal în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, magistratul trăiește din 2007 într-o casă de locuit de 243,9 metri pătrați, cu o valoare indicată de 825 de mii de lei. În anul 2020, familia judecătorului și-a completat garajul cu două autoturisme: un Ford Kuga, fabricat în 2017, cu valoare de circa 270 de mii de lei și o Lada 21214, fabricată în 2010, cu aproximativ 77 de mii de lei. Totodată, judecătorul mai are în proprietate, din 2013, o mașină model Opel Omega, fabricată în 1987, pentru care indică o valoare de 11 mii de lei. În proprietatea familiei Sorbalo se mai regăsește un teren intravilan de 0,071 ha. Tot în 2020, magistratul a oferit o donație de 700 de mii de lei. Pentru ZdG, judecătorul a precizat că a oferit banii feciorului său, pentru ca cel din urmă să-și cumpere „loc de trai”.

    Sorbalo s-a înscris și la concursul pentru funcția de membru al Colegiului Disciplinar al CSM.

    Stanislav Sorbalo: „Nu mizez și nu mă strădui să obțin neapărat o anumită funcție. Scopul meu este unul: ca să promovez anumite valori ale sistemului judecătoresc, să ridic prestigiul sistemului, să nu fie admise ilegalitățile care au fost comise de către fostul consiliu în 2009”.

    Marina Rusu: Cariera, discriminarea și lupta pentru transferul într-o instanță din capitală
    Marina Rusu și-a început cariera de magistrată în 2012 la Judecătoria Taraclia în calitate de judecătoare de instrucție. În 2017, a fost numită judecătoare la Judecătoria Cahul până la atingerea plafonului de vârstă. Rusu este cofondatoare și membră a Asociației Judecătorilor „Vocea Justiției”. Înainte de a-și începe cariera de judecătoare, a fost avocată.

    Numele Marinei Rusu a apărut în spațiul public atunci când CSM a refuzat de două ori, în 2019 și 2020, solicitarea magistratei de a fi transferată la o instanță din capitală, în condițiile în care judecătoarea are cinci copii și locuiește în Chișinău, fiind nevoită să facă zilnic naveta până la Taraclia. În 2019, judecătoarea a contestat în instanță hotărârea CSM prin care i-a fost respinsă cererea de transfer.

    Marina Rusu: „CA Chișinău a examinat cererea de chemare în judecată referitor la anulare hotărârii CSM prin care a fost respinsă cererea mea privind transfer din anul 2019, ca neîntemeiată. Eu am contestat, dar încă nu am primit hotărârea motivată”.

    Totodată, în 2020, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a constat că CSM a discriminat magistrata pe criteriul de gen și maternitate în realizarea dreptului de muncă în momentul audierii judecătorilor participanți la concursul pentru transfer într-o altă instanță de același nivel. CSM a contestat în contencios administrativ această decizie.

    Marina Rusu: „CSM a contestat decizia și cererea de chemare în judecată a fost examinată la Judecătoria Chișinău sediul Râșcani, care a admis cererea CSM și a anulat hotărârea Consiliului pe motive procedurale: „Că la emiterea deciziei Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nu a avut cvorum”. Părerea mea, și a avocatului meu, dar și a Consiliului e că este un temei ilegal, deoarece este stabilită practica pe așa gen de cauze la CA și la CSJ. Am contestat această hotărârea și aștept să fie examinată la CA și totuși să fie stabilit că într-adevăr eu am fost discriminata”.

    Magistrata Marina Rusu este vizată într-o hotărâre a CD din 2020, cu privire la cererile unor deținuți din Penitenciarul nr. 1, Taraclia, care s-au plâns pe condițiile de detenție și care se arătau nemulțumiți de tergiversarea examinării cererilor. Procedura disciplinară a fost încetată prin hotărârea CD, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Însă, Pavel Midrigan, membru al CD, și-a exprimat dezacordul, argumentând, printr-o opinie separată, că în acțiunile judecătoarei persistă abateri disciplinare și anume, încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției și neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere sau necorespunzătoare a unei obligații de serviciu și insista asupra aplicării sancțiunii disciplinare. Astfel, hotărârea CD a fost contestată, iar în octombrie 2020, judecătoarei i-a fost aplicată sancțiune sub formă de „avertisment”.

    Marina Rusu: „A fost așa o situație când după crearea Asociației de către mine și colegii mei Victoria Sănduță și Ion Malanciuc, eu, în timp de 2-3 săptămâni, am primit 16 plângeri din penitenciar, aproximativ cu același conținut. Plângerile, cu excepția uneia, au fost conexate și au fost examinate de doamna Ioana Chironeț care a fost inspector judecător principal. Atunci ea m-a sunat și mi-a vorbit brutal, fără a lua în calcul că sunt în concediu medical și pot sa scriu explicații. Ulterior, am solicitat tragerea la răspundere disciplinară a doamnei Chironeț, însă a fost respinsă cererea mea. Ulterior a urmat sancționarea mea. Inițial nu a fost stabilită vina judecătorului, precum că din motive care nu sunt imputabile judecătorului a fost extins mai mult decât trei luni termenul de examinare a cauzelor. Inspectorul judiciar a contestat însă decizia privind încetarea procedurilor disciplinare împotriva mea și CSM atunci a votat și a emis o hotărâre prin care m-a sancționat cu „avertisment”. Mai departe, eu am contestat hotărârea CSM și încă nu este emisă o hotărâre, se examinează”.

    În 2014, CEPJ a acordat magistratei calificativul „bine”, după ce a acumulat 72 de puncte. Același calificativ l-a primit și în 2019, doar că atunci a acumulat 69 de puncte. În același timp, tot în 2019, CSCJ a apreciat-o cu 57 de puncte, atunci când a admis candidatura Marinei Rusu la concursul pentru suplinirea, prin transfer, a funcției de judecător la Judecătoria Chișinău sau Criuleni.

    Familia magistratei are în proprietate cote-părți în două apartamente: unul – de 34,1 metri pătrați, achiziționat în 2003, și celălalt – de 83,5 metri pătrați, procurat în 2018 cu aproximativ 821 de mii de lei. Totodată, familia sa mai deține 107 acțiuni în cadrul societății pe acțiuni „Interfond”.

    În 2020, familia Rusu a beneficiat de donații în sumă de aproape 45 de mii de lei. Totodată, familia are și datorii în valoare de 764 de mii de lei, după ce a contractat două credite.

    Mihail Cojocaru: acuzațiile aduse președintelui instanței vs plângerea depusă de angajații instituției
    Mihail Cojocaru a activat în calitate de asistent judiciar la CA Bălți, din 2013 până în 2015, atunci când a fost numit magistrat la Judecătoria Bălți, acolo unde muncește până în prezent. În iulie 2021, magistratul a depus la CSM o cerere de pensionare.

    Mihail Cojocaru: „Pentru persoanele cu dizabilități, stagiul este de doi ani. Și reieșind din faptul că, mă rog, am fost discriminat timp de cinci ani, și ce condiții am avut de muncă, am depus cerere de pensionare. Dar, în paralel, am contestat și legea 156, art. 33, la Curtea Constituțională (CC). Respectiv, CC mi-a dat câștig de cauză și mi-a spus că eu am dreptul la recalculul pensiei și, în contextul dat, eu deja mi-am retras cererea de pensionare în contextul hotărârii CC, pentru ca să mi se recalculeze pensia, fără demisie. De achitat însă nu urmează să mi se achite nimic deocamdată. Urmează a fi examinată cauza aflată în derulare pe rolul instanței, ca să-mi recapăt dreptul la recalcul. Dar nu îmi pun mari speranțe”.

    Mihail Cojocaru a apărut în atenția publică atunci când a vorbit despre faptul că este discriminat în legătură cu gradul său de dizabilitate. Magistratul are o dizabilitate medie, iar din 2015, de când a fost angajat în funcție, nu a beneficiat de condițiile speciale care i se cuveneau, deși a prezentat certificat de dizabilitate la angajare. Astfel, după cinci ani în care a muncit câte 40 de ore pe săptămână în schimbul a 30 de ore, în 2019, magistratul s-a adresat la CSM. Ulterior, deși CSM i-a recunoscut dreptul și a decis reducerea timpului și volumului de muncă, nu i-a fost admisă nici solicitarea cu privire la recalculul pensiei. Deși în acea perioadă, CC urma să examineze contestația magistratului cu privire la recalculul pensiei și, deși Cojocaru solicitase CSM să amâne soluționarea cererii sale, acesta a primit refuz.

    În februarie 2021, magistratul a sesizat Colegiului Disciplinar cu privire la un conflict de interese pe care l-ar fi admis președintele Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim. Magistratul solicita verificarea legalității acțiunilor președintelui instanței și sancționarea disciplinară, după ce a constatat că mama și fiica acestuia activează în cadrul instanței în calitate de șefă interimară a secretariatului și, respectiv, șefă a direcției financiar-economică. Sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată, la fel ca și contestațiile ulterioare. Mai târziu, în februarie și în mai curent, atât colectivul Judecătoriei Bălți, cât și vicepreședintele interimar al instanței au depus sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară a magistratului Cojocaru.

    Mihail Cojocaru: „Până în anul 2021, eu am avut, în total, 4 sesizări. În 2019-2020, nu am avut nicio sesizare, dar în contextul relațiilor ostile cu conducerea instanței, deja administrația Judecătoriei Bălți, în numele cetățeanului de onoare Dumitru Gherasim, s-a străduit, a impus 17 angajați să scrie plângere împotriva mea. Ulterior, orice părți care veneau la mine pe dosar, el îi întâlnea pe hol: „Nu vreți să scrieți sesizare pe Cojocaru, că o să aveți câștig de cauză pe dosar? În anul 2021, cu titlu de răzbunare, în privința unei persoane cu dizabilități, care nu știe să-și țină gura închisă, domnul Gherasim, cumătrul lui Damir, mi-a organizat vreo 20 de sesizări”.

    Potrivit Inspecției Judiciare, în perioada 2015–2019, pe numele magistratului au fost înregistrate 12 sesizări, toate respinse. Totodată, în 2017, magistratul Cojocaru a fost subiectul unei proceduri disciplinare, care a fost încetată pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

    În 2015, CSCJ la apreciat cu 77 de puncte, iar în 2018 și 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 74 de puncte și, respectiv, 75 de puncte.

    Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2020, familia Cojocaru a vândut cu circa 58 de mii de lei o casă de locuit, două construcții adiacente și terenul intravilan pe care erau amplasate bunuri obținute în 2011 prin donație. În același an, magistratul și-a procurat o casă de locuit de 95,2 metri pătrați, pentru care indică o valoare de circa 24 de mii de lei.

    Totodată, familia judecătorului deține din 2018 o altă casă de locuit de 62,4 metri pătrați, pe care indică că a procurat-o cu 94 de mii de lei, dar și un apartament, dobândit în 2003, de 26,9 metri pătrați, cumpărat cu aproximativ 36 de mii de lei. În proprietatea familiei sunt și terenurile aferente caselor de locuit. Judecătorul conduce un autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2011 și dobândit în 2019, cu o valoare indicată de 80 de mii de lei.

    În 2020, magistratul Cojocaru, împreună cu soția sa, care activează în calitate de consultant la Procuratura din Bălți, au primit donații totale de circa 160 de mii de lei. Familia are și datorii care ajung la 290 de mii de lei, după ce a contractat un credit în 2018 și două în 2020. Mihail Cojocaru s-a înscris și la concursul pentru suplinirea funcției de membru al CD.

    Veronica Cupcea: „Avertismentul” de la CSM după un articol al ZdG
    Veronica Cupcea și-a început în 2007 cariera de magistrată la Judecătoria Orhei, unde, din 2017, a exercitat, pe un termen de patru ani, funcția de președintă a instanței. În 2020, a fost transferată temporar la sediul Telenești al Judecătoriei Orhei, iar din ianuarie 2021 exercită interimatul funcției de președintă a Judecătoriei Orhei. În 2010, Colegiul de calificare nu a atestat-o pentru suplinirea funcției de președintă la Judecătoria Orhei. Ulterior, după ce aceasta a contestat hotărârea, a fost admisă pentru participarea la concurs. În 2012, candidatura Veronicăi Cupcea pentru funcția de judecătoarea până la vârsta de pensionare a fost respinsă de președintele Nicolae Timofti, pe motiv că magistrata era cercetată disciplinar pentru „neexecutarea întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justiţiei, încălcarea obligației de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei”. Ulterior, în 2015, în cele din urmă, Cupcea a fost numită în funcția de președinte la Judecătoria Orhei.

    Numele judecătoarei Cupcea a ajuns în atenția opiniei publice după ce, în 2012, a fost vizată într-un scandat care s-a soldat cu o atenționare din partea CSM, pe motiv că ea ar fi afectat imaginea justiției. ZdG a scris atunci că judecătoarea Cupcea, după ce a condamnat-o la o pedeapsă non-privativă de libertate pe o grefieră care activa în cadrul instanței pentru însușirea bunurilor materiale ale statului, a angajat-o ulterior pe aceasta în calitate de consilieră. Nicolae Roşca, preşedintele CD al CSM, susţinea atunci că în acest caz există suspiciuni de conflict de interese.

    În 2015, în urma unei inspecții financiare a activității economico-financiare a Judecătoriei Orhei, magistrata, în calitate de președintă a instanței, a fost atenționată privind respectarea legislației cu privire la gestionarea mijloacelor financiare. În ultimii 10 ani, pe numele judecătoarei au fost depuse nu mai puțin de 24 de plângeri în care se cerea atragerea ei la răspundere disciplinară, toate fiind respinse ca neîntemeiate.

    În 2014, CEPJ a oferit magistratei calificativul „foarte bine”. Doi ani mai târziu, judecătoarea a fost evaluată cu calificativul „excelent”, obținând 91 de puncte. Tot în 2016, Veronica Cupcea a fost admisă pentru participarea la concursul privind suplinirea funcției de președinte al Judecătoriei Orhei, după ce a acumulat 101 puncte. În 2019, magistrata a primit calificativul „excelent”.

    În 2020,  familia Cupcea a dobândit o casă de locuit de 149,1 metri pătrați, pentru care indică o valoare de 186 de mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale, familia mai deține ½ dintr-o altă casă de 147 metri pătrați, estimată la 63 de mii de lei, obținută prin contract de moștenire, dar și un apartament de 92 de metri pătrați. Familia mai are în proprietate, din 2012, un teren intravilan de aproape 8 ari și ½ dintr-un alt teren de aproape 3 ari.

    Totodată, familia magistratei deține în proprietate două automobile: un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010 și procurat în 2018, pentru care indică valoarea de 100 de mii de lei, dar și o Toyota Rav 4, fabricată în 2008 și procurată în 2017 cu un preț indicat de 240 de mii de lei. Datoriile familiei Cupcea se ridică la 540 de mii de lei, după ce, în 2018, a contractat un credit cu rata dobânzii de 7%, scadent în 2028.

    Gheorghe Balan: Critic al sistemului, demis din funcție, apoi repus via IGP
    Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria Chişinău, sediul Central. La începutul anului 2019, prin decretul președintelui R. Moldova, magistratul a fost eliberat din funcție în legătură cu comiterea unei abateri disciplinare. Ulterior, în noiembrie  2019, decretul președintelui a fost abrogat, iar Balan a revenit în sistem.

    În iunie 2019, timp de șase luni, Balan a exercitat funcția de șef interimar al Inspectoratului General al Poliției (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), fiind numit în funcție de Andrei Năstase, ministrul de Interne din acea perioadă. Balan și Năstase au recunoscut atunci că se află în relații de cumetrism.

    Deși nu și-a declarat niciodată o afiliere politică, Balan a fost văzut la unele proteste organizate de Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase, iar la alegerile parlamentare din februarie 2019 a candidat pe listele Blocului ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) pentru un mandat de deputat în circumscripția 34 – Anenii Noi, dar nu a ajuns în Legislativ.

    În ultimii ani, Gheorghe Balan a ajuns în atenția opiniei publice, după ce a comparat justiția din R. Moldova cu o stână, pe politicieni numindu-i „măscăricii de la guvernare care se vor dictatori”. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa șefilor justiţiei.

    „Am ajuns un sistem de lași şi incompetenţi cu funcții, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017.

    Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului”, o hotărâre a completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan, a fost obiect de examinare la CtEDO, fiind vorba despre cauza Savca c. Moldovei. Acesta a făcut parte din completul de judecători (Gheorghe Balan, Svetlana Garștea-Bria și Radu Țurcanu) care examina celebrul dosar „Heroina”, în cadrul căruia magistrații au prelungit arestul peste termenul legal de 12 luni.  Astfel, Curtea a constatat violarea art. 3 CEDO – condiții inumane de detenție; violarea art. 5 § 1 CEDO – detenție ilegală, notând că, potrivit prevederilor Constituției, detenția persoanei nu poate depăși 12 luni.

    Gheorghe Balan: „Era un articol care prevedea că instanța de judecată prelungește mandatul de arestare din trei în trei luni, o dată la 90 de zile, până la pronunțarea sentinței. Dosarul a fost unul scandalos, nimeni nu dorea să-l examineze. Noi ne-am încadrat într-un termen de un an de zile, am examinat dosarul timp de un an, dar celălalt termen a fost la urmărirea penală. Dosarul ăsta la CtEDO a avut mai multe opinii separate. Acei judecători au considerat că noi am procedat corect, conform legii. Nu avem nimic să ne reproșăm în privința acestei hotărâri. Am lucrat atunci și din contul concediului ca să terminăm dosarul”, afirmă Gheorghe Balan.

    În 2014, magistratului i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” pentru încălcarea normelor imperative ale legislației. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014. Solicitarea sa însă nu a fost admisă.

    În 2015 și 2017, numele judecătorului a figurat în alte două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse ca neîntemeiate.

    În 2018, Balan a fost demis, printr-o hotărâre a CD, în urma unei plângeri depuse de un primar care reprezenta Partidul Democrat și de opt consilieri locali. Plângerea aleșilor locali a fost susținută de un demers al Serviciului de Informații și Securitate. Ulterior, CSM aproba demiterea, iar în ianuarie 2019, președintele Igor Dodon semna decretul prin care Balan era eliberat din funcția de judecător.

    Printr-o Hotărâre a plenului CD din 18 ianuarie 2019, Gheorghe Balan, demis anterior din sistem, în privința acestuia se aplica o nouă sancțiune sub forma „eliberării din funcția de judecător”. CD constata că „judecătorul, pe parcursul unei perioade scurte de timp, a comis acțiuni identice după conţinut, aplicând din neglijenţă gravă legislaţia contrar practicii judiciare uniforme, precum şi acţiuni în procesul de înfăptuire a justiţiei, care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente”.

    La 16 iulie 2019, la scurt timp după ce democrații plecau de la guvernare, judecătoarele Angela Bostan, Victoria Sârbu și Viorica Mihăilă de la CA Chișinău au admis însă cererea depusă de Balan și au anulat hotărârea CD, dar și hotărârea CSM din 2018, prin care Gheorghe Balan era demis din funcție.

    La 23 iulie 2019, membrii CSM, examinând contestația depusă de Gheorghe Balan, au schimbat pedeapsa aplicată magistratului prin hotărârea CD din 2019 și au adoptat o nouă hotărâre, prin care au înlocuit pedeapsa privind „eliberarea din funcție” cu una mai blândă – „mustrare”.

