Știri

• /DOC/ Aureliu Postică, achitat în dosarul pe fals în declarații: „Am fost hărțuit de persoane care au avut interesul să fiu suspendat”

  Judecătorul Aureliu Postică a fost achitat de prima instanță în dosarul în care era acuzat de fals în declarații. Sentința a fost pronunțată luni, 5 august, de magistrata de la Judecătoria Hâncești, Tamara Mereuță. Instanța a constatat că fapta lui Aureliu Postică „nu întrunește elementele infracțiunii incriminate”. Sentința este cu drept de atac la Curtea de Apel Chișinău. Procuratura a anunțat că va contesta decizia primei instanțe. 

  Ar fi ascuns peste 860 de mii de lei

  Citiţi mai departe

  Judecătorul Aureliu Postică a fost achitat de prima instanță în dosarul în care era acuzat de fals în declarații. Sentința a fost pronunțată luni, 5 august, de magistrata de la Judecătoria Hâncești, Tamara Mereuță. Instanța a constatat că fapta lui Aureliu Postică „nu întrunește elementele infracțiunii incriminate”. Sentința este cu drept de atac la Curtea de Apel Chișinău. Procuratura a anunțat că va contesta decizia primei instanțe. 

  Ar fi ascuns peste 860 de mii de lei

  Dosarul penal care îl vizează pe judecătorul Postică a fost pornit în septembrie 2022, printr-o dispoziție a procurorului general interimar Dumitru Robu, în baza unei autosesizări a Centrului Național Anticorupție (CNA).  Potrivit investigațiilor, în perioada 2018 – 2021, judecătorul ar fi inclus date incomplete sau false în declarația de avere, pentru a ascunde 866.916 lei. 

  În noiembrie 2023, membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Ion Guzun, a propus plenului examinarea chestiunii privind suspendarea din funcție a magistratului, pe motiv că acesta are statut de inculpat în dosarul pentru fals în declarații, aflat atunci pe rol la Judecătoria Hîncești. 

  „Solicit a fi inclusă pe agenda CSM suspendarea din funcția a judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Aureliu Postică, în temeiul articolului 24, aliniat1 litera „a” din legea cu privire la statutul judecătorului. La moment, statutul domnului Postică este de inculpat, dosarul lui se află la judecătoria Hîncești. Capătul de acuzare se referă la articolul 352, indice 1 din Codul Penal care se referă la fals în declarații”, a anunțat Ion Guzun. 

  Propunerea nu a ajuns însă să fie votată de membrii CSM pentru că Postică a cerut amânarea examinării acestui subiect, până nu își găsește un avocat. Astfel, Aureliu Postică activează în continuare. 

  Judecătorul susține că decizia instanței, de achitare în acest dosar, a fost una mult așteptată. Postică crede că dosarul a fost pornit cu scopul de a-l înlătura din cursa pentru un fotoliu în Consiliul Superior al Magistraturii. 

  „Este o hotărâre fondată și mult așteptată, poate prea mult așteptată, aproape doi ani de zile. Consider că am fost hărțuit de organul de urmărire penală de anumite persoane care au avut interesul să fiu suspendat pe această cale și să fiu cumva înlăturat din cursa pentru CSM”, a declarat magistratul Aureliu Postică pentru TV8. 

  Postică a subliniat că procurorii ar fi trebuit să renunțe la învinuirile în adresa sa.

  „Am considerat până în ultimul moment că procurorii o să facă un pas înțelept în această direcție, dar nu a fost să fie și probabil că pentru procurori este o hotărâre incomodă hotărârea de achitare, deoarece eu am studiat argumentele instanței, instanța se referă practic la multe aspecte legate de competență, profesionalism și dacă procurorii o să dea dovadă de orgolii, probabil că o să conteste”, a spus Postică.

  Dosarul privind îmbogățirea ilicită a lui Postică, clasat de PA

  Acesta este al doilea capăt de acuzare pe numele lui Aureliu Postică. Anterior, judecătorul a fost urmărit penal și pentru îmbogățire ilicită, dar a scăpat de dosar. Procuratura Anticorupție a decis să îl claseze, în condițiile în care, în urma acumulării probatoriului, a constatat că lipsesc elementele infracțiunii. 

  În septembrie 2022, oamenii legii i-au percheziționat locuința și biroul lui Aureliu Postică, după care au obținut acordul CSM pentru pornirea urmăririi penale pentru infracțiunea de îmbogățire ilicită.

  Cele două capete de acuzare au fost conexate într-o singură procedură, iar după acumularea probatoriului, procurorul a luat decizia disjungerii cauzei penale privind îmbogățirea ilicită și clasarea acesteia. 

  Atunci, Aureliu Postică spunea că ar fi victima unui abuz și l-a acuzat pe Dorel Musteață, fost șef interimar la CSM, că ar sta în spatele acestei situații.