    Astfel, la 24 septembrie 2019, plenul CSM a admis cererea lui Gheorghe Balan referitor la repunerea în drepturile avute anterior, iar prin decretul președintelui R. Moldova din 19 noiembrie 2019, în vigoare din 22 noiembrie 2019, a fost abrogat decretul din 3 ianuarie 2019 privind eliberarea lui Gheorghe Balan din funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău, astfel că acesta a revenit în funcție.

    Totuși, Balan nu a fost de acord nici cu „mustrarea”, așa că a atacat CSM în instanță. Instanța de apel însă a respins acțiunea înaintată, astfel că magistratul a atacat hotărârea la CSJ. Procesul nu a ajuns, deocamdată, la o finalitate, CSJ urmând să decidă asupra admisibilității recursului. 

    În 2015, magistratul a fost evaluat de CEPJ cu calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 76 de puncte. Balan participă și la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CC.

    Gheorghe Balan deține, conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, un apartament de 65 de metri pătrați, dobândit încă în 2001, aproximativ 1 hectar de terenuri agricole și un automobil Skoda, fabricat și procurat în 2020 cu 19,7 mii de euro. În anul în care a procurat automobilul, judecătorul susține că a primit o donație de 4 mii de euro de la o oarecare Margareta Harti, iar alți 6 mii de euro și 60 de mii de lei i-a obținut din vânzarea unor bunuri. Acesta a împrumutat alți șase mii de euro de la o persoană fizică. Datoria urmează să fie rambursată până în 2025, fără dobândă. Balan a raportat pentru anul 2020 venituri salariale din funcția de judecător în sumă de 354 de mii de lei (29,5 mii de lei lunar) și alți 100 de mii de lei, primiți de la Casa Națională de Asigurări Sociale, pentru concedii de boală.

    Ioana Chironeț: Judecătoare suspendată din funcție
    Ioana Chironeț activează din 2015 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Din 2018 este inspector-judecător principal al Inspecției judiciare din cadrul CSM, funcție pe care a deținut-o și în perioada 2011-2012. Totodată, până a fi numită judecătoare, Chironeț a fost, în perioada 2012-2015, șefa Secretariatului CSM.

    În perioada 2015–2019, pe numele judecătoarei au fost înregistrate trei sesizări, toate fiind respinse. În 2018 și 2020, CEPJ a evaluat-o cu calificativul „foarte bine”.

    Familia magistratei locuiește într-un apartament de 76,9 metri pătrați, dobândit în 1993, cu o valoare indicată de 353 de mii de lei. În 2019, după ce a vândut cele două mașini pentru care indica o valoare totală de circa 215 mii de lei, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de marca Suzuki Vitara, fabricat în același an, pentru care indică o valoare de circa 280 de mii de lei. În declarația sa de avere, judecătoarea mai adaugă două terenuri agricole pe care le-a moștenit. Până în acest an, familia magistratei are obligațiuni financiare față de  bancă în sumă de 140 de mii de lei.

    Livia Mitrofan: avere modestă și explicațiile unor donații de patru mii de euro
    Livia Mitrofan activează din anul 2017 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. La câteva luni după numire, judecătoarea a plecat în concediu de maternitate și a revenit la muncă în 2020. Anterior, timp de un an, a fost asistentă judiciară în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ.

    Numele judecătoarei Mitrofan se regăsește într-o hotărâre de judecată din 2014, potrivit căreia magistrata s-a adresat în instanță pentru a anula parțial hotărârea Comisiei de Licențiere din cadrul Uniunii Avocaților în partea ce ține de nepromovarea primei probe (proba scrisă) din cadrul examenului de obținere a licenței de avocat. Cererea magistratei a fost însă scoasă de pe rol. Ulterior, Uniunea Avocaților a declarat apel hotărârii primei instanțe, iar magistrații CA Chișinău au respins, de această dată, cererea de chemare în judecată a Liviei Mitrofan. Cazul a ajuns și la CSJ, unde cererea judecătoarei a fost considerată inadmisibilă.

    Livia Mitrofan: „Am mers la examen, nu am trecut, am contestat, CA a casat, CSJ a menținut. Atunci, tot în 2014, am intrat la institut și am renunțat la ideea de a deveni avocat. Când am scris contestația, ei mi-au scris că eu nu am scris punctul trei și, totuși, în instanță au prezentat lucrarea mea, doar că hotărârile comisiei se contestă doar pe procedură, nu și pe ce ține de evaluare”.

    Pe rolul instanței de judecată, numele magistratei figurează într-un alt dosar privind încasarea unei datorii de circa 11 mii de lei pentru energia termică. În 2020, judecătoarea a fost subiectul a două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse. Totodată, în 2020, după ce a acumulat 79 de puncte, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”.

    În 2020, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de model Toyota Rav 4, fabricat în 2014, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei. Familia mai declară o mașină de model Mercedes Vaneo din 2004, achiziționată în 2012.

    Familia Mitrofan locuiește într-un apartament cu o suprafață de 45,7 metri pătrați, dobândit în 2012. Familia are și datorii de circa 320 de mii de lei, după ce a contractat trei credite.

    Potrivit declarației de avere și interese personale din 2020, magistrata a primit donații totale în valoare de 4 mii de euro de la membrii familiei. Aceeași situație se regăsește și în declarațiile din 2017 (17,4 mii de lei), 2018 (5 mii de euro) și 2019 (o mie de euro).

    Livia Mitrofan: „Eu am o soră, Railean Alina, care este peste hotare de patru ani și ea are un copil care locuiește la mine, și mama mea locuiește la mine. Și ea trimite periodic, pentru copilul ei, de ziua lui de naștere, mamei. Iar pentru că mămica stă atât cu copilul surorii, cât și cu al meu, ea nu are timp să meargă la bancă să ridice plățile astea și ea le trimitea prin mine. Și eu m-am gândit să le declar ca donații ca să nu o pun pe mămica să mai scrie și recipise. Cealaltă sumă este de la soacra mea. Socrul meu a decedat în anul 2020. Și ea îi trimitea banii socrului meu, dar le trimitea pe numele soțului meu și el le transmitea atunci când se ducea acasă. În 2020, mi se pare că suma e mai mare, pentru că el era prin spitale și noi încercam… Nu sunt banii noștri, dar nu am vrut să-mi pun părinții în situația de a scrie recipise, de a retrăi pentru controale…”.

    Alexei Paniș: Venituri de 1,5 milioane de lei în 2020 și o plângere la CSM
    Alexei Paniș activează din 2017 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău. Paniș a făcut parte din completul de judecată care a examinat și a emis încheierea în litigiul dintre Vladimir Țurcan și Domnica Manole pentru șefia Curții Constituționale. Procesul a stârnit un val de reacții, fiind „un litigiu care nu a mai fost în istoria jurisprudenței naționale”, așa cum a admis inclusiv vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Corneliu Guzun.

    Totodată, Alexei Paniș este unul dintre magistrații care a pronunțat hotărârea în cazul lui Igor Vornicescu, primului inculpat în dosarul „Laundromat” care și-a primit sentința. Deși a fost condamnat, Vornicescu a fost liberat de răspundere penală în legătură cu survenirea prescripției de tragere la răspundere penală.

    Paniș este magistratul care în martie 2020 a depus o sesizare în adresa procurorului general Alexandr Stoianoglo și a Procuraturii Anticorupție prin care reclamă că era intimidat de reprezentantul companiei de construcții „Reconscivil”, Valeriu Sufrai, care era membru, în același timp, și al Consiliului Economic de pe lângă președintele Igor Dodon. Atunci, contactat de Ziarul de Gardă, Valeriu Sufrai a negat acuzațiile care îi erau aduse.

    Alexei Paniș: „Am fost informat de la Procuratură că cererea a fost respinsă, nu s-a constat nicio încălcare. Nici nu știu dacă CSM a verificat sesizarea respectivă, pentru că nu am primit nicio informație de la Consiliu. Cu siguranță nu s-a acordat o atenție sporită”.

    În ultimii patru ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 13 sesizări privind sancționarea disciplinară, care ulterior au fost respinse. În 2020, CEPJ i-a atribuit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte.

    În 2020, familia Paniș a înregistrat venituri de circa 1,5 milioane de lei, după ce a vândut două apartamente și un automobil model Hyundai Tucson. Din 2014, soția magistratului are în proprietate o casă de locuit de 106 metri pătrați și un garaj, amplasate în raionul Florești. Totodată, în 2018, soții Paniș au intrat în posesia unei alte case de locuit cu o suprafață de 100,1 metri pătrați pentru care declară că ar costa 235 de mii de lei. Magistratul conduce un automobil de model Toyota Corolla, fabricat în 2006 și dobândit în 2017, care valorează circa 100 de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale a judecătorului. În 2020, familia judecătorului a raportat datorii de circa 150 de mii de lei, după ce și-a asumat un credit cu rata dobânzii de 12%, scadent în 2025.

    De-a lungul anilor, judecătorul indică în declarații că a primit donații în cadrul unor ceremonii civile. Astfel, în 2016, Paniș a avut o donație de 45 de mii de euro, în 2018 – una de 226 de mii de lei, iar în 2019 – 2 mii de euro.

    Alexei Paniș: „În 2016 donațiile provin de la evenimentul de căsătorie. Am primit de la părinți, în legătură cu ceremoniile care au avut loc, cu nașterea copiilor, și anume botezul. Donațiile au fost doar din partea părinților și a soacrei, care este peste hotare”.

    Ion Chirtoacă: avere modestă și donații de 5,8 mii de euro de la mama sa, din Italia
    Ion Chirtoacă este, din 2016, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În paralel, activează ca formator la Institutul Național al Justiției și ca lector universitar în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.

    Magistratul a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Deși atât Judecătoria Chișinău, cât și instanța de apel a condamnat inculpații, într-un final, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

    În 2017 și în 2018, numele judecătorului a figurat în două sesizări privind fapte care pot constitui abateri disciplinare, ambele fiind respinse.

    Magistratul locuiește într-un apartament de 38,4 metri pătrați, dobândit în 2010, pentru care indică o valoare de circa 195 de mii de lei. Potrivit declarațiilor de avere, în 2017 și 2018, judecătorul a primit donații în sumă de 5,8 mii de euro de la mama sa Lidia Chirtoacă, care activează în Italia.

    Victor Sandu: de la calificativul „insuficient” la „foarte bine”
    Victor Sandu activează din 2015 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. În 2020, a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

    Victor Sandu este magistratul care, în prima instanță, a pronunțat decizia împotriva Rise Moldova și a jurnalistului de investigație Iurie Sanduța, în cazul anchetei privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din Moldova din Federația Rusă, prin intermediul unui offshore din Bahamas. Ulterior, în acest caz, CtEDO a condamnat R. Moldova pentru încălcarea libertății de exprimare. Astfel, judecătorul este unul dintre magistrații care se fac responsabili pentru faptul că Moldova a achitat prejudicii în valoare de 3,800 de euro.

    Victor Sandu: „Prin hotărârea din 21 decembrie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de PSRM către Iurie Sanduța și Asociația Reporterilor de Investigație și securitate privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, și încasarea prejudiciului moral, a fost admisă parțial. Prin decizia CA Chișinău din 3 decembrie 2020 a fost casată hotărârea din 21 decembrie 2017 în cauza civilă la acțiunea înaintată de PSRM. Totodată, CA Chișinău a respins solicitarea de a constata în mod expres încălcarea articolului 10 și de a acorda reclamanților daune, pe motiv că nu aveau o asemenea competență. Ulterior, CtEDO a constatat că CA Chișinău a refuzat în mod expres, prin hotărârea sa din 4 martie 2020, să recunoască încălcarea dreptului reclamanților, în temeiul articolului 10 din Convenție. În consecință, Curtea a constat că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție, iar reclamanții au dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral și le-a acordat întreaga sumă pretinsă. Astfel, consider că Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.

    Anterior, ZdG a scris că Victor Sandu a luat o decizie considerată de către juriști „fără precedent”, după ce a dispus acordarea unor despăgubiri pentru un accident rutier produs în regiunea transnistreană. Acesta a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Judecătoria Chișinău i-a condamnat atunci pe toți inculpații din dosar, dar i-a achitat pe trei dintre ei pe unele acuzații aduse de procurori. Ulterior însă, instanța de apel a casat sentința primei instanțe și le-a stabilit inculpaților pedepse mai mari. În final însă, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

    În 2018, CEPJ i-a acordat judecătorului calificativul „insuficient”, după ce a obținut în cadrul evaluării doar 54 de puncte.

    „Nu își organizează activitatea la nivel corespunzător. Comportamentul judecătorului Sandu în cadrul ședințelor de judecată este în strictă conformitate cu exigențele etice și normele procesuale, fiind obiectiv și imparțial, însă neorganizarea corectă a activității duce la procentajul majorat de casări a hotărârilor adoptate, precum și lipsa unei motivări suficiente a hotărârilor judecătorești”, se spune în hotărârea Colegiului Disciplinar din 20 octombrie 2018.

    Ulterior, în 2019, magistratul a fost evaluat repetat și a primit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte. Același calificativ l-a obținut un an mai târziu, când a primit 75 de puncte.

    Numele magistratului a figurat în 18 sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară, toate fiind respinse. Totodată, în baza sesizării din numele Procurorului General, Eduard Harunjen, a fost intentată o procedură disciplinară pe numele judecătorului. În 2018, procedura a fost încetată, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Sesizarea procurorului general viza dosarul penal pe numele omului de afaceri Serghei Cosovan, care era examinat la acea etapă de către judecătorul Sandu. Procurorul pe caz a cerut însă recuzarea sa, pe motiv că magistratul ar fi intenționat să-l elibereze pe acesta din arest, pe motiv că inculpatul era bolnav. Un alt magistrat a acceptat solicitarea procurorului, iar Sandu a fost îndepărtat de la examinarea dosarului.

    Victor Sandu: „Hotărârea din 20 octombrie 2018 a CEPJ (prin care i-a fost acordat calificativul „insuficient”, n.r.) a fost emisă în perioada imediat următoare depunerii concentrate a sesizării din 19 aprilie 2018 a Procurorului General Eduard Harujen asupra pretinsei abateri disciplinare și a numeroaselor sesizări (începând cu data de 18 aprilie 2018) a conducerii instanței în care activam. Voi menționa că toate sesizările conducerii instanței au fost respinse ca fiind vădit neîntemeiate de către Inspecția Judiciară și Colegiul disciplinar de pe lângă CSM, ultima hotărâre fiind din data de 03 septembrie 2018. Ulterior, în data de 12 octombrie 2018, Colegiul disciplinar de pe lângă CSM a încetat procedura disciplinară intentată în privința mea la sesizarea Procurorului Eduard Harujen, din motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Astfel, în data 20 octombrie 2018, la evaluarea activități profesionale, CEPJ pe lângă CSM s-a bazat doar pe caracteristica și nota informativă eliberată de către conducerea instanței, chiar dacă toate aceste aspecte deja au fost examinate de către Inspecția judiciară din subordinea CSM și a Colegiul disciplinar și au fost respinse ca vădit neîntemeiate. Ulterior, CEPJ mi-a acordat calificativul „foarte bine”. Astfel, consider că această hotărâre reflectă obiectiv activitatea mea în calitate de judecător”.

    Magistratul Victor Sandu s-a remarcat public prin faptul că a sesizat în mai multe rânduri Curtea Constituțională (CC), cerând interpretarea unor articole din legislația penală. Într-un caz mediatizat inclusiv de mass-media, Sandu a cerut Curții să interpreteze prevederile unui articol din Codul de Procedură Penală care se referă la aplicarea arestului preventiv, magistratul considerând că acestea ar contravine Constituției R. Moldova și Convenției Europene a Drepturilor Omului, și că astfel s-ar îngrădi drepturile persoanelor. Ulterior, CC i-a dat dreptate magistratului.

    În declarația sa de avere și interese personale, magistratul declara că, în 2020, a primit dreptul de folosință pentru un apartament de 54,7 metri pătrați, care din 2016 aparține părinților săi. Tot în 2020, judecătorul a intrat în proprietatea unui autoturism de model BMW seria 5, fabricat în 2012, pentru care indică o valoare de 10 mii de euro. În același timp, Sandu a vândut cu 120 de mii de lei mașina de model Skoda Superb, pe care o avea din 2017.

    Vitalie Stratan: de la suspendarea din funcție până la președinte interimar al Judecătoriei Chișinău
    Vitalie Stratan este judecător din 2008, iar din 2017 este vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău, funcție pe care a preluat-o, din nou, în luna mai curent. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp.

    La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 2013, 2016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se spune că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat.

    Vitalie Stratan deține, din 2018, o casă la sol cu o suprafață de 116 m.p., procurată de familia sa în august 2018. ZdG a aflat că imobilul este amplasat în apropierea orășelului Vatra, municipiul Chișinău, doar că încă nu locuiește în el. Familia Stratan mai are un apartament de 50 m. p., obținut prin donație de la părinți în 2000 de către Mihaela Stratan, soția judecătorului, o cotă parte de ⅓ din alt apartament, amplasat în afara capitalei, dobândită în 2003 și un garaj. Familia Stratan este proprietara unui Renault Scenic, fabricat în 2009 și achiziționat în 2013. În câteva poze de pe rețelele de socializare, familia Stratan apare împreună cu fostul deputat democrat Igor Vremea, dar și cu actuala viceprimară de Chișinău, Angela Cutasevici.

    Vitalie Stratan: „Suntem colegi de la școala pedagogică (cu Igor Vremea, n.r.). Nu suntem cumătri, nu ne ajutăm. Eu sunt mai mare cu un an. Nu avem relații de genul ăsta. Suntem colegi de la Școala pedagogică. Restul din fotografie tot. Mă mândresc cu așa colegi. Dumnealui este specialist în domeniul său, mai mult politician. Eu fac jurisprudență”.

    În 2018, când a cumpărat casa, familia Stratan a contractat un credit în valoare de 960 de mii de lei de la Victoriabank, scadent în 2033, cu o rată a dobânzii de „până la 7% anual”. Tot în 2018, familia a vândut un apartament de 67 m.p. în care a investit din 2014. Imobilul este situat pe strada Ceucari, în complexul construit special pentru judecători.

    Vitalie Stratan: „Apartamentul în care locuiesc acum este donația pe numele soției, înainte de căsătorie. În casa (cumpărată în 2018, n.r.) nu locuim. Facem reparație. Cu mare plăcere v-o și arăt”.

    Vitalie Stratan candidează și la funcția de judecător la CA Chișinău și la CSJ.

    Vladislav Holban: Averea, firmele soției și datoriile
    Vladislav Holban este, din 2014, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Anterior, în perioada 2010-2014 a deținut mai multe funcții în cadrul CSJ.

    În ultimii șapte ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 14 sesizări care au fost respinse. În 2013, candidatura lui Vladislav Holban a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a obținut 74 de puncte. CEPJ l-a apreciat în 2017 și în 2019 cu calificativul „foarte bine”. În 2020, a fost admis pentru participarea la concursul pentru funcția de judecător la CA Chișinău.

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2020, familia Holban deține, din 2018, o casă de locuit cu o suprafață de 112,1 metri pătrați, pe care declară că a cumpărat-o cu aproximativ 587 de mii de lei. Familia magistratului mai are în proprietate un apartament de 50 de metri pătrați pentru care indică valoarea de 411 mii de lei. Totodată, în declarația sa mai indică trei alte averi imobiliare și un spațiu comercial pe care le deține în posesie. Judecătorul conduce, din 2016, un autoturism de model Renault Megane, fabricat în 2009, care ar valora 65 de mii de lei. Soții Holban mai au în proprietate două terenuri agricole și unul extravilan.