  „Acest dosar mi-a fost instrumentat drept răfuială a domnului Dorel Musteață pentru niște pretinse frustrări care se trag încă din 2019, inclusiv cu scopul de a mă exclude abuziv din cursa pentru concursul pentru un loc în CSM. Procurorul în sesizare nu a solicitat suspendarea mea din funcție. Acest lucru este iarăși opera personală a domnului Musteață”, a spus Aureliu Postică.

  De cealaltă parte, Dorel Musteață ne declara la acea vreme că nu știe la ce se referă judecătorul și nici nu ar fi interesat să îl excludă pe Aureliu Postică din cursa pentru un loc în CSM.

  A aspirat la un fotoliu în CSM, dar a picat evaluarea de două ori

  Aureliu Postică este unul dintre candidații judecători care au aspirat la un fotoliu de membru în CSM, dar a picat de două ori evaluarea în cadrul Comisiei Pre-Vetting. Comisia a constatat că Postică nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică. 

  În cele două decizii de nepromovare a evaluării, membrii Comisiei de Pre-Vetting au oferit mai multe explicații legate de motivele pentru care Postică a picat testul de integritate. Comisia s-a axat în mare parte pe „dubiile cu privire la dobândirea unui teren de la Durlești, dar și pe felul în care Aureliu Postică a obținut un apartament în proprietate privată, care i-a fost alocat ca locuință de serviciu”. De asemenea, membrii Comisiei au subliniat că judecătorul Postică ar fi beneficiat de trei programe de îmbunătățire a condițiilor locative, iar de pe urma acestora ar fi obținut profituri semnificative.

  În prezent, judecătorul este în așteptarea deciziei CSJ privind hotărârile Comisiei Pre-Vetting. 

  „În opinia mea, probabil că CSJ trebuie să țină cont și de această hotărâre (n.r. a Judecătoriei Hîncești), dar o să vedem ce o să decidă instanța. Rămâne de așteptat verdictul completului de la CSJ”, a precizat Aureliu Postică. 

  Averile familiei Postică și apartamentul cumpărat la preț preferențial

  Aureliu Postică a fost în vara anului 2022 subiectul unei investigații „Cutia Neagră PLUS”. Jurnaliștii au scos în vileag că pe lângă cele două apartamente pe care le are în proprietate, acesta și-a mai construit o casă de lux la Durlești, pe un teren de 6 ari. În declarația de avere pentru 2020, magistratul a indicat că a plătit doar 500 de mii de lei pentru casă cu tot cu teren. În următorul an, după ce a fost modificată legea și introdusă obligația de a indica valoarea de piață a bunurilor, Aureliu Postică a estimat doar terenul la 600 de mii de lei, iar casa – deja la două milioane și jumătate de lei. Judecătorul a declarat investiții de 1,2 milioane de lei în casă, pentru materiale de construcție și lucrări de reparație. 

  Pentru a investi în casă, familia Postică a luat un credit de la bancă de un milion și jumătate de lei, pe care urmează să-l restituie în 20 de ani, la care a adăugat și bani din vânzarea unui apartament. Pe lângă creditul bancar, judecătorul mai indică în declarații un cont curent în care avea 275 de mii de lei și un alt cont, pe numele soției sale cu peste un milion de lei. 

  În afară de banii din conturile bancare, Aureliu Postică mai declară 10 mii de euro pe care i-a depus într-un fond de investiții din Austria. La capitolul cheltuieli pentru anul 2021, judecătorul a mai trecut 105 mii lei, pe care i-a plătit liceului privat Orizont, pentru studiile copiilor. 

  Pe de altă parte, familia Postică a avut în 2022 și venituri grase. Judecătorul a câștigat din salariu și activitatea didactica aproape 300 de mii de lei. Iar soția sa a acumulat din afaceri peste un milion de lei.

  Diana Postică deține două companii specializate în contabilitate, consultanță fiscală și juridică. Una dintre firme a fost fondată în martie 2021 și a adus venituri de peste 725 de mii de lei chiar din primul an de activitate. Cealaltă companie activează din 2018 și este la fel de profitabilă. 

  Jurnaliștii de la „Cutia Neagră PLUS” au aflat că în 2006, pe când lucra în Procuratură, Aureliu Postică și-a cumpărat  un apartament la preț preferențial, într-un bloc din sectorul Ciocana, construit special pentru procurori. Iar peste câțiva ani a obținut gratuit de la Primăria Chișinău un alt apartament, folosindu-se de prevederile Legii Procuraturii, care obligau autoritățile locale să-i asigure pe procurori cu spațiu locativ. Pentru apartamentul de 80 de metri pătrați, cumpărat la preț preferențial, Postică  a plătit doar 436 de mii de lei. În ultima declarație de avere, judecătorul a indicat o valoare de piață pentru acest imobil de 3 ori mai mare – 1,3 milioane de lei.

  Aureliu Postică a fost mai întâi procuror, iar de peste zece ani activează în sistemul judecătoresc. În ultimii ani, el a judecat câteva dosare care au atras atenția publică, iar soluțiile sale au fost criticate. Aureliu Postică a fost președintele completului de judecată care le-a achitat pe cele cinci judecătoare, reținute în 2018 într-un dosar de corupție. Procurorii le învinuiau pe magistrate  că au primit sume de bani în proporții deosebit de mari, pentru a emite decizii favorabile în mai multe dosare aflate în examinare. Procuratura Anticorupție a publicat  și imagini video în care era surprinsă o judecătoare cum număra bani și îi repartiza în plicuri. 

  În timp ce judecătoarele au fost achitate de completul condus de Postică, un medic vizat în același dosar de corupție a fost condamnat, după ce și-a recunoscut vina. Medicul a povestit în instanță cum a transmis judecătorilor, prin intermediari, o mită de 2000 de euro, pentru a fi favorizat într-un dosar în care era acuzat de malpraxis, pentru care fost ulterior condamnat.

  Aureliu Postică a avut tangențe și cu alte două dosare de rezonanță. A examinat în 2016 și a respins cererea avocaților judecătoarei Domnica Manole, care solicitau anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele magistratei, emisă de fostul procuror general Eduard Harunjen. Precizăm că în 2019, procurorii au renunțat la învinuire în acel dosar, iar Domnica Manole a fost achitată.

  O altă decizie a judecătorului Postică a permis reluarea urmăririi penale pe numele avocatei Ana Ursachi. O ordonanță a procurorilor de neîncepere a urmăririi penale a fost anulată peste 17 ani de la emiterea actului, deși termenul de prescripție în astfel de cazuri era de 10 ani. În 2020, dosarul Anei Ursachi a fost clasat, după o evaluare la Procuratura Generală, fiind declarat unul politic.

  Aureliu Postică a fost magistratul care a gestionat și dosarul de rezonanță al fostului deputat român, Cristian Rizea, acuzat de fals în declarații, la completarea actelor pentru obținerea cetățeniei R. Moldova. Dosarul lui Rizea a ajuns în judecată în primăvara anului trecut și de atunci ședințele au fost amânate pe bandă rulantă. Din 21 de ședințe programate, s-au desfășurat doar 7. În aprilie 2023, Rizea a fost extrădat din Republica Moldova.

  Peste 70 de judecători au fost cercetați penal în ultimii 10 ani în R. Moldova pentru acte de corupție, trafic de influență, spălare de bani sau emiterea unor hotărâri contrare legii. Dar până astăzi, niciun judecător nu a ajuns la închisoare. Doar doi au fost condamnați la închisoare pentru acte de corupție, însă ambii au reușit să fugă din țară.
  Sursa: zdg.md

• Deja vu pentru magistratul Aureliu Postică la Comisia Pre-Vetting

  Magistratul Aureliu Postică a ratat a doua șansă în lupta pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din rândul candidaților judecători. Comisia Pre-Vetting a anunțat vineri, 31 mai, că Postică nu a promovat evaluarea reluată și nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică. 

  Decizia de nepromovare după finalizarea evaluării repetate a fost transmisă candidatului Aureliu Postică, dar și CSM-ului,  instituția responsabilă de organizarea concursului.

  Citiţi mai departe

  Magistratul Aureliu Postică a ratat a doua șansă în lupta pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din rândul candidaților judecători. Comisia Pre-Vetting a anunțat vineri, 31 mai, că Postică nu a promovat evaluarea reluată și nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică. 

  Decizia de nepromovare după finalizarea evaluării repetate a fost transmisă candidatului Aureliu Postică, dar și CSM-ului,  instituția responsabilă de organizarea concursului.

  Explicațiile comisiei vor fi publicate doar cu acordul candidatului, care are la dispoziție 48 de ore să informeze Comisia dacă acceptă sau se opune publicării. În lipsa notificării, decizia va fi plasată pe pagina web a Comisiei, într-o formă depersonalizată, în limbile română și engleză.

  Evaluarea repetată a aspirantului pentru funcția de membru în CSM a avut loc pe 20 martie 2024.

  Comisia Pre-Vetting precizează că după emiterea deciziilor Curții Supreme de Justiție din 1 august 2023 și 29 ianurie 2024 prin care a fost dispusă reevaluarea a 22 candidați la poziția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii sau Consiliul Superior al Procurorilor, până în prezent, Comisia Pre-Vetting a finalizat/încheiat reevaluarea a 15 candidați. Dintre aceștia, o candidată a promovat, 13 nu au promovat evaluarea reluată (inclusiv trei candidați pe motivul retragerii din concurs în timpul reevaluarii), iar într-un caz Comisia a încetat procesul de evaluare reluată. În prezent, Comisia desfășoară evaluarea reluată a 7 candidați pentru funcția de membru în CSM.
  Sursa: anticoruptie.md

• Aureliu Postică | Candidat la funcția de membru în CSM

  Aureliu Postică, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a fost evaluat repetat de Comisia Pre-Vetting în temeiul art. 14 alin. (10) din Legea nr. 26/2022 și reieșind din concluziile Curții Supreme de Justiție (CSJ) după ce, la data de 1 august 2023, CSJ a admis contestația și a dispus evaluarea reluată a candidatului. Comisia de evaluare a audiat public candidatul pentru a clarifica situația de fapt și dubiile serioase privind integritatea sa financiară și etică. În urma desfășurării procedurii de evaluare repetată, Comisia Pre-Vetting emite o decizie privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării integrității.