    Soția magistratului deține cota de participare majoritară în cadrul companiei „Olgrup Prim” și deține patenta de întreprinzător „Holban Olga”, pentru „confecționarea articolelor meșteșugărești de artă populară și vânzarea lor, cu excepția vânzării la expoziții și licitații”. Familia are și datorii de circa un milion de lei, după ce a contractat un credit în 2018, scadent în 2033 și un împrumut de la Valeriu Holban.

    Vladislav Holban: „Valeriu Holban este tatăl meu. Dumnealui dispune de surse. El mi-a transmis banii cu împrumut pentru a mă ajuta să procur casa, fiindcă, la momentul când am cumpărat casa, când am contractat creditul care este indicat în declarație, era necesar să fie achitată o anumită sumă de bani de care nu dispuneam la acel moment și am luat de la tata, o parte din ei. Tata este fermier”.

    Iana Talmaci: Averea și explicațiile magistratei
    Iana Talmaci a fost numită în august 2015 în funcția de magistrată la Judecătoria Strășeni, iar în mai 2016 a fost suspendată din funcția de judecător în legătură cu acordarea concediului pentru îngrijirea copilului pe o perioadă de 3 ani, până în martie 2019. Magistrata este soția lui Roman Talmaci, fost președinte al Uniunii Naționale a Executorilor din Republica Moldova. Magistrata este nașa de cununie a lui Nicolae Posturusu, fostul secretar general al Aparatului Președintelui R. Moldova în perioada în care funcția era exercitată de Igor Dodon.

    Fostul deputat PDM, Nicolae Ciubuc, a criticat încheierea magistratei prin care aceasta a interzis efectuarea controalelor la cariera de piatră de la Micăuți. Fostul deputat afirma că decizia judecătoarei este una abuzivă și ilegală, în contextul în care acesta afirma că „acolo au fost depistate nereguli care ar fi prejudiciat statul cu 700 de milioane de lei”.

    Iana Talmaci: „Eu mi-am expus comentariile în respectiva încheiere în partea de motivare a încheierii. Cât despre faptul că domnul deputat și-a expus părerea vizavi de respectiva încheiere, dreptul fiecărei părți, la noi e libertatea de exprimare și și-a valorificat acest drept. Totodată, țin să atenționez că încheierea mea din 25 ianuarie a fost menținută prin decizia CA Chișinău. Deci, încheierea mea a trecut controlul legalității la instanța de recurs”.

    În ultimii șase ani, numele judecătoarei a figurat în nouă sesizări, ulterior respinse. În 2015, candidatura magistratei a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a acumulat 73 de puncte. CEPJ i-a oferit în 2019 calificativul „foarte bine”. Același calificativ l-a primit și un an mai târziu.

    Familia Talmaci deține o avere de milioane. În anul 2020, magistrata și soțul ei au intrat în posesia a două automobile de lux: un Ford Fusion, fabricat în 2019, pentru care indică o valoare de 260 de mii de lei, și un Lincoln MKZ, fabricat în 2017, pe care l-ar fi procurat cu 360 de mii de lei. Totodată, în garajul familiei Talmaci se mai regăsesc alte trei mașini: un Lexus 450 H, un Renault Megane și un Renault Clio.

    Soții Talmaci dețin o casă cu suprafața de 160 de metri pătrați, estimată la circa 2,7 milioane de lei. Din 2018, familia deține alte cinci bunuri imobile și un garaj – estimate în total la circa 2,2 milioane de lei. În proprietatea familiei se mai regăsesc 5 terenuri agricole, 2 extravilane și unul intravilan. Cei doi soți dețin cote de participare în cadrul mai multor societăți pe acțiuni din România și acțiuni în cadrul mai multor instituții financiare din R. Moldova. Datoriile familiei ajung la circa 723 de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale depuse de magistrată pentru anul 2020.

    Iana Talmaci: „Din 2015 activez în calitate de magistrat, până atunci am activat în calitate de avocat, din 2008. Deci, am avut anumite surse financiare acumulate de mine personal, dar atrageți atenția că soțul meu este indicat în declarațiile mele de avere și interese, iar acolo toate veniturile lui sunt în palmă, deci se vede. Dacă faceți un audit simplu, vedeți că veniturile soțului meu acoperă pe deplin toate bunurile care au fost procurate sau adunate în decursul anilor.”

    Adunarea Generală a Judecătorilor este programată pentru data de 3 decembrie 2021. În urma celor mai recente modificări la legislație, CSM, organul de autoadministrare a puterii judecătorești este format din 12 membri: șase judecători, dintre care patru din rândul instanțelor de fond și câte unul de la Curțile de Apel și Curtea Supremă de Justiție, trei profesori de drept, aleși de Parlament și trei membri din oficiu,  preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei și procurorul general.

    Întru exercitarea funcţiilor sale, CSM are competenţe referitoare la:
    cariera judecătorilor
    instruirea iniţială şi continuă a judecătorilor şi a personalului secretariatului instanţelor judecătoreşti;
    respectarea disciplinei şi eticii magistraţilor;
    administrarea instanţelor judecătoreşti;
    şi alte competenţe în condiţiile legii.
    De asemenea, CSM aprobă acte normative întru executarea prevederilor legislaţiei din domeniul organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc. CSM întocmeşte şi păstrează dosarele personale ale judecătorilor din instanţele judecătoreşti.

    Sursa: zdg.md

  • Кафе Guguță, Antifa Rezist и «группа Петренко». Проверенные делами судьи идут в ВСМ

    Это — орган самоуправления судей, в полномочия которого входит назначение и увольнение судей, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета судебной системы. Судьи должны будут выбрать пять новых членов ВСМ из 21 кандидата. Во второй части публикации NM рассказывает, что известно о 10 кандидатах из этого списка.

    О первых 11 кандидатах можно почитать здесь.

    В Высший совет магистратуры входят 12 членов: шесть судей (их выбирают на общем собрании судей), три преподавателя права (их выбирает парламент), а также генпрокурор, министр юстиции и глава Высшей судебной палаты по праву должности. В 2021 году истекает мандат пяти из шести членов ВСМ, представляющих судейский корпус. Мандат шестого судьи-члена ВСМ Дорела Мустяцэ действителен еще год (сейчас он исполняет обязанности главы ВСМ).

    Это — орган самоуправления судей, в полномочия которого входит назначение и увольнение судей, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета судебной системы. Судьи должны будут выбрать пять новых членов ВСМ из 21 кандидата. Во второй части публикации NM рассказывает, что известно о 10 кандидатах из этого списка.

    О первых 11 кандидатах можно почитать здесь.

    В Высший совет магистратуры входят 12 членов: шесть судей (их выбирают на общем собрании судей), три преподавателя права (их выбирает парламент), а также генпрокурор, министр юстиции и глава Высшей судебной палаты по праву должности. В 2021 году истекает мандат пяти из шести членов ВСМ, представляющих судейский корпус. Мандат шестого судьи-члена ВСМ Дорела Мустяцэ действителен еще год (сейчас он исполняет обязанности главы ВСМ).

    В августе 2021 года парламент принял поправки в закон «О ВСМ», которые позволят депутатам уже нынешней осенью назначить трех новых членов ВСМ из числа преподавателей права. Таким образом, к концу 2021 года состав ВСМ обновится на две трети.

    Кандидаты

    Анжела Бостан работает судьей с 2006 года. В 2013 году она стала вице-председателем суда Хынчешт, а в 2015 начала работать судьей в Апелляционной палате (АП) Кишинева.

    Осенью 2019 года судейская коллегия АП под председательством Бостан обязала Высший совет магистратуры провести общее собрание судей по требованию 87 представителей судейского корпуса. Несмотря на то, что ВСМ не согласился, собрание все же провели. На нем проголосовали за отставку действующих членов ВСМ.
    Бостан не только приняла участие в двух собраниях, но и баллотировалась тогда в члены ВСМ. Выборы, однако, не состоялись из-за отсутствия кворума. Майя Санду, занимавшая тогда пост премьер-министра, назвала собрание незаконным.

    Весной 2021 года Бостан оказалась в центре скандала. Речь шла о слежке за судьей. Некоторые СМИ утверждали, что заказчик слежки — бизнесмен Вячеслав Платон. По факту слежки задержали шесть человек, в том числе Андрея Бахчиванджи (в 2017 году он проходил подсудимым вместе с Вячеславом Платоном по делу Мoldasig. Сейчас дело находится на пересмотре в суде первой инстанции). В сентябре 2021 года прокуратура передала дело о слежке за судьей Бостан в суд.

    Алексей Паниш
    Алексей Паниш стал судьей в 2017 году. С 2018 года работает в суде Рышкановки. В 2019 году он участвовал в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку действующих членов ВСМ.
    Судья Паниш рассматривал дело о сносе кафе Guguță. Своим решением он фактически разрешил строительство высотного бизнес-центра в Центральном парке столицы на месте на месте кафе Guguță.

    Ион Киртоакэ
    Ион Киртоакэ стал судьей в 2016 году. До этого он работал в МВД и преподавал в Академии им. Штефана чел Маре, которая работает при МВД. Киртоакэ был среди авторов гида «Соблюдение полицейскими прав человека».

    В 2019 году Киртоакэ участвовал в двух общих собраниях судей. Он открыто критиковал ВСМ, называя его членов «бывшими палачами Демпартии». В частности, Киртоакэ был не согласен с тем, что ВСМ не поддерживал судей Домнику Маноле и Георге Балана, которых, по его мнению, преследовали по политическим мотивам.

    В октябре 2019 года Киртоакэ вошел в Совет по реформе юстиции при тогдашнем президенте Игоре Додоне.

    Виктор Санду 
    Виктор Санду с 2011 года работал адвокатом. В 2015 году он стал судьей. В 2017 году Санду признал дееспособным 24-летнего молодого человека с ограниченными возможностями. Санду подтвердил, что молодого человека незаконно признали недееспособным. Многие правозащитники одобрили это решение и назвали его «историческим». В 2015 году к Санду поступило на рассмотрение громкое дело Antifa Rezist. Оно до сих пор находится у него на рассмотрении.

    Евгений Бешеля
    Евгений Бешеля стал судьей в 2017 году. Он рассматривает уголовные дела в суде Буюкан. В 2020 году Бешелю включили в спецкомиссию, рассматривающие дела о краже миллиарда. Летом 2021 года эта коллегия приговорила к шести годам лишения свободы трех фигурантов дела о краже миллиарда, давших показания против Илана Шора. Прокуроры просили для них условного срока, но судьи назначили им более суровое наказание. Комментируя это решение, генпрокурор Александр Стояногло отметил, что подсудимых подвергли показательному наказанию.

    Судейская коллегия Бешели должна была рассматривать м дело депутата от партии «Шор» Дениса Уланова. Но вся коллегия, включая Бешелю, взяла самоотвод.

    Екатерина Бузу
    Екатерина Бузу стала судьей Оргеевского суда в 2012 году. В 2014 году  получила оценку «недостаточно» на коллегии по оценке деятельности судей. В 2017 году ее назначили судьей по уголовному преследованию в том же суде.

    Анатолий Цуркан
    Анатолий Цуркан стал судьей в 1992 году. С 2003 работал в АП Кишинева, в 2013-2016 годах входил в состав ВСМ, в 2016 стал судьей Высшей судебной палаты (ВСП). По информации организации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ пять дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входил Цуркан. В ноябре 2018 года одна из таких коллегий оставила в силе приговор Вячеславу Платону, которого приговорили к 18 годам лишения свободы по делу о краже миллиарда. В 2021 году Платона оправдали по этому делу.

    Осенью 2019 года, когда группа судей организовала общее собрание судейского корпуса, попытавшись отправить в отставку членов ВСМ, Цуркан выдвинул свою кандидатуру на пост члена ВСМ. Выборы, однако, не состоялись из-за отсутствия кворума.

    Летом 2021 года судейская коллегия Высшей судебной палаты, в которую входит Цуркан, одобрила перенос дела беглого депутата Илана Шора из АП Кагула в АП Кишинева. Это решение раскритиковали Генпрокуратура и министр юстиции Сергей Литвиненко. В Генпрокуратуре отметили, что АП Кагула практически завершила рассмотрение дела, но из-за решения ВСП оно начнется с начала. В свою очередь Литвиненко потребовал, чтобы судебная инспекция при ВСМ проверила действия судей, принявших такое решение.

    Василий Храпаков
    Василий Храпаков с 2004 по 2007 год преподавал право в Комратском университете, а с 2006 по 2013 работал в прокуратуре Гагаузии. В 2013 году его на пять лет назначили судьей Комратского суда, а в 2018 году — назначили судьей до достижения 65 лет.

    Аурелий Постикэ
    Аурелий Постикэ начинал карьеру в 2000-х годах с должности помощника прокурора. В 2003 году стал следователем в Антикоррупционной прокуратуре, а в 2005 — прокурором. В 2011 году Постикэ ушел из кишиневской прокуратуры и стал судьей. Сначала его назначили судьей по уголовному преследованию в суд Оргеева.

    В сентябре 2015 года тогдашний председатель суда столичного сектора Рышкановка Олег Мельничук обратился в ВСМ и попросил на полгода перевести Постикэ в суд Рышкановки, но ему в этом отказали. Через месяц Мельничук повторно обратился с ходатайством в ВСМ, и на этот раз его одобрили. Срок работы Постикэ в суде Рышкановки продлевали несколько раз, а в 2017 году перевели работать в суд Кишинева.
    Осенью 2019 года Постикэ принимал участие в общем собрании судей, на котором пытались отправить в отставку действующих членов ВСМ.

    Наталья Клевады
    Наталья Клевады с 1999 по 2005 год работала адвокатом. В 2005-2007 годах работала прокурором в прокуратуре Бассарабяски, а затем в прокуратуре Кишинева. После этого она снова вернулась в адвокатуру. В 2011 году Наталья Клевалы стала судьей в суде Бельц. В 2017 году ее перевели работать в Кишинев в суд Рышкановки, а с 2019 года она работает в суде Буюкан.

    Судебная коллегия под председательством Клевады рассматривала в первой инстанции дело «группы Петренко» и приговорила их к условным срокам от 3 до 4,5 лет. По словам Григория Петренко, судья неоднократно не давала подсудимым высказаться, запретила им заявлять отводы судьям и прокурору и не пустила на последнее заседание. Этот приговор Высшая судебная палата отменила в 2020 году и вернула дело на пересмотр. В 2021 году ЕСПЧ признал Молдову виновной по делу «группы Петренко» в нарушении права на свободу собраний и присудила им компенсацию €60 тыс. 17 сентября 2021 года Генпрокуратура отказалась от обвинений по этому делу.

  • Tentativa 3. În concursul pentru ocuparea funcției de membru al Consiliului INJ s-au înscris doi magistrați

    Victor Sandu, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana și Ghenadie Eremciuc, magistrat la Judecătoria Bălți, sediul central sunt unicii candidați înscriși în concursul organizat repetat pentru ocuparea funcției de membru al Consiliului Institutului Național al Justiției. Dosarele acestora urmează să fie examinate în următoarea reuniune a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

    Victor Sandu a participat și anterior în concursul pentru ocuparea acestei funcții. Magistratul nu a obținut voturi suficiente din partea membrilor CSM. Victor Sandu a fost numit în funcția de judecător la începutul anului 2015. Acesta candideaza, de asemenea, și la funcția de membru al CSM din rândul judecătorilor.

    Victor Sandu, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana și Ghenadie Eremciuc, magistrat la Judecătoria Bălți, sediul central sunt unicii candidați înscriși în concursul organizat repetat pentru ocuparea funcției de membru al Consiliului Institutului Național al Justiției. Dosarele acestora urmează să fie examinate în următoarea reuniune a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

    Victor Sandu a participat și anterior în concursul pentru ocuparea acestei funcții. Magistratul nu a obținut voturi suficiente din partea membrilor CSM. Victor Sandu a fost numit în funcția de judecător la începutul anului 2015. Acesta candideaza, de asemenea, și la funcția de membru al CSM din rândul judecătorilor.

    Ghenadie Eremciuc activează în calitate de magistrat din anul 2014. Anterior, acesta a exercitat, timp de aproximativ 12 ani, diferite funcții în organele procuraturii, printre care și funcția de procuror în Procuratura Sîngerei, în perioada 2003 – 2003, și procuror în Direcția juridică a Procuraturii Generale, în perioada 2007 – 2010.

    Funcția de membru al Consiliului INJ a devenit vacantă după ce membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, a fost revocat din această funcție. Decizia a fost luată de CSM în baza cererii depuse de Dorel Musteață, după ce Consiliul a fost sesizat despre incompatibilitatea acestuia de a ocupa funcția de membru al Consiliului Institului Național al Justiției și cea de membru al CSM. Sesizarea a fost depusă de Ghenadie Pavliuc, membru al Consiliului Institutului Național al Justiției și vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

    În luna iulie a fost organizat un concurs pentru ocuparea acestei funcții. Inițial, în concurs s-a înscris un singur candidat, Violeta Chisilița. Ulterior, CSM a decis să prelungească perioada de depunere a dosarelor, iar în concurs s-au mai înscris Veniamin Chihai, Victor Sandu, Dorin Munteanu, Lilia Lupașco și Irina Țonov. Niciunul dintre candidați nu a obținut voturi suficiente pentru a promova concursul.

    Potrivit Legii cu privire la Institutul Național de Justiție, Consiliul este structura supremă de conducere al Institutului. Acesta este alcătuit din 13 membri. Mandatul membrilor Consiliului este de o durată de patru ani şi poate fi reînnoit doar o singură dată.

    Membrii Consiliului beneficiază, pentru fiecare şedinţă la care participă, de o indemnizaţie echivalentă cu a zecea parte din salariul mediu pe economie realizat în anul precedent celui de gestiune drept unitate de referință.
    Sursa: bizlaw.md

  • На вакантное место в Высшем совете магистратуры претендуют 9 судей. Что о них известно

    В Высшем совете магистратуры (ВСМ) после добровольной отставки и.о. главы совета Анатола Пахопола освободилось место. На него уже претендуют девять судей. Некоторые из них были замешаны в скандалах, другие — открыто критиковали действующий состав ВСМ и пытались отправить в отставку его членов. Нового члена ВСМ должны выбрать на общем собрании судей, которое запланировано на 23 октября, однако из-за эпидемии коронавируса его могут перенести. NM рассказывает, что известно о судьях, которые хотят стать членами Высшего совета магистратуры.

    В Высшем совете магистратуры (ВСМ) после добровольной отставки и.о. главы совета Анатола Пахопола освободилось место. На него уже претендуют девять судей. Некоторые из них были замешаны в скандалах, другие — открыто критиковали действующий состав ВСМ и пытались отправить в отставку его членов. Нового члена ВСМ должны выбрать на общем собрании судей, которое запланировано на 23 октября, однако из-за эпидемии коронавируса его могут перенести. NM рассказывает, что известно о судьях, которые хотят стать членами Высшего совета магистратуры.