  Citiţi mai departe

  Aureliu Postică, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și candidat la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), a fost evaluat repetat de Comisia Pre-Vetting în temeiul art. 14 alin. (10) din Legea nr. 26/2022 și reieșind din concluziile Curții Supreme de Justiție (CSJ) după ce, la data de 1 august 2023, CSJ a admis contestația și a dispus evaluarea reluată a candidatului. Comisia de evaluare a audiat public candidatul pentru a clarifica situația de fapt și dubiile serioase privind integritatea sa financiară și etică. În urma desfășurării procedurii de evaluare repetată, Comisia Pre-Vetting emite o decizie privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării integrității.

  Sursa: https://www.youtube.com/@comisia.prevetting

• Judecătorul Aureliu Postică, liber să revină în magistratură. Procurorii i-au clasat dosarul pentru îmbogăţire ilicită

  Magistratul Aureliu Postică de la Judecătoria Chişinău, învinuit de procurori de îmbogăţire ilicită, a fost scos de sub urmărire penală, iar dosarul i-a fost clasat. Judecătorul, suspendat pentru perioada desfăşurării urmăririi penale, este în drept să revină în sistem.

  Ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală şi anulare a dosarului a fost semnată de procurorul pe caz, Ina Frunze-Bargan, care a constatat, la 6 luni de la intentarea dosarului penal, că lipsesc elementele constitutice al infracţiunii de îmbogăţire ilicită.

  Citiţi mai departe

  Magistratul Aureliu Postică de la Judecătoria Chişinău, învinuit de procurori de îmbogăţire ilicită, a fost scos de sub urmărire penală, iar dosarul i-a fost clasat. Judecătorul, suspendat pentru perioada desfăşurării urmăririi penale, este în drept să revină în sistem.

  Ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală şi anulare a dosarului a fost semnată de procurorul pe caz, Ina Frunze-Bargan, care a constatat, la 6 luni de la intentarea dosarului penal, că lipsesc elementele constitutice al infracţiunii de îmbogăţire ilicită.

  Solicitat de reporterii portalului Anticoruptie.md, Aureliu Postică a comunicat că va depune o cerere la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) privind anularea suspendării şi revenirea în funcţie, cu achitarea salariului pentru lunile de absenţă forţată la serviciu. Totodată, urmează să decidă dacă va solicita prejudicii morale.

  „S-a urmărit nişte interese şi mi-au fabricat dosarul pentru ca să mă înlăture pentru o perioadă”, a declarat Postică pentru Anticoruptie.md.

  Amintim că, la 9 septembrie, CSM a dat curs solicitării procurorului general interimar de atunci, Dumitru Robu, de a porni urmărirea penală pentru îmbogăţire ilicită, efectuarea percheziţiei şi suspendarea din funcţie a lui Postică. La şedinţa din 22 septembrie, CSM a dat curs şi iniţiativei de a porni urmărirea penală pentru fals în declaraţiile de avere.

  După suspendarea din funcţie, Aureliu Postică a făcut declaraţii pentru portalul Anticoruptie.md, în care susţinea că dosarul este fabricat la comanda şefului interimar al CSM, Dorel Musteaţă, care s-ar fi răzbunat pentru criticile aduse anterior. „Cred că este vorba de frustrare peronală a lui Musteaţă. În toamna anului 2019, am participat la cele două adunări ale judecătorilor şi m-am expus că CSM, în componenţa în care se afla, este ilegal. Apoi m-am expus public şi asupra celor ce se întâmplă în CSM, despre blocajul din justiţie. Acum candidez pentru funcţia de membru al CSM şi sunt verificat de comisia pre-veting. Faptul că sunt cercetat penal va fi un motiv ca să fiu scos din cursă”, a declarat atunci Postică.
  Sursa: anticoruptie.md

• Evaluarea candidaților la CSM din rândul judecătorilor – ultimele decizii ale Comisiei Pre-Vetting

  Comisiei Pre-Vetting anunță ultimele rezultate privind evaluarea candidaților la funcții în CSM, din rândul judecătorilor de carieră. Potrivit Comisiei, magistrații Ion Chirtoacă și Aureliu Postică, de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Marina Rusu de la Judecătoria Cahul, sediul Taraclia, și Alexei Paniș, de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, nu au promovat evaluarea. Concluzia se conține în deciziile motivate, care au fost transmise astăzi candidaților.

  Citiţi mai departe

  Comisiei Pre-Vetting anunță ultimele rezultate privind evaluarea candidaților la funcții în CSM, din rândul judecătorilor de carieră. Potrivit Comisiei, magistrații Ion Chirtoacă și Aureliu Postică, de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Marina Rusu de la Judecătoria Cahul, sediul Taraclia, și Alexei Paniș, de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, nu au promovat evaluarea. Concluzia se conține în deciziile motivate, care au fost transmise astăzi candidaților.

  Judecătorii candidați au la dispoziție 48 de ore să notifice Secretariatul Comisiei dacă se opun sau nu publicării deciziilor. În caz contrar, acestea vor fi plasate integral pe paginile web ale CSM și Comisiei Pre-Vetting, într-o formă depersonalizată.

  Deciziile Comisiei sunt cu drept de apel și pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 5 zile de la recepționare, fără respectarea procedurii prealabile, potrivit art. 14 alin. (1) și (2) din Legea nr. 26/2022.

  Notă: Comisia Pre-Vetting a finalizat evaluarea candidaților la CSM, din rândul judecătorilor, cu 5 decizii de promovare și 23 de decizii de nepromovare. Cei cinci candidații care au promovat evaluarea sunt magistrați din cadrul instanțelor de fond. Candidații care au eșuat evaluarea continuă să activeze în sistemul judecătoresc, dar nu mai pot participa la concursul pentru ocuparea funcției de membru în CSM.

  Amintim că, 28 de judecători din cadrul instanțelor de diferite nivele s-au înscris în concurs, dintre care cinci s-au retras, nepromovând astfel evaluarea.

  În prezent, Comisia Pre-Vetting evaluează candidații non-judecători la funcții în CSM, pe de lista înaintată de Parlament.
  Sursa: vetting.md

• Pre-Vetting: Înregistrările video cu audierile a patru judecători, candidați la funcțiile de membri în cadrul CSM, au fost făcute publice (Video)

  Comisia Pre-Vetting a publicat înregistrările video cu audierile ținute cu încă patru judecători, candidați la funcțiile de membri în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
  
  Ion Chirtoacă, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani 

  Ion Chirtoacă este, din 2016, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În paralel, activează ca formator la Institutul Național al Justiției și ca lector universitar în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.

  Magistratul a făcut parte din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Judecătoria Chișinău i-a condamnat atunci pe toți inculpații din dosar, dar i-a achitat pe trei dintre ei pe unele acuzații aduse de procurori. Ulterior însă, instanța de apel a casat sentința primei instanțe și le-a stabilit inculpaților pedepse mai mari. În final însă, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați. 

  Citiţi mai departe

  Comisia Pre-Vetting a publicat înregistrările video cu audierile ținute cu încă patru judecători, candidați la funcțiile de membri în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
  
  Ion Chirtoacă, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani 

  Ion Chirtoacă este, din 2016, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În paralel, activează ca formator la Institutul Național al Justiției și ca lector universitar în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.

  Magistratul a făcut parte din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Judecătoria Chișinău i-a condamnat atunci pe toți inculpații din dosar, dar i-a achitat pe trei dintre ei pe unele acuzații aduse de procurori. Ulterior însă, instanța de apel a casat sentința primei instanțe și le-a stabilit inculpaților pedepse mai mari. În final însă, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați. 

  Chirtoacă și-a cumpărat în 2022 un apartament de 68 metri pătrați, în blocul locativ din sectorul Ciocana din Chișinău, special construit pentru angajații sistemului judiciar din raioanele R. Moldova. Bunul a fost procurat cu 16 mii de euro, valoare de piață a acestuia fiind de 50 de mii de lei. În 2021, magistratul a vândut un apartament de 38,4 metri pătrați, dobândit în 2010. Deși în declarațiile de avere și interese personale depuse anterior declara că valoarea locuinței este de 195 de mii de lei, bunul a fost vândut contra 450 de mii de lei. Din 2015, are drept de abitație într-un apartament scris pe numele Lidiei Chirtoacă, mama judecătorului. Chirtoacă a raportat anul trecut un salariu total de 251 de mii de lei și datorii de 100 de mii de lei, după ce a contractat un credit, scadent în 2022.
  
  Victor Sandu, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru

  Victor Sandu activează din 2015 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. 

  Victor Sandu este magistratul care, în prima instanță, a pronunțat decizia împotriva Rise Moldova și a jurnalistului de investigație Iurie Sanduța, în cazul anchetei privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din Moldova din Federația Rusă, prin intermediul unui offshore din Bahamas. Ulterior, în acest caz, CtEDO a condamnat R. Moldova pentru încălcarea libertății de exprimare, statul fiind obligat să achite prejudicii în valoare de 3,800 de euro.

   

  Într-un comentariu pentru ZdG, Sandu a spus anteior că el consideră că „Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.
  
  Victor Sandu: „Prin hotărârea din 21 decembrie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de PSRM către Iurie Sanduța și Asociația Reporterilor de Investigație și securitate privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, și încasarea prejudiciului moral, a fost admisă parțial. Prin decizia CA Chișinău din 3 decembrie 2020 a fost casată hotărârea din 21 decembrie 2017 în cauza civilă la acțiunea înaintată de PSRM. Totodată, CA Chișinău a respins solicitarea de a constata în mod expres încălcarea articolului 10 și de a acorda reclamanților daune, pe motiv că nu aveau o asemenea competență. Ulterior, CtEDO a constatat că CA Chișinău a refuzat în mod expres, prin hotărârea sa din 4 martie 2020, să recunoască încălcarea dreptului reclamanților, în temeiul articolului 10 din Convenție. În consecință, Curtea a constat că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție, iar reclamanții au dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral și le-a acordat întreaga sumă pretinsă. Astfel, consider că Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.