     Геннадий Павлюк

     

    Геннадий Павлюк стал судьей в 2005 году. В 2014 году его перевели из суда Дондюшан в Кишинев. В 2015 году Павлюк поместил Илана Шора под домашний арест, хотя прокуроры требовали, чтобы его отправили в изолятор. Судья Павлюк также дважды продлевал предварительный арест экс-премьеру Владимиру Филату. Кроме того, Павлюк заменил на условный срок приговор экс-депутату парламента Валерию Гуме, которого суд Румынии в 2011 году приговорил к четырем годам тюрьмы по делу о коррупции. Гума должен был отбывать наказание в Молдове., но судьи решили заменить реальный срок условным.

    В 2016 году против Павлюка начали дисциплинарную проверку. Его заподозрили в том, что он обсудил приговор Гуме с прокурором Адрианой Бецишор, хотя по закону приговор нельзя ни с кем обсуждать до его оглашения. В 2016 дисциплинарная коллегия ВСМ решила, что Павлюк не допустил нарушений.

    В 2017 году Павлюк стал вице-председателем суда Чекан. В июне 2019 года ВСМ отстранил его от должности, после того как судья Михай Мургулец пожаловался на давление председателей судов, в том числе Павлюка. Но последний обжаловал решение о своем отстранении в Апелляционной палате и вернулся к работе.

    В июле 2019 года Павлюка отправили в отставку с поста члена совета Нацинститута юстиции. С таким требованием в ВСМ обратилась тогдашний министр юстиции Олеся Стамате.

    Осенью 2019 Павлюк принимал активное участие в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку некоторых членов ВСМ. Венецианская комиссия усомнилась в законности этих собраний, а ВСМ продолжил работать в прежнем составе.

    По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ одно дело, решение по которому принимал Павлюк.

    Согласно декларации о доходах, в 2019 году Павлюк заработал 296,5 тыс. леев. Также семья судьи получила наследство: €2,5 тыс., $ 2 тыс. и 45 тыс. леев. Кроме того, семья судьи продала имущество за €46,3 тыс. и 773 тыс. леев (какое имущество, не указано). Семья судьи владеет домом площадью 155,5 кв.м. за 578 тыс. леев и частью дома площадью 110,3 кв.м. Также в 2020 году семья судьи купила автомобиль Renault KADJAR за 272,1 тыс. леев и Lexus NX300h за 478,7 тыс. леев.

     Георгий Балан

     

    Георгий Балан начал работать судьей в 1996 году. Балан неоднократно выступал с критикой судебной системы и Высшего совета магистратуры и активно поддерживал партию «Платформа Достоинство и правда» (DA). В 2018 году, когда Балан работал в суде Буюкан, ВСМ отправил его в отставку. Причиной стала жалоба на него властей села Пугачены Новоаненского района. Они утверждали, что Балан нарушил закон, проконсультировав жителей Пугачен, которые были недовольны открытием песчаных карьеров.
    После отставки  против Балана начали вторую дисциплинарную процедуру. На этот раз дисциплинарная коллегия решила, что Балан вынес два необоснованных приговора. Он назначил штраф 50 тыс. леев вместо тюремного срока члену группировки, которая занималась торговлей наркотиками в особо крупных размерах, а также — штраф 20 тыс. леев по делу о домашнем насилии, которое закончилось смертью жертвы. Апелляционная палата была не согласна с его приговорами по этим делам, и оба решения заменила на реальные тюремные сроки.

    На парламентских выборах 2019 года Балан баллотировался от блока ACUM в Новоаненском одномандатном округе, но проиграл выборы.

    В июне 2019 года, после смены власти в Молдове, Балана назначили главой Генинспектората полиции. Однако, после того как в кадровых назначениях нового правительства нашли конфликт интересов, Балана сделали и.о. главы Генинспектората полиции. 15 ноября он подал в отставку с этой должности. К тому времени ему уже удалось оспорить решение о своей отставке с должности судьи, и в декабре 2019 года Балан вернулся на работу в суд Буюкан.

    Согласно декларации, в 2019 году Балан получил 44,2 тыс. леев за работу судьей, 84,8 тыс. за работу в Генинспекторате полиции и компенсацию за увольнение 6,3 тыс. леев. Семья Балана получила пожертвования € 3 тыс. и 60 тыс. леев. У судьи есть квартира площадью 65,7 кв. м, которую купили в 2001 году за €110 тыс.

     Виорика Пуйкэ

     

    Виорика Пуйкэ работает судьей с 2002 года, сейчас —. в суде столичного сектора Ботаника. Пуйкэ не раз публично критиковала положение дел в судебной системе. Она несколько раз претендовала на пост судьи Высшей судебной палаты (ВСП), но не набирала нужного числа голосов. Во время одного из таких конкурсов в 2017 году тогдашний генпрокурор и член Высшего совета магистратуры Корнелиу Гурин напомнил Пуйкэ, что она сказала в интервью, что «Генпрокуратура не является независимой». В том же 2017 году Пуйкэ баллотировалась в ВСМ, но не набрала нужного числа голосов.

    В июне 2020 года Пуйкэ снова приняла участие в конкурсе на пост судьи ВСП. Высший совет магистратуры из семи кандидатов выбрал только ее и отправил на утверждение в парламент.
    Однако на заседании юркомиссии депутаты от Партии социалистов (ПСРМ) и Демпартии (ДПМ) проголосовали против ее назначения. При этом они не объяснили причину своего решения. После этого 17 НПО подписали совместную декларацию, в которой призвали депутатов назначить Пуйкэ судьей ВСП. Также к декларации присоединился суд Кишинева. Пока парламент не рассмотрел вопрос о назначении Пуйкэ судьей ВСП.

    Согласно декларации о доходах, в 2019 году Виорика Пуйкэ заработала 268,8 тыс. леев в должности судьи и 11,5 тыс. леев за работу в Нациституте юстиции.

     Василий Шкёпу

     

    Василий Шкёпу начал работать судьей в Унгенском суде в 2003 году. В 2012 году он возглавил суд Унген. В 2018 году Шкёпу получил орден «Трудовой славы» от президента Игоря Додона.

    Согласно декларации о доходах, в 2019 году Шкёпу получил зарплату 239,8 тыс. леев и пенсию 79 тыс. леев. Также в 2019 году его жена получила в наследство дом площадью 99,4 кв. м и квартиру площадью 54,2 кв.м.

    Судья указал, что стоимость дома 10,8 тыс. леев, а стоимость квартиры 3,6 тыс. леев. Также семья судьи с 1992 года владеет домом площадью 146 кв.м.

     Наталья Клевады

     

    Наталья Клевады с 1999 года по 2005 год работала адвокатом. Затем она работала прокурором в прокуратуре Бассарабяски (с 2005 по 2006 год) и в прокуратуре Кишинева (с 2006 по 2007 год). Потом она снова вернулась в адвокатуру, а в 2011 году стала судьей в суде Бельц. В 2017 году ее перевели работать в Кишинев в суд Рышкановки, а с 2019 года она работает в суде Буюкан.

    Судебная коллегия под председательством Клевады рассматривала в первой инстанции дело «группы Петренко» и приговорила их к условным срокам от 3 до 4,5 лет. По словам Григория Петренко, судья неоднократно не давала подсудимым высказаться, запретила им заявлять отводы судьям и прокурору, и не пустила на последнее заседание. Этот приговор Высшая судебная палата отменила в 2020 году и вернула дело на пересмотр.

    В 2019 году, согласно декларации, судья заработала 258,6 тыс. леев. Семья судьи владеет квартирой площадью 73,9, которую купили в 2018 году за 503,3 тыс. леев.

    Чиприан Валах

    Чиприан Валах преподавал в нескольких университетах Молдовы. С 2005 по 2006 год он возглавлял главное управление международных экономических отношений при министерстве иностранных дел и евроинтеграции. С 2006 по 2014 год работал адвокатом, а в 2015 стал судьей в суде Буюкан.

    В июне 2019 претендовал на пост судьи Конституционного суда, но не прошел по конкурсу.

    В 2019 году судья заработал 247,5 тыс. леев. Семья судьи владеет квартирой площадью 42,9 кв.м, которую купила в 2014 году за 491,8 тыс. леев.

     Аурелий Постикэ

     

    Аурелий Постикэ начинал карьеру в 2000-х годах с должности помощника прокурора. В 2003 году он стал следователем в Антикоррупционной прокуратуре, а в 2005 — прокурором. В 2011 году Постикэ ушел из кишиневской прокуратуры и стал судьей. Сначала его назначили судьей по уголовному преследованию в суд Оргеева.

    В сентябре 2015 года тогдашний председатель суда столичного сектора Рышкановка Олег Мельничук обратился в ВСМ и попросил на полгода перевести Постикэ в суд Рышкановки, но ему в этом отказали. Через месяц Мельничук повторно обратился с ходатайством в ВСМ, и на этот раз его одобрили. Срок работы Постикэ в суде Рышкановки продлевали несколько раз, а в 2017 году перевели работать в суд Кишинева.

    Осенью 2019 года Постикэ принимал участие в общем собрании судей, на котором пытались отправить в отставку действующих членов ВСМ.

    В 2019 году судья заработал 247, 3 тыс. леев. Его жена получила 504 тыс. леев за работу в SRL DB Express Account (бухгалтерская компания, также занимается аудитом)

    Виктор Санду

    Виктор Санду с 2011 года работал адвокатом. В 2015 году он стал судьей. В 2017 году Санду признал дееспособным 24-летнего молодого человека с ограниченными возможностями. Судья подтвердил, что его незаконно признали недееспособным. Многие правозащитники одобрили это решение и назвали его «историческим». В 2015 году к Санду на рассмотрение поступило громкое дело Antifa Rezist. Оно до сих пор находится у него на рассмотрении.

    В 2019 году судья заработал 247, 9 тыс. леев. В его декларации о доходах не указано, что он владеет каким-либо движимым или недвижимым имуществом.

    Ион Киртоакэ

     

    Киртоакэ стал судьей в 2016 году. До этого он работал в МВД и преподавал в академии им.Штефана чел Маре, которая работает при МВД. Киртоакэ участвовал в написании гида «Соблюдение полицейскими прав человека». В 2019 году Киртоакэ активно участвовал в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку действующих членов ВСМ. Он открыто выступал с критикой совета и назвал его членов «бывшими палачами Демпартии». В частности, он был не согласен с тем, что ВСМ не поддерживал судей Домнику Маноле и Георге Балана, которых, по его мнению, преследовали по политическим мотивам. В октябре 2019 года Киртоакэ вошел в Совет по реформе юстиции при президенте Игоре Додоне.

    В 2019 году Киртоакэ получил 20,6 тыс. за работу судьей. Еще 323,3 тыс. он получил за работу в Нацинституе юстиции, 56,9 тыс. — за работу в академии им.Штефана чел Маре и еще € 5 тыс. — за научную работу при Совете Европы. Также у семьи судьи есть квартира площадью 39 кв.м. за 194,9 тыс. леев.

    Высший совет магистратуры — это орган самоуправления судей. Члены ВСМ решают, кого назначить судьей, а кого отправить в отставку. Также ВСМ следит за тем, чтобы судьи соблюдали нормы этики. Кроме того, специальная коллегия при ВСМ может начать дисциплинарные производства против судей. Согласно действующему законодательству, в ВСМ 15 членов: на основе конкурса в состав ВСМ выбирают шесть судей и шесть преподавателей права, а генпрокурор, министр юстиции и глава ВСП входят в совет по праву должности.

    Место в ВСМ освободилось после добровольной отставки с должности и.о. главы ВСМ Анатолия Пахопола, он также сложил мандат члена ВСМ. Подав заявление об отставке, Пахопол пояснил, что, после того как представители партии «Платформа Достоинство и правда» (DA) оспорили в Конституционном суде правомерность его назначения на пост, у него нет морального права и дальше занимать эту должность, независимо от решения КС.

    Нового члена ВСМ должны выбрать на общем собрании судей, которое назначили на 23 октября, однако 2 октября Нацагенство общественного здоровья рекомендовало ВСМ не проводить собрание из-за эпидемии коронавируса.  ВСМ пока не сообщил проведет ли собрание суде.

  • Unele prevederi ale Codului de procedură penală referitoare la liberarea provizorie sub control judiciar - neconstituționale

    Joi, 28 mai 2020, Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre privind excepția de neconstituționalitate a articolului 191 alin. (2) din Codul de procedură penală.

    Analiza Curții:

    Curtea a menționat că măsurile preventive sunt instituţii de drept procesual cu caracter de constrângere, având ca scop asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal. Ele vizează starea de libertate a bănuitului, învinuitului sau a inculpatului şi au ca efect fie privarea de libertate, fie restrângerea libertăţii de circulație.

    Joi, 28 mai 2020, Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre privind excepția de neconstituționalitate a articolului 191 alin. (2) din Codul de procedură penală.

    Analiza Curții:

    Curtea a menționat că măsurile preventive sunt instituţii de drept procesual cu caracter de constrângere, având ca scop asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal. Ele vizează starea de libertate a bănuitului, învinuitului sau a inculpatului şi au ca efect fie privarea de libertate, fie restrângerea libertăţii de circulație.

    Curtea a observat că, potrivit articolului 175 alin. (5) din Codul de procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune sunt măsuri preventive de alternativă arestării şi pot fi aplicate numai faţă de persoana în privinţa căreia s-a înaintat un demers pentru arestare sau faţă de învinuitul, inculpatul care sunt deja arestaţi.

    Analizând articolul 176 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea a observat că măsurile preventive pot fi aplicate de către procuror, din oficiu ori la propunerea organului de urmărire penală sau, după caz, de către instanța de judecată, numai atunci când există suficiente temeiuri rezonabile, susținute prin probe, de a presupune că bănuitul, învinuitul sau inculpatul ar putea să se ascundă de organul de urmărire penală sau de instanță, să exercite presiune asupra martorilor, să nimicească sau să deterioreze mijloacele de probă sau să împiedice într-un alt mod stabilirea adevărului în procesul penal, să săvârșească alte infracțiuni ori că punerea în libertate a acestuia va cauza dezordine publică.

    Totodată, Curtea a reținut că, în baza articolului 191 alin. (2) din Codul de procedură penală, liberarea provizorie sub control judiciar nu se dispune în privința învinuitului sau inculpatului în cazul în care există date că el va săvârși o altă infracţiune, va încerca să influențeze martorii sau să distrugă mijloacele de probă, să se ascundă de organele de urmărire penală, de procuror sau, după caz, de instanţa de judecată.

    Astfel, Curtea a considerat că temeiurile pentru aplicarea liberării provizorii sub control judiciar sunt reglementate în mod divergent de două prevederi ale aceluiași act normativ, iar această incoerență normativă creează o incertitudine juridică și este de natură să afecteze dreptul la libertate individuală și siguranța persoanei.

    Curtea a subliniat că, în absența clarității criteriilor și condițiilor de aplicare a măsurii preventive a liberării provizorii sub control judiciar, legea nu oferă o protecție suficientă împotriva ingerințelor arbitrare și nu-i permite justițiabilului să-și stabilească conduita și să prevadă cu suficientă certitudine aplicarea acestei măsuri preventive.

    Curtea a reținut că prevederile alineatului (2) al articolului 191 din Codul de procedură penală nu trec testul calității legii. Ele contravin articolului 25 coroborat cu articolul 23 alin. (2) din Constituție și, prin urmare, sunt neconstituționale.

    Curtea a mai observat că, deși autorul în sesizare nu a invocat dispozițiile articolului 192 alin. (2) din Codul de procedură penală, acestea se află în conexiune directă cu prevederile contestate.

    În realizarea principiului suveranității Curții în materia controlului de contituționalitate și având în vedere necesitatea aplicării unitare a cadrului normativ referitor la măsurile preventive în ansamblul legislației naționale, în temeiul articolului 6 alin. (3) din Codul jurisdicției constituționale, Curtea a constatat că și prevederile articolului 192 alin. (2) din Codul de procedură penală, care stabilesc o soluție legislativă similară prevederilor criticate, sunt neconstituționale. 

    Concluziile Curții

    Pornind de la cele menționate, Curtea:

    1. A admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată din oficiu de către dl judecător Victor Sandu de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, în dosarul nr. 17-262/19.

    2. A declarat neconstituționale articolele 191 alin. (2) și 192 alin. (2) din Codul de procedură penală.

    Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    Sursa: constcourt.md

  • Condiționarea aplicării arestului preventiv de recunoașterea vinei este contrară Constituției

    Marți, 30 octombrie 2018, Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre privind constituționalitatea unor dispoziții din articolul 185 alin. (1) din Codul de procedură penală.

    Circumstanțele cauzei:
    La originea cauzei s-au aflat sesizările nr. 130g/2018 și 133g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a textului „şi în cazul infracţiunilor care, au fost săvârșite fără aplicarea constrângerii fizice sau psihice, nu s-au soldat cu cauzarea de prejudicii vieţii şi sănătăţii persoanei sau nu au fost săvârșite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală, învinuitul, inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracţiunii” din articolul 185 alin. (1) din Codul de procedură penală, ridicată de către dl judecător Victor Sandu, în dosarele nr. 1-642/18 și nr. 1-1039/14, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, sesizarea nr. 134a/2018 privind controlul constituționalității textului „învinuitul, inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracţiunii” din articolul 185 alin. (1) din Codul de procedură penală depusă la Curtea Constituțională pe 26 septembrie 2018, în baza articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, de către deputații în Parlament, dnii Mihai Ghimpu, Ion Apostol, Roman Boțan, Ion Casian, Petru Cosoi, Ștefan Vlas și Alina Zotea-Durnea, precum și sesizarea nr. 143g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a textului „învinuitul, inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracţiunii” din articolul 185 alin. (1) din Codul de procedură penală, ridicată de către dl avocat Serghei Mocanu, în dosarul nr. 14r-748/18, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

    Marți, 30 octombrie 2018, Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre privind constituționalitatea unor dispoziții din articolul 185 alin. (1) din Codul de procedură penală.

    Circumstanțele cauzei:
    La originea cauzei s-au aflat sesizările nr. 130g/2018 și 133g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a textului „şi în cazul infracţiunilor care, au fost săvârșite fără aplicarea constrângerii fizice sau psihice, nu s-au soldat cu cauzarea de prejudicii vieţii şi sănătăţii persoanei sau nu au fost săvârșite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală, învinuitul, inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracţiunii” din articolul 185 alin. (1) din Codul de procedură penală, ridicată de către dl judecător Victor Sandu, în dosarele nr. 1-642/18 și nr. 1-1039/14, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, sesizarea nr. 134a/2018 privind controlul constituționalității textului „învinuitul, inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracţiunii” din articolul 185 alin. (1) din Codul de procedură penală depusă la Curtea Constituțională pe 26 septembrie 2018, în baza articolului 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, de către deputații în Parlament, dnii Mihai Ghimpu, Ion Apostol, Roman Boțan, Ion Casian, Petru Cosoi, Ștefan Vlas și Alina Zotea-Durnea, precum și sesizarea nr. 143g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a textului „învinuitul, inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracţiunii” din articolul 185 alin. (1) din Codul de procedură penală, ridicată de către dl avocat Serghei Mocanu, în dosarul nr. 14r-748/18, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

    Potrivit autorilor sesizărilor, prevederile contestate ar fi venit în contradicție cu principiul prezumției nevinovăției, cu dreptul la tăcere, precum și cu dreptul la libertate și siguranță.