  Anterior, ZdG a scris că Victor Sandu a luat o decizie considerată de către juriști „fără precedent”, după ce a dispus acordarea unor despăgubiri pentru un accident rutier produs în regiunea transnistreană. Acesta a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Deși atât Judecătoria Chișinău, cât și instanța de apel a condamnat inculpații, într-un final, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

  În 2018, în baza unei sesizări depuse de procurorul general de atunci Harunjen Eduard pe numele lui Sandu a fost intentată o procedură disciplinară. Sesizarea viza dosarul penal pe numele omului de afaceri Serghei Cosovan. Sandu ar fi intenționat să-l elibereze din arest pe acesta, motiv pentru care procurorul de caz a cerut recuzarea magistratului. Sandu a fost îndepărtat de la examinarea dosarului, iar procedura disciplinară a fost încetată.

  Tot în 2018, în adresa CSM, Serghei Cosovan a depus o sesizare în care cerea atragerea la răspundere disciplinară a magistratului. Cosovan susținea că este persecutat de judecător și de procurorul de caz Lilian Carpaci. Sesizare a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. 

  În 2021, judecătorul a avut venituri din salariu de 261 de mii de lei, 20 de mii de lei le-a obținut din vânzarea unui scooter, iar alte 200 de mii de lei din vânzarea unui automobil BMW.

  Anul trecut, magistratul şi soţia sa, au jucat nunta, iar la ceremonie cuplul a primit cadouri 47,200 euro, 9,250 dolari și 100 de mii de lei. Ei au primit și 3 mii de euro la cununia religioasă și civilă, iar la botezul copilului au primit 4 mii de euro.

  Conform declarației de avere și interese personale pentru 2021, anul trecut magistratul a semnat anticontrat de vânzare-cumpărare a unui apartament de 74 metri pătrați la prețul preferențial de 420 de euro pentru un metru pătrat într-un bloc locativ din sectorul Ciocana din Chișinău, special construit pentru angajații sistemului judiciar din R. Moldova.

  Tot anul trecut, judecătorul și-a cumpărat, cu 240 de mii de lei un Mercedes E220, fabricat în 2010, și o motocicletă Kawasaki VN1700 Voyager, fabricată în 2015, pentru care ar fi plătit 6,5 mii de euro. Iar în 2022, soția judecătorului a devenit proprietara unui automobil Land Rover Evoque, fabricat în 2014 și procurat cu 15,5 mii de euro. Judecătorul declară că în 2020 a primit dreptul de folosință pentru un apartament de 54,7 metri pătrați, care din 2016 aparține părinților săi.
  
  Veronica Cupcea, judecătoare la Judecătoria Orhei, sediul Central

  Veronica Cupcea și-a început în 2007 cariera de magistrată la Judecătoria Orhei, unde, în 2010, a fost numită președintă a instanței, pe un termen de 4 ani. În 2020, a fost transferată temporar la sediul Telenești al Judecătoriei Orhei. Din ianuarie 2021 exercită interimatul funcției de președintă a Judecătoriei Orhei. 

  În 2012, Cupcea a fost cercetată disciplinar pentru „neexecutarea întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justiţiei, încălcarea obligației de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei”, motiv pentru care președintele de atunci Nicolae Timofti i-a respins numirea sa în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă. Ulterior, Timofti a semnat decret de numire în funcție până la tingerea plafonului de vârstă.

  Numele judecătoarei Cupcea a ajuns în atenția opiniei publice după ce, în 2012, ZdG a scris că după ce a condamnat-o la o pedeapsă non-privativă de libertate pe o grefieră care activa în cadrul instanței pentru însușirea bunurilor materiale ale statului, judecătoarea Cupcea a angajat-o ulterior pe aceasta în calitate de consilieră. Nicolae Roşca, preşedintele Colegiului Disciplinar al CSM, susţinea atunci că în acest caz există suspiciuni de conflict de interese. După articolul ZdG, CSM a sancționat-o pe magistrată cu atenționare, pe motiv că ea ar fi afectat imaginea justiției. Publicitate

  În 2020, familia Cupcea a dobândit o casă de locuit de 149,1 metri pătrați, pentru care a indicat o valoare de 186 de mii de lei. În declarația de avere și interese personale pentru 2021, magistrata declară că valoarea bunului este de 726 de mii de lei, motivul diferența fiind „cheltuielile de finisare a bunului”, în baza unui credit bancar. Familia Cupcea mai deține ½ dintr-o altă casă de 147 metri pătrați, estimată la 63 de mii de lei, obținută prin contract de moștenire, dar și un apartament de 92 de metri pătrați, estimat la 641 de mii de lei. Anul trecut, judecătoarea și-a cumpărat cu 350 de mii de lei un automobil Tayota C-HR, fabricat în 2018. Datoriile familiei Cupcea se ridică la 540 de mii de lei, după ce, în 2018, a contractat un credit cu rata dobânzii de 7%, scadent în 2028. Veronica Cupcea a raportat pentru anul trecut venituri din salariu de 362 de mii de lei.