    Analiza Curții:
    Curtea a analizat această cauză prin prisma articolelor 21 (care garantează prezumția de nevinovăție) și 25 (care garantează libertatea individuală și siguranța persoanei) din Constituție.

    Curtea a remarcat că orice persoană este considerată nevinovată până la rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare. Totuși, acest principiu nu se opune faptului ca, pe parcursul procesului penal, să fie aplicate măsuri preventive împotriva unei persoane acuzate de comiterea unei infracțiuni. Ceea ce impune acest principiu este ideea potrivit căreia, pe de o parte, arestarea unei persoane nu presupune faptul că la sfârşitul procesului aceasta va fi condamnată, ci că este posibilă orice soluţie, inclusiv cea a achitării sale. Pe de altă parte, atunci când aplică o măsură preventivă, judecătorul nu trebuie să pună în discuţie problema vinovăţiei persoanei bănuite că a comis o infracţiune, ci numai dacă există probe sau informaţii suficiente din care să decurgă bănuiala că acea persoană a comis acea faptă, precum și să constate dacă există un motiv relevant și suficient care să justifice aplicarea unei măsuri preventive (i.e. riscul sustragerii persoanei de la urmărirea penală sau de la judecarea cauzei; riscul afectării înfăptuirii justiţiei; riscul comiterii altor infracţiuni; riscul producerii de dezordini publice).

    În baza principiului prezumţiei de nevinovăţie, sarcina probei îi revine acuzării, iar situațiile îndoielnice sunt interpretate în favoarea celui acuzat. De asemenea, prezumţia de nevinovăţie implică pentru acuzat dreptul de a propune probe în favoarea sa şi de a nu depune mărturii împotriva sa.

    Totodată, orice privare de libertate trebuie să fie legală. Cerința legalității nu este îndeplinită prin simpla respectare a dreptului intern relevant; trebuie ca dreptul intern să se conformeze el însuşi Constituției și Convenţiei Europene, inclusiv principiilor generale enunţate sau presupuse de acestea.

    În acest sens, articolul 5 § 1 din Convenția Europeană conține o listă exhaustivă a motivelor permise pentru privarea de libertate, prevăzute la literele (a)-(f), iar nicio privare de libertate nu va fi legală decât dacă se va încadra în unul din aceste motive.

    Curtea a constatat că arestarea preventivă care are ca fundament faptul că persoana nu și-a recunoscut vina nu se încadrează în niciun motiv de privațiune de libertate conform literelor (a)-(f) ale articolului 5 § 1 din Convenția Europeană.

    Dincolo de acest fapt, Curtea a trecut în revistă în special câteva cazuri din jurisprudența Curții Europene. Astfel, în cauza Țurcan și Țurcan v. Republica Moldova, 23 octombrie 2007, § 51, Curtea Europeană a menționat că refuzul de a-i divulga acuzării numele martorilor care puteau dovedi nevinovăţia persoanei în proces nu numai că nu poate constitui un motiv pentru arestarea unei persoane, dar constituie şi o încălcare a dreptului acuzatului la tăcere.

    De asemenea, în cauza Cebotari v. Republica Moldova, 13 noiembrie 2007, § 48, Curtea Europeană a subliniat că, în lipsa unei bănuieli rezonabile, reţinerea sau arestarea unei persoane nu trebuie aplicată niciodată cu scopul de a o determina să-şi recunoască vina sau să dea declaraţii împotriva altor persoane ori pentru a obține fapte sau informații care ar putea constitui o bază pentru bănuiala rezonabilă împotriva acesteia.

    În fine, în cauza Tiron v. România, 7 aprilie 2009, § 43, instanţele naţionale au refuzat să dispună punerea în libertate a reclamantului din cauza că nu a recunoscut anumite fapte imputate acestuia. Din nou, Curtea Europeană a menționat că această împrejurare nu poate constitui un motiv de arestare a persoanei și că se aduce atingere drepturilor de a nu da declaraţii şi de a nu contribui la propria incriminare, garantate de articolul 6 din Convenţia Europeană. Curtea Constituțională nu a remarcat niciun motiv pentru care s-ar abate de la această constatare.

    Așadar, arestarea preventivă care are ca motiv faptul că persoana nu și-a recunoscut vina în privința comiterii infracțiunii imputate aduce atingere de o manieră disproporționată drepturilor de a tăcea și de a nu contribui la propria incriminare. Totodată, prevederile contestate constrâng persoana să-și recunoască vina în privința comiterii faptei imputate pentru a nu-i fi aplicată măsura preventivă a arestului, fapt care încalcă dreptul la liberate și siguranță.

    Prin urmare, Curtea a considerat că textul „şi în cazul infracţiunilor care, au fost săvârșite fără aplicarea constrângerii fizice sau psihice, nu s-au soldat cu cauzarea de prejudicii vieţii şi sănătăţii persoanei sau nu au fost săvârșite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală, învinuitul, inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracţiunii” din articolul 185 alin. (1) din Codul de procedură penală este contrar articolelor 21 și 25 din Constituție.

    Concluziile Curții:
    Pornind de la cele menționate, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către dl judecător Victor Sandu, în dosarul nr. 1-1039/14, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, precum și sesizarea depusă de către deputații în Parlament, dnii Mihai Ghimpu, Ion Apostol, Roman Boțan, Ion Casian, Petru Cosoi, Ștefan Vlas și Alina Zotea-Durnea.

    Ea a declarat neconstituțional textul „şi în cazul infracţiunilor care, au fost săvârșite fără aplicarea constrângerii fizice sau psihice, nu s-au soldat cu cauzarea de prejudicii vieţii şi sănătăţii persoanei sau nu au fost săvârșite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală, învinuitul, inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracţiunii” din articolul 185 alin. (1) din Codul de procedură penală.

    Curtea a stabilit că această hotărâre produce efecte juridice începând cu data de 17 august 2018.

    Ea a stabilit că persoanele în privința cărora a fost dispusă măsura preventivă a arestului în baza textului declarat neconstituțional trebuie puse în liberate în cel mai scurt termen de la pronunțarea acestei hotărâri.

    În fine, Curtea a declarat inadmisibile excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de către dl judecător Victor Sandu, în dosarul nr. 1-642/18, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru și, respectiv, de către dl avocat Serghei Mocanu, în dosarul nr. 14r-748/18, pendinte la Curtea de Apel Chișinău, pentru că prevederile contestate nu au fost aplicate și nu a existat nicio presupunere că acestea vor fi aplicate în cauzele penale în care excepțiile au fost ridicate.

    Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
    Sursa: 
    constcourt.md

  • Cum au fost evaluați judecătorii în 2018

    Raportul anual al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor arată că, pe parcursul anului 2018, 117 judecători au fost supuși evaluării. Cu o singură excepție, toți magistrații au primit calificative „pozitive”, iar opt dintre ei s-au ales cu aprecierera „excelent”. Un singur judecător care activează în instanțele naționale a primit calificativul „insuficient”. Acesta urmează să fie evaluat repetat pentru a putea rămâne în sistem.

    Raportul anual al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor arată că, pe parcursul anului 2018, 117 judecători au fost supuși evaluării. Cu o singură excepție, toți magistrații au primit calificative „pozitive”, iar opt dintre ei s-au ales cu aprecierera „excelent”. Un singur judecător care activează în instanțele naționale a primit calificativul „insuficient”. Acesta urmează să fie evaluat repetat pentru a putea rămâne în sistem.

    Victor Sandu, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a fost evaluat de către membrii Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în octombrie 2018, iar membrii Colegiului au decis să-i acorde calificativul „insuficient” în cadrul evaluării ordinare.

    Calificativul „insuficient” – pentru un singur judecător

    „Motivarea hotărârilor se efectuează la nivel satisfăcător, astfel, deseori, conținutul hotărârilor emise atestă expunerea consecventă şi coerentă a datelor faptologiece, terminologia juridică fiind utilizată uneori incorect, fiind greu urmărită expunerea logică a soluţiei şi încadrarea juridică a litigiului dedus judecății”, se precizează în hotărârea Colegiului. Aceștia au mai indicat în hotărâre că judecătorul Victor Sandu „nu își organizează activitatea la nivel corespunzător. Comportamentul judecătorului Sandu în cadrul ședințelor de judecată este în strictă conformitate cu exigențele etice și normele procesuale, fiind obiectiv și imparțial, însă neorganizarea corectă a activității duce la procentajul majorat de casări a hotărârilor adoptate, precum și lipsa unei motivări suficiente a hotărârilor judecătorești”, se spune în hotărârea Colegiului Disciplinar din 20 octombrie 2018 prin care judecătorului Victor Sandu i-a fost acordat calificativul „insuficient”, acesta urmând să fie evaluat repetat peste șase luni.

    Victor Sandu este judecător din februarie 2015. Conform site-ului magistrat.md, în 2014, acesta a absolvit cursurile de formare inițială a candidaților la funcția de judecător din cadrul Institutului Național al Justiției, obținând media generală de 8,68. Anterior, a activat în calitate de avocat. În ultimul an, judecătorul Victor Sandu s-a remarcat public prin faptul că a sesizat în două rânduri Curtea Constituțională, cerând interpretarea unor articole din legislația penală. Într-un caz mediatizat inclusiv de mass-media, Sandu a cerut Curții să interpreteze prevederile unui articol din Codul de Procedură Penală care se referă la aplicarea arestului preventiv, magistratul considerând că acestea ar contravine Constituției R. Moldova și Convenției Europene a Drepturilor Omului, astfel că s-ar îngrădi drepturile persoanelor.

    A participat la examinarea a două dosare „de rezonanță”

    Tot în 2018, site-ul bizlaw.md a scris că Victor Sandu a luat o decizie considerată de juriști „fără precedent” după ce a dispus acordarea unor despăgubiri pentru un accident rutier produs în regiunea transnistreană. În octombrie 2018, înainte de publicarea hotărârii privind evaluarea sa, judecătorul a mai făcut un gest mai puțin obișnuit pentru un magistrat: a oferit un interviu pentru portalul specializat pe justiție, bizlaw.md, în care a vorbit despre meseria de judecător. Sandu a fost judecătorul care a examinat, la etapa inițială, în prima instanță, dosarul penal pe numele omului de afaceri Serghei Cosovan. Procurorul însă a cerut recuzarea sa, pe motiv că judecătorul ar fi intenționat să-l elibereze din pe acesta din arest, pe motiv că inculpatul era bolnav. Un alt magistrat a acceptat solicitarea procurorului, iar Sandu a fost îndepărtat de la examinarea dosarului. 
    Victor Sandu a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva liderului PDM, Vladimir Plahotniuc. Judecătoria Chișinău i-a condamnat pe toți inculpații din dosar, dar i-a achitat pe trei dintre ei pe unele acuzații aduse de procurori. Ulterior, însă, instanța de apel a casat sentința primei instanțe și le-a stabilit inculpaților pedepse mai mari. Magistratul Victor Sandu ne-a anunțat că nu poate să discute pe marginea subiectului hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanțelor.

    119 magistrați evaluați: opt au primit calificativul „excelent”

    Conform informațiilor care se regăsesc în raportul anual de activitate al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, în 2018, au fost supuși evaluării 117 judecători și 2 președinți ai instanțelor judiciare din R. Moldova. În total, pe parcursul anului 2018, au fost adoptate 119 hotărâri, iar Colegiul de evaluare a acordat judecătorilor 8 calificative – „excelent”, 101 calificative – „foarte bine”, 9 calificative – „bine” și 1 calificativ – „insuficient”.

    În raportul anual, Colegiul a identificat și „unele carenţe care ar putea fi înlăturate doar de CSM prin hotărârile adoptate”. De asemenea, pentru sporirea eficienței activității membrii Colegiului susțin că „ar fi binevenită majorarea numărului membrilor acestuia de la 7 la 9 membri”. „În prezent, în cadrul Colegiului de evaluare activează doar 6 membri, care au obligația de a evalua activitatea tuturor judecătorilor din cadrul instanțelor naționale la fiecare 2 sau 3 ani, în acest proces fiind necesară nu doar analizarea informației prezentate în privința judecătorilor evaluați, dar și întreprinderea vizitelor de verificare în instanțele 28 judecătorești, majorându-se în asemenea situație volumul de lucru al acestora, având în vedere că fiecare dintre membrii Colegiului, pe lângă activitatea în calitate de membru al Colegiului, mai desfășoară și activitate de judecător”, se spune în raport.
    Sursa: zdg.md

  • CCM: Condiționarea aplicării arestului preventiv de recunoaștere a vinei este contrară Constituției (VIDEO)

    Curtea Constituțională (CCM) a declarat neconstituțională o prevedere din Codul de procedură penală și a admis astfel excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către judecătorul Victor Sandu, precum și prin sesizarea depusă de către un grup de deputați liberali. Din decizia de astăzi a CCM, rezultă că persoanele în privința cărora a fost dispusă măsura preventivă a arestului în baza textului declarat neconstituțional trebuie puse în liberate în cel mai scurt timp. 

    Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către judecătorul Victor Sandu, în dosarul nr. 1-1039/14, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, precum și sesizarea depusă de către deputații în Parlament, dnii Mihai Ghimpu, Ion Apostol, Roman Boțan, Ion Casian, Petru Cosoi, Ștefan Vlas și Alina Zotea-Durnea.

    Curtea Constituțională (CCM) a declarat neconstituțională o prevedere din Codul de procedură penală și a admis astfel excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către judecătorul Victor Sandu, precum și prin sesizarea depusă de către un grup de deputați liberali. Din decizia de astăzi a CCM, rezultă că persoanele în privința cărora a fost dispusă măsura preventivă a arestului în baza textului declarat neconstituțional trebuie puse în liberate în cel mai scurt timp. 

    Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către judecătorul Victor Sandu, în dosarul nr. 1-1039/14, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, precum și sesizarea depusă de către deputații în Parlament, dnii Mihai Ghimpu, Ion Apostol, Roman Boțan, Ion Casian, Petru Cosoi, Ștefan Vlas și Alina Zotea-Durnea.

    Curtea a remarcat că orice persoană este considerată nevinovată până la rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare. Totuși, acest principiu nu se opune faptului ca, pe parcursul procesului penal, să fi aplicate măsuri preventive împotriva unei persoane acuzate de comiterea unei infracțiuni. Ceea ce impune acest principiu este ideea potrivit căreia, pe de o parte, arestarea unei persoane nu presupune faptul că la sfârşitul procesului aceasta va fi condamnată, ci că este posibilă orice soluţie, inclusiv cea a achitării sale.

    Pe de altă parte, atunci când aplică o măsură preventivă, judecătorul nu trebuie să pună în discuţie problema vinovăţiei persoanei bănuite că a comis o infracţiune, ci numai dacă există probe sau informaţii suficiente din care să decurgă bănuiala că acea persoană a comis acea faptă, precum și să constate dacă există un motiv relevant și suficient care să justifice aplicarea unei măsuri preventive (riscul sustragerii persoanei de la urmărirea penală sau de la judecarea cauzei; riscul afectării înfăptuirii justiţiei; riscul comiterii altor infracţiuni; riscul producerii de dezordini publice).

    În baza principiului prezumţiei nevinovăţiei, sarcina probei îi revine acuzării, iar situațiile îndoielnice sunt interpretate în favoarea celui acuzat. De asemenea, prezumţia de nevinovăţie implică pentru acuzat dreptul de a propune probe în favoarea sa şi de a nu depune mărturii împotriva sa.

    Totodată, orice privare de libertate trebuie să fie legală. Cerința legalității nu este îndeplinită prin simpla respectare a dreptului intern relevant; trebuie ca dreptul intern să se conformeze el însuşi Constituției și Convenţiei Europene, inclusiv principiilor generale enunţate sau presupuse de acestea.

    CCM a stabilit că persoanele în privința cărora a fost dispusă măsura preventivă a arestului în baza textului declarat neconstituțional trebuie puse în liberate în cel mai scurt termen de la pronunțarea acestei hotărâri.

    Așadar, arestarea preventivă care are ca motiv faptul că persoana nu și-a recunoscut vina în privința comiterii infracțiunii imputate aduce atingere de o manieră disproporționată drepturilor de a tăcea și de a nu contribui la propria incriminare. Totodată, prevederile contestate constrâng persoana să-și recunoască vina în privința comiterii faptei imputate pentru a nu-i fi aplicată măsura preventivă a arestului, fapt care încalcă dreptul la liberate și siguranță.

    Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

    Textul integral al hotărârii poate fi găsit pe pagina web a Curţii Constituţionale.
    Sursa: realitatea.md

  • (INTERVIU) Judecătorul Victor Sandu: Pedepsele dure fac oamenii mai duri și am putea obține efectul invers

    Pedepsele mai dure fac oamenii mai duri. O spune magistratul Victor Sandu de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, specializat pe cauze penale. Având destinele oamenilor în mâna sa, judecătorul susține că ar opta mai des pentru aplicarea măsurilor alternative arestării preventive. Care sunt provocările meseriei de judecător în domeniul penal, ce emoții apar în momentul când este pronunțată o sentință de condamnare, care sunt cele mai dificile cauze de examinat și ce fac judecătorii în timpul lor liber, aflați din interviu.

    BizLaw: Dle Sandu, sunteți în sistemul judecătoresc de aproape patru ani. Cum ați ajuns să alegeți acest domeniu. Din câte cunosc, inițial ați făcut stagiu în avocatură.

    Pedepsele mai dure fac oamenii mai duri. O spune magistratul Victor Sandu de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, specializat pe cauze penale. Având destinele oamenilor în mâna sa, judecătorul susține că ar opta mai des pentru aplicarea măsurilor alternative arestării preventive. Care sunt provocările meseriei de judecător în domeniul penal, ce emoții apar în momentul când este pronunțată o sentință de condamnare, care sunt cele mai dificile cauze de examinat și ce fac judecătorii în timpul lor liber, aflați din interviu.

    BizLaw: Dle Sandu, sunteți în sistemul judecătoresc de aproape patru ani. Cum ați ajuns să alegeți acest domeniu. Din câte cunosc, inițial ați făcut stagiu în avocatură.

    Victor Sandu: Nu am visat de mic copil să fiu judecător, chiar deloc. Totuși, spiritul dreptății l-am avut mereu drept ghid în viață. Mereu am vrut și încă vreau să trăiesc într-o societate în care oamenii se simt în siguranță. În funcția de judecător nu am ajuns imediat după facultate. Am încercat să simt pe pielea mea ce înseamnă avocatura sau munca în poliție. Anume așa cred că poți să-ți dai seama dacă vrei sau nu să ajungi într-un anumit post – experimentând mai multe profesii. Plus, cred că este mult mai eficient ca o persoană care ajunge judecător să aibă experiență și în alte domenii.

    BizLaw: Sunteți specializat pe dosare penale. De ce anume acest domeniu?

    Victor Sandu: Pentru că dreptul penal este o disciplină juridică complexă și exactă. Aici ar fi potrivit proverbul ”Poate și cu Dacă nu au prietenit niciodată”. Când se pare că ultimul cuvânt a fost spus, abia atunci se descoperă că s-a mai născut o perspectivă a unor noi orizonturi. Este exact ceea ce îmi alimentează motorul meu motivațional în activitatea de judecător.