  Aureliu Postică, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani

  Aureliu Postică este judecător din anul 2011. A activat la Judecătoria Orhei, iar în 2014 a fost transferat la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău. În 2017 a fost numit, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

  Aureliu Postică a făcut parte din completul de judecători, care, în martie 2021, le-a achitat pe magistratele Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă – inculpate în dosarul de corupție intentat în octombrie 2018, fiind bănuite că ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile pe mai multe cauze penale aflate în examinare. 

  În 2019, Postică a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. 

  Tot Postică examinează de mai bine de doi ani și jumătate dosarul, deschis în 2017, în care este vizat fostul ministru al Agriculturii Eduard Grama. Dosarul a ajuns în gestiune acestuia, după ce aproape trei ani se împotmolise în prima instanță, fiind pe rol la judecătorul Ghenadie Plămădeală. În gresiunea lui Postică este și dosarul penal intentat de procurorii moldoveni pe numele fostului deputat român, Mihai Cristian Rizea, pentru fals în declaraţii, dosar care bate pasul pe loc, ședințele fiind amânate de la o zi la alta. 

  În 2016, Postică a respins cererea avocaților Domnicăi Manole prin care se solicita anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei, emisă de Eduard Harunjen, procurorul general interimar de atunci. Postică şi-a motivat decizia cu faptul că nu au fost încălcate cerinţele legii atunci când a fost dispusă iniţierea urmăririi penale pe numele Domnicăi Manole. Ulterior, procurorii aveau să renunțe la învinuire în acel dosar. 

  În februarie 2022, mai mulți magistrați de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, printre care și Postică, au depus o sesizare în adresa CSM privind atragerea la răspundere disciplinară a vicepreședintelui interimar al Judecătoriei Constantin Damaschin. Autorii sesizării susțineau că Damaschin a dat dovadă de un comportament discriminator și abuziv și poartă o tentă preferențială față de judecătorul Ghenadie Pavliuc, după ce a dispus redistribuirea a 398 de cauze contravenționale aflate în gestiunea judecătorului, care de 4 luni se afla în concediu de odihnă anual nefolosit. Sesizarea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, la fel ca și contestația ulterioară. 

  Postică și-a cumpărat în 2020, o casă de locuit cu o suprafață de 147 metri pătrați, despre care, în declarațiile de avere și interese personale anterioare, scria că l-a costat 500 de mii de lei. În declarația de avere și interese personale pentru anul 2021 acesta declară că locuința valorează 2 milioane de lei, adică de 4 ori mai mult, iar valoarea de piață a bunului este de 2,5 milioane de lei, diferența fiind motivată prin „investițiile în construcție”. El declară că, anul trecut, a cheltuit 1,2 milioane de lei pentru materiale de construcție și lucrări de finisare și reparație a casei de locuit. Terenul de 6 ari pe care este construită casa ar valora 600 de mii de lei.

  Judecătorul deține 2 apartamente, de 41 și 80 de metri pătrați, dobândite în 2009 și 2013. Dacă în declarația pentru 2020, el declara că apartamentul de 41 de metri pătrați l-a costat 23 de mii de lei, în cea depusă în 2021 valoarea apartamentului indicată este de 600 de mii de lei. Cât privește apartamentul de 80 de metri pătrați, în declarația din 2020 el este trecut la valoarea de 436 de mii de lei, iar în cea din 2021 – 1,3 milioane de lei. Și automobilele deținute de magistrat au în declarația de avere pentru 2021 valori diferite de cele declarate anterior. În 2020, el declara că deține un Volvo XC 90, fabricat în 2010 și dobândit în 2018 cu 285 de mii de lei. În 2021, valoarea indicată a automobilului este de 350 de mii de lei. Iar un automobil Toyota Yaris, fabricat în 2004 și cumpărat în 2014, despre care anterior declara că valorează 10 mii de lei, are în declarația pentru 2021 valoare de 50 de mii de lei. În 2020, magistratul a vândut cu circa 933 de mii de lei un apartament procurat în 2018, cu o sumă indicată de 435 de mii de lei. Familia magistratului păstrează în patru bănci, trei din R. Moldova și alta din Austria, 2,9 milioane de lei și 10 mii de euro. Anul trecut, Postică a declarat venituri din salariu de 241 de mii de lei.