    Trebuie să constat că atașamentul meu profesional față de dreptul penal se mai datorează dedicației profesorilor din universitate. Râvna acestora față de explorarea dreptului penal ne stăpânea pe noi, studenții, în întregime. De atunci am știut că viitorul meu profesional va fi într-o strânsă prietenie cu această ramură de drept, ceea ce, de fapt, s-a și întâmplat. Recunosc că este dificil să decizi în cazul anumitor dosare penale voluminoase la care a lucrat o echipă întreagă de specialiști. Mie îmi revine sarcina să înfăptuiesc justiția, însă această etapă face parte din splendoarea meseriei de judecător, fiind și cea cu greutate, pe care mi-am asumat-o cu bună știință.

    Bizlaw: Cum au fost acești ani de activitate? Dvs. faceți parte din categoria judecătorilor tineri. Cum ați fost primit de colegii cu mai multă experiență în sistem?

    Victor Sandu: În momentul în are am călcat pragul judecătoriei și mi-am cunoscut colegii toate teoriile pe care le aveam deja create s-au risipit. Am fost tratat cu bunăvoință și cu disponibilitate necondiționată de a mi se oferi ajutor și susținere promptă. Pe această cale le mulțumesc colegilor și îmi exprim înaltele mele considerațiuni.

    Bunele practici preluate de la ei sunt dispus să le pun în practică, la rândul meu, atunci când o să-mi vină timpul și dreptul să trec de partea celor cu experiență. Până atunci însă este mult de muncă și sunt foarte multe lucruri care trebuie să fie învățate.

    BizLaw: O problemă de care se plâng avocații, în mod special, este faptul că judecătorii aplică aresturile pe bandă rulantă. Dvs. cum aplicați această măsură? Pe ce argumente vă bazați atunci când dispuneți arestul sau prelungirea arestului?

    Victor Sandu: Ați atins un subiect extrem de sensibil și controversat care necesită a fi abordat la modul cel mai serios și practic. Fiind specializat în dosare penale, aplicarea/prelungirea arestului preventiv este, pe alocuri, absolut inevitabilă. În pofida disputelor vociferate de pe mai multe platforme, trebuie să recunoaștem că la aplicarea arestului, legiuitorul obligă ca această decizie să fie bazată pe legislația națională și standardele impuse de Convenția Europeană cum ar fi legalitatea arestului, existența unei bănuieli rezonabile, necesitatea aplicării/prelungirii arestului, prezența unui risc, proporționalitatea, rezonabilitatea, cât și imposibilitatea aplicării măsurilor preventive de alternativă arestării.

    Pe de altă parte, noi judecătorii suntem absolut conștienți de imperativul legal potrivit căruia arestarea este o măsură excepțională. Prin urmare, arestarea poate fi dispusă numai în anumite cazuri și numai pentru anumite motive care trebuie arătate în mod concret și convingător în încheierea instanței de judecată.

    Acest subiect nu poate fi generalizat prin critici la pachet, or fiecare subiect poate avea abordări separate și minuțios chibzuite.

    BizLaw: În ce măsură optați pentru aplicarea măsurilor alternative arestului: cum ar fi controlul judiciar sau liberarea provizorie pe cauțiune?

    Victor Sandu: În funcție de situație. Cu toții sesizăm că țara noastră progresează într-un ritm destul de alert. Acest progres nu ocolește nici tendința de umanizare a sistemului sancţionator al statului care a fost îmbogăţit şi lărgit cu măsuri alternative de privaţiune a libertății. În procesul meu de pregătire profesională, deseori consult atât doctrina română, pe de o parte, cât și cea promovată de doctrinarii ruși, pe de o altă parte.

    Totuși, personal aș opta mai des pentru aplicarea măsurilor alternative arestării preventive.

    BizLaw: În opinia dvs. este fondată nemulțumirea avocaților că aresturile sunt aplicate în mod abuziv?

    Victor Sandu: Le înțeleg nemulțumirea și consider că au tot dreptul la o opinie. Consider că atâta timp cât acest subiect nu va fi tratat la pachet și însoțit de critici, cred că argumentele lor trebuie auzite.

    Dar nu în ultimul rând aceștia trebuie să se pună și în locul judecătorului care în anumite cazuri nu are posibilitatea, conform legislației și circumstanțelor cauzei, să aplice o altă măsură preventivă alternativă arestului.

    BizLaw: Explicați-ne în ce cazuri se aplică arestul. Care sunt acele situații când în niciun caz persoana nu ”scăpa” cu arest la domiciliu sau eliberare sub control judiciar?

    Victor Sandu: Aici legea ne vorbește expres că arestul se aplică doar atunci când persoana este învinuită de săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de trei ani și există suficiente temeiuri rezonabile de a presupune că învinuitul/inculpatul ar putea să se ascundă de instanţă, să împiedice stabilirea adevărului în procesul penal ori să săvârşească alte infracţiuni.

    La soluţionarea chestiunii privind necesitatea aplicării măsurii preventive instanţa de judecată ia în considerare caracterul şi gradul prejudiciabil al faptei incriminate.

    Persoana inculpatului, vârsta şi starea sănătăţii lui, ocupaţia lui, situaţia familială şi prezenţa persoanelor întreţinute, starea lui materială, prezenţa unui loc permanent de trai precum și alte circumstanțe esențiale cazului.

    BizLaw: Ați ridicat din oficiu excepția de neconstituționalitate pentru prevederile din Codul de procedură penală, intrate în vigoare la mijlocul lunii august. Ce a stat la baza acestei decizii?

    Victor Sandu: Prin esenţa sa, excepţia de neconstituţionalitate constituie o garanţie constituţională a drepturilor şi libertăţilor conferite cetăţenilor, pentru apărarea lor împotriva unor eventuale atentate ale legiuitorului prin instituirea unor reguli neconstituţionale concrete. Astfel, controlul concret de constituţionalitate pe cale de excepţie constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetăţeanul are posibilitatea de a acţiona pentru a se apăra împotriva legislatorului însuşi, în cazul în care, prin lege, drepturile sale constituţionale sunt încălcate. Curtea Constituţională menţionează că dreptul de acces al cetăţenilor prin intermediul excepţiei de neconstituţionalitate la instanţa constituţională reprezintă un aspect al dreptului la un proces echitabil. Această cale indirectă, care permite cetăţenilor accesul la justiţia constituţională, oferă de asemenea, posibilitate Curţii Constituţionale, în calitatea sa de garant al supremaţiei Constituţiei, să-şi exercite controlul asupra puterii legiuitoare cu privire la respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

    Această sesizare a fost luată în exclusivitate de faptul că după părerea mea prevederile noi (art. 185 alin. (1) Cod procedură penală) sunt neconstituționale și încalcă grav principiile CEDO și Constituția Republicii Moldova. În limitele dezideratul constituțional, prevăzut de art. 23 alin. (2) al Constituției Republicii Moldova, consider că textul art. 185 alin. (1) Cod procedură penală, nu corespunde criteriilor de calitate a normei de drept: previzibilitate, precizie și claritate,și ca efect, este incompatibilă cu norma constituțională.

    BizLaw: Dvs trebuia să fiți evaluat încă din primavara acestui an. De ce s-a amânat acest proces?

    Victor Sandu: Da, într-adevăr în acest an urmează a-mi fi evaluate performanțele profesionale însă amânarea ședințelor a avut loc din mai multe motive care nu au depins de mine. M-am accidentat grav la picior în timpul unui meci de fotbal, după care am beneficiat de concediu ordinar de odihnă, precedat ulterior de niște sesiuni preparatorii în cadrul programului Erasmus+, grație căruia am avut ocazia de a merge și a mă pregăti la una din cele mai prestigioase universități din Spania, pentru teza de doctor.

    Această evaluare a performanțelor comportă în sine sentimente profunde și trăiri de necomparat. Țin totuși să precizez că sunt o persoană care reacționează absolut sănătos la orice formă de critică și evaluare, fără loc de echivoc, ceea ce mă determină să muncesc și mai mult asupra mea. Chiar îmi doresc o evaluare comprehensivă care să mă ghideze ulterior pe calea mea profesională ca să devin un profesionist în ceea ce fac.

    BizLaw: Vă rog să ne explicați care este procedura de evaluare a unui judecător? Ce presupune, ce trebuie să facă un magistrat?

    Victor Sandu: Până a purcede la elucidarea aspectului de evaluare vreau totuși să specific că această formă de analiză nu este una cu tentă de frică sau frustrare personală. Cu părere de rău predomină stereotipul potrivit căruia judecătorii ar trebui să-și facă griji odată ajunși în prag de evaluare. Categoric greșită abordare. Haideți să vedem ce ne arată geneza managementului performanței care este nimic altceva decât un proces continuu de analiză a performanţei individuale şi organizaţionale pentru a identifica barierele sau problemele apărute şi de intervenţie la timpul potrivit pentru a îmbunătăţi rezultatele şi a asigura performanţa dorită. Așadar, orice formă de evaluare nu este nimic altceva decât tendința de îmbunătățire a unor rezultate și de obținere a performanțelor dorite.

    Procedura de evaluare a performanțelor judecătorului presupune analiza modului cum acesta îşi îndeplineşte activităţile profesionale curente, pentru a aprecia comportamentele şi acţiunile profesionale îndeplinite la un nivel adecvat cerinţelor profesionale şi pentru a identifica modurile de acţiune profesională în care judecătorul are nevoie de perfecţionare şi autodezvoltare.

    BizLaw: Unii colegii, numiți în aceea perioadă cu dvs., au reușit să candideze pentru funcții administrative. Dvs aveți asemenea planuri?

    Victor Sandu: Cu siguranță acest subiect încă nu stă în lista priorităților mele pe termen mediu, întrucât scopul meu este dezvoltarea profesională și nu doar. Mă ghidez de ideea că anume timpul și munca sunt remediile cele mai potrivite în aranjarea lucrurilor așa cum trebuie ele să stea.

    BizLaw: În urma implementării reformei instanțelor de judecată ar urma ca sediile Judecătoriei Chișinău să fie specializate, iar cauzele penale ar putea ajunge să fie examinate la sediul Buiucani. În acest caz, veți fi de acord să vă mutați biroul?

    Victor Sandu: Nu văd o problemă pentru că mereu am fost de părerea că justiția se face indiferent de condiții sau distanță. Dar dacă într-adevăr va fi așa, atunci din asta vor avea de câștigat cetățenii. Pentru că un simplu cetățean care va veni pentru o procedură simplă în instanța civilă, de exemplu, nu va trebui să se întâlnească pe holuri cu persoane încătușate și mascați. Cred că această specializare și organizare va aduce o ordine în procesul de înfăptuire a justiției.

    BizLaw:  Care sunt cele mai dificile cauze penale pe care le-ați examinat?

    Victor Sandu: Cele mai dificile cauze sunt cele în care sunt implicați minorii.

    Ești conștient că e copil, dar în același timp trebuie să-i aplici o pedeapsă, uneori, extrem de dură, pentru fapta care l-a adus în fața judecătorului. Aici apare paradoxul.

    Deși este dificil de examinat asemenea cauze, nu pot să mă las influențat de emoțiile din sala de judecată și aplic legea așa cum se cuvine. La fel, sunt dificil de examinat și cauzele în complete de judecători. În această situație este complicat pentru că fiecare coleg are interpretările sale și opiniile sale și trebuie să îți menții poziția și să o argumentezi astfel ca să fie primită și de ceilalți.

    BizLaw: Ce simțiți în momentul când pronunțați o sentință de condamnare?

    Victor Sandu: De la începutul accederii mele în funcția de judecător am luat o decizie fermă pe care o respect și în zilele de azi: să mă conduc strict de lege. Asta mă ajută să îmi îndeplinesc munca de judecător or în această meserie sentimentele și emoțiile trebuie delimitate de activitatea profesională.

    BizLaw: Cât timp vă ia să luați o decizie? Au fost cazuri când nu ați fost sigur de hotărârea luată?

    Victor Sandu: De fiecare dată când trebuie să iau o decizie într-un dosar mai complicat, îmi pun la dispoziție mai mult timp. Judecătorii sunt la fel oameni, cu emoții și diferite trăiri. Tocmai de aceea când iau o decizie revin la ea a doua zi, mai examinez probele și circumstanțele. Eu merg pe principiul ”de șapte ori măsoară și o dată taie”

    Abia după ce am măsurat de 7 ori, am cântărit fiecare circumstanță a cauzei și sunt 100% sigur de decizie, pronunț sentința. În aceste cazuri este vorba despre destinele oamenilor, iar noi trebuie să aplicăm legea corect: dacă e nevinovat, să plece liber, dacă a greșit, să fie pedepsit.

    Iar în privința pedepselor, nu sunt adeptul sancțiunilor dure. Acestea trebuie aplicate cu atenție. Un om, dacă e la prima abatere pentru o infracțiune ușoară, de exemplu, nu este neapărat să-i fie aplicată o pedeapsa aspră prevăzută pentru acel gen de infracțiune. Multor persoane le pare rău pentru situația în care au ajuns, iar o pedeapsă mai blândă va fi mult mai eficientă asupra comportamentului său de mai departe. Pedepsele dure fac oamenii mai duri și am putea primi efectul invers decât cel dorit.

    BizLaw: Ați emis o decizie fără precedent prin care au fost acordate despăgubiri pentru un accident produs în regiunea transnistreană. Anterir nu au fost acordate  asemenea compensații fiind la bază situația internă a țării. Cum ați luat această hotărâre?

    Victor Sandu: Am acționat în strictă conformitate cu Constituția Republicii Moldova și legislația în vigoare. Eu nu mă implic în situația politica a statului. Iar faptul că nu există un precedent nu este motiv de neaplicare corectă a legii. A fost un dosar ca oricare altul în privința acordării despăgubirilor, iar ceea ce trebuia de făcut a fost să fie aplicată legea.

    BizLaw: Care a fost soarta acestei decizii? A fost contestată?

    Victor Sandu: Sigur că a fost contestată. Mereu o parte va fi nemulțumită de decizia luată de instanță. În cazul dat, decizia a fost menținută de Curtea de Apel și, ulterior, și de Curtea Supremă de Justiție.

    BizLaw: Ce faceți în timpul în care nu sunteți la muncă. Știm că sunteți pasionat de motoare. Cum se împacă munca de judecător cu pasiunea pentru motociclete?

    Victor Sandu: Judecătorii sunt și ei oameni, în afara funcției deținute, astfel după orele de muncă îmi permit să mă ocup cu activități care îmi aduc satisfacție spirituală. Fiecare om are nevoie, pe lângă dezvoltare profesională, și de dezvoltare personală. Pasiunea pentru motoare a apărut din copilărie și a rămas. E un mod de a mă relaxa și a de a ”evada” din rutină.

    Sursa: BizLaw

  • Încheierea instanței de judecată asupra recuzării este sau nu susceptibilă de a fi atacată? A fost sesizată Curtea Constituțională

    Un magistrat solicită Curții Constituționale să se expună în privința constituționalității textului art. 35 alin. (3) din Codul de procedură penală și anume sintagma ”….(3) Încheierea instanței de judecată asupra recuzării nu este susceptibilă de a fi atacată.…”. Magistratul Victor Sandu, de la Judecătoria Chișinău, sediu centru, susține că este clar faptul că, căile de atac reprezintă mijloacele procedurale prin care se cere și se obține anularea sau deformarea totală ori parțială a unei hotărâri judecătorești. Controlul judiciar care se realizează prin intermediul căilor de atac, poate fi definit ca fiind dreptul și obligația instanțelor judecătorești superioare de a verifica, în condițiile și cu procedura stabilită de lege, legalitatea și temeinicia hotărârilor, pronunțate de instanțele judecătorești inferioare și de a casa sau modifica acele hotărâri care sunt greșite sau de a le confirma pe cele legale și întemeiate.

    Astfel, controlul judiciar se declanșează prin intermediul căilor de atac. Rațiunea căilor de atac se justifică și pe motivul că nu toate elementele cauzei și probele se cunosc întotdeauna la prima judecată, ci se descoperă mai târziu. Pentru părțile litigante, controlul judiciar realizat prin intermediul căilor de atac reprezintă o garanție sigură că drepturile și interesele lor deduse judecății vor fi valorificate. În caz contrar, ei pot exercita căile de atac.

    Un magistrat solicită Curții Constituționale să se expună în privința constituționalității textului art. 35 alin. (3) din Codul de procedură penală și anume sintagma ”….(3) Încheierea instanței de judecată asupra recuzării nu este susceptibilă de a fi atacată.…”. Magistratul Victor Sandu, de la Judecătoria Chișinău, sediu centru, susține că este clar faptul că, căile de atac reprezintă mijloacele procedurale prin care se cere și se obține anularea sau deformarea totală ori parțială a unei hotărâri judecătorești. Controlul judiciar care se realizează prin intermediul căilor de atac, poate fi definit ca fiind dreptul și obligația instanțelor judecătorești superioare de a verifica, în condițiile și cu procedura stabilită de lege, legalitatea și temeinicia hotărârilor, pronunțate de instanțele judecătorești inferioare și de a casa sau modifica acele hotărâri care sunt greșite sau de a le confirma pe cele legale și întemeiate.

    Astfel, controlul judiciar se declanșează prin intermediul căilor de atac. Rațiunea căilor de atac se justifică și pe motivul că nu toate elementele cauzei și probele se cunosc întotdeauna la prima judecată, ci se descoperă mai târziu. Pentru părțile litigante, controlul judiciar realizat prin intermediul căilor de atac reprezintă o garanție sigură că drepturile și interesele lor deduse judecății vor fi valorificate. În caz contrar, ei pot exercita căile de atac.

    În sesizare se mai spune că pentru judecătorii ale căror hotărâri ( încheieri) urmează a fi controlate, căile de atac reprezintă un stimulent în muncă și o armă de luptă împotriva neglijenței. Pentru judecătorii ce urmează să judece căile de atac, importanța lor se relevă prin necesitatea de a asigura buna și raționala funcționalitate a acestora.

    Autorul sesizării susține că prin lipsirea căilor de atac împotriva actului instanței, cât și a acțiunilor procesuale întreprinse de instanță, se evită o verificare multilaterală în fapt și în drept a acestuia, iar această verificare se face doar în măsura în care acest act a fost atacat. Sub această ipoteză, absolvirea participanților la proces de acest drept, și anume posibilitatea de a ataca actul unei instanțe inferioare, va abate instanța ierarhic superioară învestită să examineze întreaga cauză sub toate aspectele de fapt și de drept. Prin urmare, instanța împuternicită verifică hotărârea atacată pe baza materialului din dosarul cauzei și a oricăror documente noi prezentate în instanței.

    În contextul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și, în special, al hotărârii din 25 iulie 2000 în cauza Tierce și alții împotriva San Marino, s-a susținut că instanța de apel, precum și instanța de recurs – în cazul în care nu este prevăzută calea de atac a apelului, au obligația de a examina o cauză în fapt și în drept, și nu pot proceda la o apreciere globală asupra vinovăției sau a nevinovăției inculpatului, fără a-l asculta pe acesta, și fără a evalua, în mod direct, elementele de probă prezentate de părți. În caz contrar, procedura derulată în fața lor neîndeplinind exigențele unui proces (s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, drept garantat de art.6 CEDO ). În aceste condiții, hotărârea instanței, în cazul în care nu este prevăzută calea de atac a apelului, sau recursului, este nelegală.
    Sursa: bizlaw.md

  • Arestarea preventivă: Un judecător sesizează Curtea Constituțională

    Un magistrat de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, solicită controlul constituționalității prevederilor art. 185 alin.(1) Cod de procedură penală. Excepția de neconstituționalitate, ridicată din oficiu de judecătorul Victor Sandu, a fost efectuată în cadrul cauzei penale de învinuire a două persoane de comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(5) din Codul penal.

    Articolul 185 alin.(1) din Codul de procedură penală se referă la arestarea preventivă și spune că ”(1) Arestarea preventivă constă în deținerea învinuitului, inculpatului în stare de arest în locurile și în condițiile prevăzute de lege. Arestarea preventivă constituie o măsură excepțională și se dispune doar atunci când se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente pentru a înlătura riscurile care justifică aplicarea arestării și în cazul infracțiunilor care, au fost săvîrșite fără aplicarea constrângerii fizice sau psihice, nu s-au soldat cu cauzarea de prejudicii vieții și sănătății persoanei sau nu au fost săvârșite de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală, învinuitul, inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii”.

    Un magistrat de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, solicită controlul constituționalității prevederilor art. 185 alin.(1) Cod de procedură penală. Excepția de neconstituționalitate, ridicată din oficiu de judecătorul Victor Sandu, a fost efectuată în cadrul cauzei penale de învinuire a două persoane de comiterea infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(5) din Codul penal.

    Articolul 185 alin.(1) din Codul de procedură penală se referă la arestarea preventivă și spune că ”(1) Arestarea preventivă constă în deținerea învinuitului, inculpatului în stare de arest în locurile și în condițiile prevăzute de lege. Arestarea preventivă constituie o măsură excepțională și se dispune doar atunci când se demonstrează că alte măsuri nu sunt suficiente pentru a înlătura riscurile care justifică aplicarea arestării și în cazul infracțiunilor care, au fost săvîrșite fără aplicarea constrângerii fizice sau psihice, nu s-au soldat cu cauzarea de prejudicii vieții și sănătății persoanei sau nu au fost săvârșite de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală, învinuitul, inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii”.

    Judecătorul consideră că textul art. 85 din Codul de procedura penală, mai exact sintagma “….și în cazul infracțiunilor care au fost savârșite fără aplicarea constrângerii fizice sau psihice, nu s-au soldat cu cauzarea de prejudicii vieții și sănătății persoanei sau nu au fost săvîrșite de un grup criminal organizat sau de o organizație criminal, învinuitul, inculpatul nu are cunoscut vina în comiterea infracțiunii…..”, contravine următoarelor prevederi din Constituția Republicii Moldova:

    • Art. 4 din Constituție – Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. (2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale;
    • Art. 7 din Constituție – Constituția Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege și nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituției nu are putere juridică;
    • Art. 8 alin.(l) din Constituție – Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizației Națiunilor Unite și tratatele la care este parte, să-și bazeze relațiile cu alte state pe principiile și normele unanim recunoscute ale dreptului internațional;
    • Art. 16 din Constituție –  (1) Respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului. (2) Toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a autorităților publice, tară deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială;
    • Art. 20 alin.(l) din Constituție – Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime;
    • Art. 21 din Constituție – Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale; 
    • Art. 26 alin.(l) din Constituție – Dreptul la apărare este garantat;
    • Art. 54 alin.(l) din Constituție – în Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile și libertățile fundamentale ale omului și cetățeanului.

    La baza sesizării se află un caz în care două persoane au fost reținute pentru că ar fi sustras un automobil și mai multe instrumente muzicale, prejudiciul fiind în proporții deosebit de mari, de peste jumatate de milion de lei. Ulterior, măsura preventivă aleasă inculpaților arestul preventiv a fost înlocuită cu arest la domiciliu. Mai târziu, măsura preventivă fiind schimbată în liberare provizorie sub control judiciar.

    Judecătorul a indicat că determinarea cu precizie a momentului din care se poate vorbi despre de arestarea preventiva prezintă o deosebită importanță, întrucât din acel moment se limitează libertatea persoanei. Pentru a proteja persoanele suspectate de săvârșirea infracțiunilor împotriva acțiunilor arbitrare ale organelor de urmărire penală normele de procedură penală stabilesc anumite drepturi speciale care permit persoanei să reacționeze prin mijloace legale pentru apărarea drepturilor sale. Indiferent de calitatea pe care o are persoana: bănuit, învinuit, inculpat într-un proces penal pentru apărarea sa, dobândește anumite drepturi speciale. 

    La fel, magistratul susține că arestul preventiv reprezintă o măsura excepțională de constrângere care poate fi aplicată în condițiile prevăzute de art.176 de către judecătorul de instrucție sau instanța de judecată. Astfel prevederile articolului 185 Cod de procedură penală și anume sintagma ”inculpatul nu a recunoscut vina” nu corespund rigorilor constituționale și ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, precum și ale jurisprudenței CtDEO în materia garantării principiilor preeminenței dreptului, cât și principiului nevinovăției. 

    Mai mult, principiul nevinovăției consfințit în Constituție constituie o regulă a probatoriului prin postulatul in dubio pro reo. Aplicarea arestării preventive este adaptată prin norme foarte clare, pentru a evita arbitrarul sau criteriile prea vaste de apreciere a pericolului persoanei al cărei arest se solicită.

    Obligațiile pozitive în virtutea Convenției Europene a Drepturilor Omului, despre care menționăm, nu au o definiție comună generată de normele Convenției Europene, însă pentru judecătorul european, obligațiunile pozitive se caracterizează, în primul rând, prin faptul că ele cer în mod concret de la autoritățile naționale să ”ia măsurile necesare” pentru salvgardarea unui drept sau încă mai precis ”să adopte măsuri rezonabile și adecvate pentru a proteja drepturile individului”.

    Astfel, Curtea relevă că acest principiu presupune, prin definiție, că orice persoană este prezumată nevinovată atât timp cât vinovăția sa nu este stabilită în conformitate cu legea. Privită ca o garanție procedurală în contextul unui proces penal, prezumția de nevinovăție impune exigențe în privința sarcinii probei.

    Totodată a fost invocat motivul – ”inculpatul nu și-a recunoscut vina”, ceea ce reprezintă o violare a dreptului de a tăcea, a drepturilor prevazute de art.64 si art.66 Cod de procedura penala, cât și incapabilitate cu principiul nevinovăției.

    În cauza Capeau c. Belgiei (hotărârea din 13 ianuarie 2005) Curtea, referindu-se la bănuielile rezonabile, reamintește în această privință că în domeniul penal problema administrării probelor trebuie să fie abordată din punctul de vedere al art. 6 § 2 și obligă, inter al ca sarcina de a prezenta probe să revină acuzării … Prin urmare, raționamentul comisiei apel în materie de detenție preventivă inoperantă este incompatibil cu respectarea prezumției nevinovăției. Curtea, de asemenea, menționează că, în acest caz, motivele din care acest drept există în normele internaționale țin, în special, de necesitatea de a proteja acuzatul împotriva aplicării forței coercitive abuzive din partea autorităților, ceea ce evită erorile judiciare și permite să fie atinse scopurile prevăzute de art.6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului. În particular, dreptul de a nu contribui la propria incriminare presupune că în cauza penală acuzația caută să-și întemeieze argumentația fără a recurge la elemente probante, obținute prin constrângere sau presiuni, în pofida voinței acuzatului.

    Curtea apreciază negativ utilizarea în exclusivitate a unor temeiuri formale sau citarea unor texte de lege la emiterea hotărârilor judecătore și de aplicare a arestării. Excepțiile legale de la garanția dreptului la libertate și siguranță a persoanei sunt enumerate exhaustiv în art. 5, p. 1 c), al Convenției având o interpretare strictă. Temeiurile date sunt aplicabile pentru orice măsură preventivă și nu doar pentru aplicarea arestării.

    Un alt argument este că în Codul de procedură penală (art. 176, alin. 1) se utilizează noțiunea desuficiente temeiuri rezonabile de a presupune, susținute prin probe – o condiție care să justifice aplicarea arestării. În hotărârea plenului se menționează sarcina procurorului de a dovedi existența și seriozitatea riscurilor. În cauza Paladi c. Moldovei, Curtea reiterează că atunci când este vorba de privarea de libertate, este deosebit de important ca principiul general al certitudinii juridice să fie respectat. Prin urmare, este esențial ca toate condițiile pentru privarea de libertate, prevăzute de legislația națională, să fie clar definite și ca însăși legislația să fie previzibilă atunci când este aplicată, încât ea să corespundă standardului de ”legalitate” stabilit de Convenție. Un standard care cere ca toată legislația să fie suficient de exactă încât să permită unei persoane – în caz de necesitate, cu o consultare adecvată – să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele pe care o anumită faptă le poate avea, ținând cont de circumstanțe.

    Termenul ”necesitatea” din art. 5, punctul 1 c) al CEDO sugerează că trebuie să existe o necesitate justificată pentru privarea de libertate. Din acest punct de vedere, nu este suficient să se facă referință la circumstanțele precum negarea vinovăției.

    În cauza Saundres c. Regatul Unit (17 decembrie 1996) Curtea stabilește că scopul privilegiilor împotriva autoîncriminării este, în viziunea Curții, de a-l proteja pe acuzat de acțiunile necorespunzătoare ale autorităților și, astfel, de a evita erorile judiciare. Dreptul la absența autoîncriminării vizează, în primul rând, respectarea voinței persoanei acuzate de a păstra tăcerea și a presupune că în cauzele penale, acuzarea să fie făcută drept dovadă împotriva acuzatului, fără a obține probe prin metode coercitive sau opresive împotriva voinței acuzatului. Curtea reamintește că, dacă chiar art.6 al Convenției nu menționează în mod expres dreptul de a păstra tăcerea și una din componentele lui – dreptul de a nu contribui la propria incriminare, aceasta se dovedește totuși prin prezența lui în normele internaționale recunoscute, care se află în centrul noțiunii de proces echitabil, consacrat prin acest articol. 

    Astfel, susține magistratul, nu tăcerea inculpatului este o probă a acuzării, ceea ce înseamnă că dacă s-a creat situația când inculpatul tace și nu recunoaște vina, există dubii până la stabilirea vinovăției, iar această stare a probelor va fi menținută până când dubiile nu vor fi înlăturate prin alte probe concludente. Tăcerea și nerecunoașterea vinei inculpatului nu poate servi în acest caz ca o dovadă a înlăturării dubiilor și aplicarea unei măsuri coercitivarea care limitează dreptul al libertate. Astfel, neînlăturarea dubiilor, chiar dacă inculpatul tace, duce la interpretarea acestora în favoarea inculpatului, pornind de la prezumția nevinovăției determinată de rigorile unui proces echitabil.

    Totodată dispoziția contestată și anume “ …în cazul infracțiunilor care au fost săvârșite fără aplicarea constrângerii fizice sau psihice nu s-au soldat cu cauzarea de prejudicii vieții și sănătății persoanei sau nu au fost săvârșite de un grup criminal organizat sau de o organizație criminal…” este necesar să corespundă principiului ”legalității”. Aceasta trebuie să presupună că atât circumstanțele pe care se bazează acuzațiile aduse, cât și condițiile pentru aplicarea privării de libertate sunt, pe măsura posibilității, prevăzute de lege într-un mod clar.

    Astfel, legislația și practica aplicării normelor de procedură trebuie să genereze o clasificare rațională a riscurilor pe care trebuie să le aprecieze instanța de judecată la aplicarea sau prelungirea termenului arestării preventive.

    Curtea Constituțională, la fel, a menționat că ”preeminența dreptului în materie penală exprimă printre altele asigurarea legalității infracțiunilor și pedepselor; inadmisibilitatea aplicării extensive a legii penale, în detrimentul persoanei, în special, prin analogie”. Curtea a menționat constant că ”incriminarea faptelor în legile penale, stabilirea pedepsei pentru ele, precum și alte reglementări, se întemeiază pe rațiuni de politică penală. Astfel, legea penală constituie un ansamblu de reguli juridice, formulate într-o manieră clară, concisă și precisă. Or, calitatea legii penale constituie o condiție vitală pentru menținerea securității raporturilor juridice și ordonarea eficientă a relațiilor sociale”.

    Autorul sesizării a mai precizat că CtEDO a accentuat că temeiurile pentru luarea unei hotărâri referitoare la aplicarea arestării preventive nu pot fi ”generale și abstracte”. Trebuie să existe un risc concret și specific de intervenție în probeÎn aceste condiții,  textul art. 185 alin. (1) din Codul de procedură penală nu corespunde criteriilor de calitate a normei de drept: previzibilitcite, precizie și claritate și, ca efect, este incompatibilă cu norma constituțională.

    Sursa: bizlaw.md

     

  • Decizie fără precedent! Despăgubiri acordate pentru un accident produs în regiunea transnitreană

    Un șofer, care deținea asigurare Carte Verde emisă de Ucraina, a fost implicat într-un accident rutier, produs în orașul Bender din regiunea transnitreană, și a fost recunoscut vinovat. Biroul Național de Asigurătorilor Auto a refuzat să achite despăgubirile celuilalt șofer, motivând că accidentul a fost constatat de autoritățile neconstituționale, iar probele nu pot fi luate în calcul. Prin urmare, compania de asigurări care avea încheiat cu celalalt șofer un contract de asigurare CASCO s-a adresat în judecată, împotriva Biroului Național al Asigurătorilor Auto, și a solicitat încasarea prejudiciului material în mărime de 3.915 lei, în ordine de subrogare și a cheltuielilor de judecată.

    În motivarea cererii reclamanta a indicat că în 2014, între CA ”Garanție” SA și Compania RCT ”NOBEL ILAC SNAY VE TICAPET ANONIM SIRKETI” a fost încheiat contractul de asigurare facultativă CASCO. Ulterior, în orașul Bender s-a produs accidentul rutier, în care a fost implicat autovehiculul asigurat și alt autoturism, de model Renault Magnum. Potrivit dosarului administrativ, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut conducătorul automobilului Renault Magnum, care în momentul accidentului rutier deținea polița de asigurare Carte Verde emisă de Compania de Asigurări ”Перша” din Ucraina.

    Un șofer, care deținea asigurare Carte Verde emisă de Ucraina, a fost implicat într-un accident rutier, produs în orașul Bender din regiunea transnitreană, și a fost recunoscut vinovat. Biroul Național de Asigurătorilor Auto a refuzat să achite despăgubirile celuilalt șofer, motivând că accidentul a fost constatat de autoritățile neconstituționale, iar probele nu pot fi luate în calcul. Prin urmare, compania de asigurări care avea încheiat cu celalalt șofer un contract de asigurare CASCO s-a adresat în judecată, împotriva Biroului Național al Asigurătorilor Auto, și a solicitat încasarea prejudiciului material în mărime de 3.915 lei, în ordine de subrogare și a cheltuielilor de judecată.

    În motivarea cererii reclamanta a indicat că în 2014, între CA ”Garanție” SA și Compania RCT ”NOBEL ILAC SNAY VE TICAPET ANONIM SIRKETI” a fost încheiat contractul de asigurare facultativă CASCO. Ulterior, în orașul Bender s-a produs accidentul rutier, în care a fost implicat autovehiculul asigurat și alt autoturism, de model Renault Magnum. Potrivit dosarului administrativ, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut conducătorul automobilului Renault Magnum, care în momentul accidentului rutier deținea polița de asigurare Carte Verde emisă de Compania de Asigurări ”Перша” din Ucraina.

    În urma accidentului rutier autovehiculul asigurat (CASCO) a fost parțial deteriorat, fiindu-i cauzat prejudiciu material în mărime de 3.915 lei. Despăgubirea de asigurare a fost transferată pentru efectuarea lucrărilor de reparație la stația specializată de reparație auto SRL ”Carauto Service”, ceea ce s-a confirmat prin ordin de plată. Deoarece în momentul producerii accidentului persoana vinovată deținea polița de asigurare Carte Verde, a fost înaintată reclamație de recuperarea prejudiciului material față de reprezentantul asigurătorului de răspundere civilă auto în Moldova – Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule. Prin răspunsul acordat, Biroul a informat că actele referitoare la vinovăția părții implicate în accidentul rutier au fost întocmite de autorități neconstituționale ale regiunii transnistrene și nu pot fi admise ca probe.

    CA ”Garanție” SA a catalogat argumentele expuse de Birou drept neîntemeiate. Și asta pentru că Legea cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule nu prevede refuzul în achitarea despăgubirii de asigurare pe un astfel de motiv. Potrivit art. 7 alin. (1) al Legii, în cadrul asigurării obligatorii de răspundere civilă auto, cazul asigurat este accidentul produs de un autovehicul al cărui posesor a îndeplinit obligația de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, cu cauzarea prejudiciului.

    Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis acțiunea înaintată de CA ”Garanție” SA. Hotărârea a fost pronunțată de magistratul Victor Sandu, prin care s-a dispus încasarea de la Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule prejudiciului material în mărime de 3.915 lei şi a taxa de stat, în mărime de 270 lei.

    Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule a atacat cu apel, în care a indicat că atât instanţa de fond a omis faptul că a fost indicat temeiul expres de refuz în achitarea despăgubirii de asigurare, cât şi faptul că la adoptarea hotărârii instanţa era obligată să verifice în ”esenţă” dacă au fost întrunite condiţiile pentru a considera situaţia invocată drept ”caz asigurat”. Mai mult ca atât, apelantul a precizat că nu este niciun înscris în cadrul căruia șoferul, declarat vinovat, recunoaşte expres vina în comiterea accidentului rutier.

    Apelantul a mai precizat că asigurătorul acordă despăgubiri dacă prejudiciile s-au produs din culpa asiguratului sau a utilizatorului de autovehicul. Respectiv, în cazul dat nu a fost întrunită una din condiţiile răspunderii asigurătorului, și anume vinovăţia asiguratului în comiterea accidentului rutier. La fel, a indicat că nu au fost prezentate dovezi admisibile referitore la vinovăţia titularului certificatului de asigurare ”Carte Verde”.

    Totuși, instanța de apel a precizat că persoanele care intră pe teritoriul Republicii Moldova cu autovehicule înmatriculate în străinătate se consideră asigurate, dacă posedă documente internaţionale de asigurare valabile în Republica Moldova. Instanța a mai precizat că Biroul administrează şi utilizează mijloacele Fondului de compensare, instituit pentru a garanta plata sumelor datorate către persoanele păgubite în Republica Moldova, de către deţinători de certificate de asigurare Carte Verde, emise de organizaţii de asigurare din străinătate. Curtea de Apel a precizat că hotărârea primei instanţe, prin care s-a dispus încasarea despăgubirii de asigurare, este una legală şi întemeiată. Astfel, în opinia instanţei de apel, lipsa deciziei structurilor de resort din Republica Moldova, în privinţa comiterii accidentului rutier, nu are ca efect respingerea cererii de chemare în judecată şi refuzare în achitarea despăgubirii de asigurare. Instanța a mai precizat că în condiţiile art.117 şi 118 Cod de procedură civilă, faptul producerii accidentului rutier, împrejurările în care acesta a fost comis şi vinovăţia persoanei de producerea acestuia, în rezultatul căruia au fost acuzate prejudicii proprietarului autovehiculului, sunt demonstrate prin mijloace de probă legal administrate în cadrul şedinţelor de judecată.

    Mai mult, argumentul invocat precum că vinovăția nu a fost stabilită de către instituția competentă din Republica Moldova, iar în lipsa faptul stabilirii vinovăției, Biroul nu are temei de achitare a despăgubirilor, a fost declarat de instanța de apel drept neîntemeiat. Și asta pentru că legea materială nu prevede un asemenea refuz în achitarea despăgubirii de asigurare.

    Prin urmare, Curtea de Apel a precizat că, la judecarea pricinii, prima instanţă a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, a interpretat şi aplicat corect normele de drept material cu pronunțarea unei hotărâri legale și întemeiate pe circumstanțele de fapt constatate în ședința de judecată, prin probe pertinente și concludente.

    Prin urmare, apelul declarat de către Biroul Național al Asigurătorilor Auto a fost respins ca fiind neîntemeiat. Biroul a depus recurs, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău și a hotărârii Judecătoriei Chișinău, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În motivare se spune că soluția adoptată este neîntemeiată și prin admiterea acțiunii s-a admis un precedent, fiind admise în calitate de probe înscrisuri întocmite de structurile de forță neconstituționale ale autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene, prin care s-a constatat vina asiguratului în cauzarea accidentului rutier și s-a dispus încasarea despăgubirii de asigurare.

    Curtea Supremă de Justiție a precizat, însă, că argumentele invocate nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială, aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Prin urmare, recursul declarat de către Biroul Național al Asigurătorilor Auto a fost declarat inadmisibil.
    Sursa: bizlaw.md

  • Decizie istorică pentru justiția din Moldova: un tânăr cu dizabilități psihosociale și-a redobândit capacitatea legală

    Judecătoria Centru din mun. Chișinău a emis în primă instanță marți, 2 mai, o decizie istorică pentru justiția moldovenească. Judecătorul Victor Sandu i-a restabilit capacitatea juridică deplină unui tânăr de 24 de ani cu dizabilități intelectuale și psiho-sociale, oferindu-i astfel oportunitatea de a trăi o viață împlinită și independentă, în condiții de demnitate și egalitate cu toți.

    Organizațiile pentru protecția drepturilor omului salută această decizie și încurajează replicarea acesteia la nivelul întregului sistem judiciar.

    «Persoanele cu dizabilități au drepturi egale de a decide asupra vieții lor, de aceea privarea de capacitate juridică este o încălcare, iar persoanele aflate în această situație trebuie restabilite în drepturi»
    Judecătoria Centru din mun. Chișinău a emis în primă instanță marți, 2 mai, o decizie istorică pentru justiția moldovenească. Judecătorul Victor Sandu i-a restabilit capacitatea juridică deplină unui tânăr de 24 de ani cu dizabilități intelectuale și psiho-sociale, oferindu-i astfel oportunitatea de a trăi o viață împlinită și independentă, în condiții de demnitate și egalitate cu toți.

    Organizațiile pentru protecția drepturilor omului salută această decizie și încurajează replicarea acesteia la nivelul întregului sistem judiciar.

    «Persoanele cu dizabilități au drepturi egale de a decide asupra vieții lor, de aceea privarea de capacitate juridică este o încălcare, iar persoanele aflate în această situație trebuie restabilite în drepturi»
    Tânărul a fost lipsit de capacitatea sa legală la insistența organului de tutelă la vârsta de 18 ani. În felul acesta el a fost lipsit de dreptul de a lua decizii pentru sine, inclusiv dreptul de a întemeia o familie, a se angaja la serviciu, a decide asupra tratamentului medical și asupra modului de trai și planificarea vieții în general.
    În anul 2016, mama băiatului, fiind informată despre prevederile Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, și anume a articolului 12, care garantează capacitatea juridică pentru toate persoanele cu dizabilități în condiții de egalitate cu alții, a decis să meargă în instanța de judecată pentru a-l repune în drepturi. Decizia ei a fost motivată și de multitudinea cazurilor de abuz asupra persoanelor lipsite de capacitate legală.

    Mama băiatului a menționat că și-ar dori ca fiul ei să-și poată exercita toate drepturile atunci când ea nu va mai fi și că nu dorește ca o persoană străină sau o instituție să ia decizii în locul fiului său.
     
    Decizia Judecătoriei Centru a fost emisă în baza standardelor și a legislației internaționale, în special a prevederilor Convenției ONU privind Drepturile persoanelor cu Dizabilități. În procesul de judecată, tânărul a avut sprijinul Oficiului ONU pentru Drepturile Omului și al Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova.
    În prezent, în Republica Moldova locuiesc în jur de 5000 de persoane lipsite de capacitate juridică, 600 dintre acestea fiind declarate incapabile după ratificarea Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.
    La data de 12 aprilie 2017 Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități a recomandat Republicii Moldova mai multe măsuri de îmbunătățire a situației acestor persoane, una dintre care se referă la «restabilirea capacității juridice depline a tuturor persoanelor cu dizabilități și revizuirea sistemului său de tutelă, cu scopul de a introduce mecanisme de luare asistată a deciziilor».
    Sursa: facebook.com
  • (doc) „Mediere” pentru 1,3 milioane de euro, 100 de mii de USD și 230 de mii de lei, între Filat și avocații săi

    Biroul Asociat de avocați „Popa & Asociații” solicită de la Vladimir Filat, pe care-l reprezintă în dosarul penal intentat pe numele ex-premierului, încasarea a 1,3 milioane de euro, 100 de mii de USD și 230 de mii de lei.

    La data de 10 mai 2017, reprezentantul reclamantului Biroul Asociat de Avocați „Popa & Asociații”, avocata Cristina Bancu s-a adresat cu o cerere privind confirmarea unei tranzacții de mediere și eliberarea titlului de executare silită. Prin acea cerere, Bancu a indicat faptul că, la 17 martie 2015, B.A.A „Popa & Asociații”  a încheiat cu Vladimir Filat contractul de asistență juridică nr. 17/15-VF din 17 martie 2015, în temeiul căruia primul s-a angajat să presteze servicii juridice, iar ultimul să achite costul acestor servicii conform prevederilor art. 2.2 din Contract. Bancu menționa că, până la acea dată, Filat înregistra o restanță de plată pentru serviciile juridice prestate în perioada ianuarie 2016 – aprilie 2017. Conform informațiilor din încheierea judecătoarească, Filat datora Biroului Asociat de Avocați:

    Biroul Asociat de avocați „Popa & Asociații” solicită de la Vladimir Filat, pe care-l reprezintă în dosarul penal intentat pe numele ex-premierului, încasarea a 1,3 milioane de euro, 100 de mii de USD și 230 de mii de lei.

    La data de 10 mai 2017, reprezentantul reclamantului Biroul Asociat de Avocați „Popa & Asociații”, avocata Cristina Bancu s-a adresat cu o cerere privind confirmarea unei tranzacții de mediere și eliberarea titlului de executare silită. Prin acea cerere, Bancu a indicat faptul că, la 17 martie 2015, B.A.A „Popa & Asociații”  a încheiat cu Vladimir Filat contractul de asistență juridică nr. 17/15-VF din 17 martie 2015, în temeiul căruia primul s-a angajat să presteze servicii juridice, iar ultimul să achite costul acestor servicii conform prevederilor art. 2.2 din Contract. Bancu menționa că, până la acea dată, Filat înregistra o restanță de plată pentru serviciile juridice prestate în perioada ianuarie 2016 – aprilie 2017. Conform informațiilor din încheierea judecătoarească, Filat datora Biroului Asociat de Avocați:

     1.317.343,05 EURO (un milion trei sute șaptesprezece mii, trei sute patruzeci și trei) EURO;
    – 105.191,7 Dolari USD (una sută cinci mii, una sută nouăzeci și unu mii, șapte) Dolari USD;
    – 233.014,47 lei MDL (două sute treizeci și trei mii 14 lei, 47 bani) leiMDL.

    Conform acelorași informații, suma datoriei indicată mai sus s-a constituit din:
     751.732,84 EURO58.793,97 Dolari USD, 130.237,48 lei MDL – datoria de bază;
     544.716,96 EURO, 44.683,42 Dolari USD; 98.980,48 lei MDL – penalitatea contractuală și:
    – 20.893.25 EURO; 1.713.88 Dolari USD; 3.796.51 lei MDL – dobânda de întârziere.

    Bancu a menționat în instanța de judecată că la 21 aprilie 2017, pentru a preveni un proces civil,„precum și în vederea soluționării pe cale amiabilă a litigiului (disensiunilor) dintre părți, reclamantul a încheiat cu pârâtul o tranzacție de mediere, avînd ca obiect plățile restante (datoria) ale pârâtului rezultând din Contractul de asistență juridică nr. 17/15-VF din 17.03.2015. Subsidiar remarcă că, tranzacția de mediere a fost semnată în prezența mediatorului Dumitru Lefter, iar în conformitate cu pct. 4.6 din Tranzacția de mediere, părțile consimt că în cazul în care debitorul achită datoria în termen de 7 (șapte) zile (datoria de bază 751.732,84 EURO, 58.793,97 Dolari USD, 130.237,48 lei MDL), creditorul renunță la încasarea penalității contractuale în sumă de 155.220,59 EURO; 13.405,02 Dolari USD;
    29.694,14 lei MDL și a dobânzii de întârziere datorată”.

    Bancu a declarat instanței că tranzacția de mediere nu a fost executată benevol în termenul stabilit de către părți, astfel că, la momentul adresării în judecată, suma datoriei „în condițiile de executare silită include” penalitățile și dobânzile de întârziere și constituie:

     1.317.343,05 EURO (un milion trei sute șaptesprezece mii trei sute patruzeci și trei, 05) Euro,

    – 105.191,7 Dolari USD (una sută cinci mii una sută nouăzeci și unu, 7) Dolari USD, calculate în valuta națională la ziua efectuării plății

    – 233.014,47 lei MDL (două sute treizeci și trei mii paisprezece lei, 47 bani).

    Cristina Bancu a cerut instanței de judecată,  „având în vedere semnarea tranzacției de mediere și intenția părților de a evita inițierea unui proces civil”, confirmarea tranzacției de mediere și eliberarea titlului de executare silită. În ședință de judecată reprezentantul reclamantului Biroul Asociat de Avocați
    „Popa & Asociații”, Cristina Bancu a declarat că susține cererea pe motivele de fapt și de drept invocate în ea, solicitând totodată confirmarea tranzacției de mediere nr. 1/04 și eliberarea titlului de executare silită. În ședință de judecată Vladimir Filat nu s-a prezentat, iar instanța a recepționat refuzul acestuia de a fi etapat în ședință de judecată.

    Audiind participanții la proces, studiind materialele dosarului, instanța de judecată însă a respins cererea de confirmare a tranzacției de mediere dintre părți în procedură de mediere. Încheierea a fost emisă de judecătorul Judecătoriei Chișinău, Victor Sandu,  la 24 iunie 2017.

    Judecătorul și-a motivat decizia prin faptul că „în conformitate cu legea, Codul de procedură civilă, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare”.

     

    „Având în vedere tranzacția de mediere încheiată la 21 aprilie 2017 în cadrul medierii, între participanți, instanța reține că, medierea judiciară este o modalitate flexibilă, rapidă și centrată pe soluționarea litigiului, ea înlătură diverse carențe ale sistemului contradictoriu și reprezintă o alternativă puternică în raport cu un proces care tranșează și mai puțin conciliază. Subsecvent, medierea este perfect adaptată litigiilor care au rezistat tuturor celorlalte forme de înțelegere extrajudiciară. Prin mediere părțile sunt aduse în situația de a-și reasuma litigiul de care s-au desesizat și de a încerca să îl soluționeze
    potrivit intereselor lor. Prin urmare, medierea subzistă atât timp cât subzistă dreptul la mediere, or dreptul
    la mediere este stipulat în mod expres în art. 21 din Legea cu privire la mediere Nr.
    137 din 03.07.2015.

    „Instanța lecturând textul tranzacției de mediere încheiată la 21 aprilie 2017, în parte capitolul nr.IV Obiectul Tranzacției, nr. V Efectul Juridic al Tranzacției de Mediere, cât și capitolul cu nr. VI cu titlu Clauze Speciale, se atestă inopinanța acestora cu actul juridic încheiat anterior, în speță Contractul de Asistență juridică nr.17/15-VF din 17 martie 2015 încheiat între Biroul Asociat de Avocați „POPA & ASOCIAȚII”,
    prin reprezentant avocatul Igor Popa și pârâtul Vladimir Filat”.

    „În asemenea împrejurări, instanța constată că admiterea cererii privind confirmarea tranzacției ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, încalcă drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale persoanei, și ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii”, precizează judecătorul.

    Biroul „Popa &Asociații” nu a fost însă de acord cu încheierea judecătorului Victor Sandu și a atacat-o la Curtea de Apel Chișinău. Cererea a fost pusă pe rol pentru ziua de 11 noiembrie 2017.

    Deși părțile se află în proces de judecată, la sfârșitul lunii august 2017, biroul condus de Igor Popa a depus, în numele lui Vladimir Filat recurs în anulare la CSJ, iar anterior, s-au adresat și la Curea Europeană a Drepturilor Omului.

    Biroul de avocați  „Popa & Asociații a răspuns, în scris, solicitării ZdG de a comenta cazul. „De fapt, nu este vorba despre un litigiu clasic în instanța de judecată, ci despre confirmarea unei tranzacții de mediere convenite de comun acord cu Domnul Filat. Casa de Avocatură Popa și Asociații în continuare îi prestează servicii juridice Domnului Filat și îi apără drepturile și interesele legale. Pentru a nu admite interpretări eronate legate de suma datoriei, menționez că aceasta vizează inclusiv plățile cuvenite avocaților din SUA, Germania, Romania și RM pentru serviciile juridice prestate în favoarea Domnului Filat. Timp de aproape 2 ani, echipa noastră de avocați, a îndeplinit un volum mare de lucru în acest dosar complex. Pentru a exclude speculațiile de orice gen, punctez că, nu există nici un fel de disensiuni între Biroul nostru de avocați și Domnul Filat”, anunță Biroul.

    Vladimir Filat a fost condamnat la 27 iunie 2016 la nouă ani de închisoare cu executare, după ce a fost găsit vinovat de corupere pasivă și trafic de influență de un complet de judecători ai Judecătoriei Buiucani, din care au făcut parte magistrații Galina Moscalciuc, Andrei Niculcea și Sergiu Lazari. Vineri, 11 noiembrie 2016, judecătorii Nichifor Corochii, Ludmila Ouș și Maria Negru de la CA Chișinău au hotărât să menține condamnarea fostului premier. Miercuri, 22 februarie 2016, magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș au examinat admisibilitatea recursurilor declarate de procuror, inculpatul Vladimir Filat și avocatul acestuia, Igor Popa, a Sandei Diviricean, fosta soție a inculpatului, a Societății pe Acțiuni „Ipteh”, dar și a companiilor „Worldway Limited”, „Kapital Invest Company” și „Kapital Invest Co” împotriva hotărârii Curții de Apel (CA) Chișinău care, în iunie 2016, a menținut sentința de condamnare la nouă ani de închisoare emisă de Judecătoria Buiucani în privința lui Vladimir Filat. Magistrații au decis că recursurile sunt „inadmisibile și vădit neîntemeiate”.

    Vlad Filat a fost reținut la 15 octombrie 2015 după un denunț al primarului de Orhei, Ilan Șor. Vladimir Filat este deținut în penitenciarul nr. 13 din mun. Chișinău.
    Sursa: zdg.md

  • Trei judecători recent numiți în funcție au depus jurământul în fața Consiliului Superior al Magistraturii

    Svetlana Tizu, Victor Sandu și Mihai Murguleț, numiți în funcția de judecător la 04 februarie 2015, au depus jurământul în faţa Consiliului Superior al Magistraturii la 10 februarie 2015, în ședință solemnă.

    Noii judecători au jurat să respecte Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului, să-și îndeplinească cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce le revin.

    Svetlana Tizu, Victor Sandu și Mihai Murguleț, numiți în funcția de judecător la 04 februarie 2015, au depus jurământul în faţa Consiliului Superior al Magistraturii la 10 februarie 2015, în ședință solemnă.

    Noii judecători au jurat să respecte Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului, să-și îndeplinească cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce le revin.

    Depunerea jurământului a fost consemnată într-un proces-verbal, fiind semnat de către preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu şi de către noii magistrați.
    Svetlana Tizu și Victor Sandu au fost numiți în funcția de judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău, iar Mihai Murguleț la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău, pe un termen de 5 ani, de către Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

     
  • Președintele Nicolae Timofti a semnat decretele de numire în funcție a opt magistrați

    Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, decretele de numire în funcție a opt magistrați.

    Doamnele Angela Bostan, Veronica Negru și Natalia Simciuc au fost numite în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

    Domnul Oleg Moraru a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți.Domnul Ion Rusu a fost numit, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Drochia.
    Pe un termen de 5 ani au fost numiți în funcție următorii magistrați:

    Domnul Mihai Morguleț - judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău;

    Domnul Victor Sandu - judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău;

    Doamna Svetlana Tizu - judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău.
     

    Totodată, prin decret prezidențial domnul Vasile Taban a fost eliberat din funcţia de judecător la Judecătoria Șoldănești în legătură cu comiterea unor abateri disciplinare.

    Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a semnat, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, decretele de numire în funcție a opt magistrați.

    Doamnele Angela Bostan, Veronica Negru și Natalia Simciuc au fost numite în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

    Domnul Oleg Moraru a fost numit în funcția de judecător la Curtea de Apel Bălți.Domnul Ion Rusu a fost numit, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Drochia.
    Pe un termen de 5 ani au fost numiți în funcție următorii magistrați:

    Domnul Mihai Morguleț - judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău;

    Domnul Victor Sandu - judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău;

    Doamna Svetlana Tizu - judecător la Judecătoria Centru, municipiul Chișinău.
     

    Totodată, prin decret prezidențial domnul Vasile Taban a fost eliberat din funcţia de judecător la Judecătoria Șoldănești în legătură cu comiterea unor abateri disciplinare.

  • Президент подписал указы о назначении на должность восьми судей

    Президент Республики Молдова Николай Тимофти подписал сегодня, по предложению Высшего совета магистратуры, указы о назначении на должность восьми судей.

    Анжела Бостан, Вероника Негру и Наталья Симчук назначены судьями Апелляционной палаты Кишинева. Олег Морару назначен на должность судьи Апелляционной палаты Бельц. Ион Русу назначен, сроком на четыре года, заместителем председателя суда г. Дрокия.

    На пятилетний срок назначены на должность судьи: Михай Моргулец  (суд сектора Боюканы мун. Кишинев); Виктор Санду (суд сектора Центр мун. Кишинев); Светлана Тизу (суд сектора Центр мун. Кишинев).

    Президент Республики Молдова Николай Тимофти подписал сегодня, по предложению Высшего совета магистратуры, указы о назначении на должность восьми судей.

    Анжела Бостан, Вероника Негру и Наталья Симчук назначены судьями Апелляционной палаты Кишинева. Олег Морару назначен на должность судьи Апелляционной палаты Бельц. Ион Русу назначен, сроком на четыре года, заместителем председателя суда г. Дрокия.

    На пятилетний срок назначены на должность судьи: Михай Моргулец  (суд сектора Боюканы мун. Кишинев); Виктор Санду (суд сектора Центр мун. Кишинев); Светлана Тизу (суд сектора Центр мун. Кишинев).

    Также президентским указом Василе Табан освобожден от должности судьи суда г. Шолданешты в связи с допущенными дисциплинарными нарушениями.

     
Infografice
LASĂ UN COMENTARIU