  Din 2018, Diana Postică, soția magistratului, este fondatoare și administratoare la firma „D.B. Express Acount” cu activități de contabilitate şi audit financiar și consultanță în domeniul fiscal, iar din martie 2021 fondatoare și administratoarea firmei „Dilexcont” SRL, cu aceleași genuri de activitate ca și „D.B. Express Acount”. Firmele au adresa juridică în unul din apartamentele familiei, într-un bloc construit anterior pentru angajații procuraturii. Apartamentul este pus în gaj la Victoriabank, pentru un credit de 1,5 milioane de lei contractat de familia Postică în 2021 și scadent în 2041. În 2021, soția judecătorului a avut venituri din salariu de 1,3 milioane de lei.
  Sursa: zdg.md

• Un magistrat al Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, bănuit de fals în declarații. CSM a eliberat acordul pentru pornirea urmăririi penale

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a eliberat joi, 22 septembrie, acordul de pornire a urmăririi penale în privința unui judecător de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. O solicitare în acest sens a fost depusă de procurorul general interimar, Dumitru Robu.

  Este vorba despre judecătorul Aureliu Postică, în privința căruia CSM a eliberat anterior, la data de 9 septembrie, un acord pentru efectuarea perchezițiilor la domiciliul acestuia. Totodată, magistratul a fost suspendat din funcție.

  Aureliu Postică este bănuit de fals în declarații. Mai exact, infracțiunea se referă la „includerea intenționată a unor date incomplete sau false, neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere și interese personale” și se pedepsește cu amendă în mărime de la 400 la 600 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 1 an, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a eliberat joi, 22 septembrie, acordul de pornire a urmăririi penale în privința unui judecător de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. O solicitare în acest sens a fost depusă de procurorul general interimar, Dumitru Robu.

  Este vorba despre judecătorul Aureliu Postică, în privința căruia CSM a eliberat anterior, la data de 9 septembrie, un acord pentru efectuarea perchezițiilor la domiciliul acestuia. Totodată, magistratul a fost suspendat din funcție.

  Aureliu Postică este bănuit de fals în declarații. Mai exact, infracțiunea se referă la „includerea intenționată a unor date incomplete sau false, neincluderea intenționată a unor date în declarația de avere și interese personale” și se pedepsește cu amendă în mărime de la 400 la 600 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 1 an, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

  „Se eliberează acordul pentru pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, pentru existența bănuielii rezonabile privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 352.1 aliniatul 2, Cod Penal”, a declarat Dorel Musteață, președintele interimar al CSM.

  Aureliu Postică este judecător din anul 2011. Între 2000 și 2011 a fost procuror. A activat la Judecătoria Orhei, iar în 2014 a fost transferat la Judecătoria Rîșcani, municipiul Chișinău. Din 2019 activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

  Anterior, Ziarul de Gardă a scris că Postică a fost evaluat de mai multe ori, ordinar sau pentru promovarea într-o instanță ierarhic superioară, sau în funcții administrative, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine” (în 2014, 2016, 2018), în activitatea acestuia nefiind constatate abateri disciplinare. În 2016, Postică a respins cererea avocaților Domnicăi Manole prin care se solicita anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei, emisă de Eduard Harunjen, procurorul general interimar de atunci. Ulterior, procurorii aveau să renunțe la învinuire în acel dosar. 

  Aureliu Postică a făcut parte din completul de judecători care le-a achitat pe cele cinci judecătoare reținute într-un dosar de corupție în 2018 (Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă). În 2019, Postică a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. Evenimentul a fost însă anulat din lipsă de cvorum. 

  În noiembrie 2021, ZdG a scris că Aureliu Postică deține, din 2020, o casă de locuit cu o suprafață de 147,7 metri pătrați, pentru care susține că a plătit 500 de mii de lei. El mai declară că deține 2 apartamente, de 41 și 80 de metri pătrați, dobândite în 2009 și 2018, dar și două automobile: Volvo XC 90, fabricat în 2010 și dobândit în 2018 cu 285 de mii de lei și Toyota Yaris, fabricată în 2004 și cumpărată în 2014 cu 10 mii de lei (!). Familia magistratului păstrează în două bănci, una din R. Moldova și alta din Austria, 648 de mii de lei și 10 mii de euro.

  Din 2018, Diana Postică, soția magistratului, este fondatoare și administratoare la firma „D.B. Express Acount” cu activități de contabilitate şi audit financiar și consultanță în domeniul fiscal. SRL-ul are adresa juridică în unul din apartamentele familiei, într-un bloc construit anterior pentru angajații procuraturii. Apartamentul este pus în gaj la Victoriabank, pentru un credit contractat de familia Postică în 2021. Soții Postică mai au alte două datorii: 6 mii de euro către Iulita Postică și 200 de mii de lei către Energbank.

  În 2020, familia Postică a declarat că a vândut un bun imobil firmei „Autocurat” SRL cu 932 de mii de lei. Nu este clar ce imobil au vândut soții Postică, pentru că în declarația de avere din 2019 aceștia declarau aceleași bunuri care se regăsesc și în declarația din 2020, cu excepția casei de locuit, care a fost cumpărată anul trecut.
  Sursa: zdg.md

• Candidații la funcția de membru al CSM: Avere, dosare și integritate

  24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

  ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

  Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea CSJ
  Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară – categoric nu a fost o încălcare”
  Liliana Catan este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2013. Și-a început cariera de magistrată în 1996 la Judecătoria Bălți, iar șase ani mai târziu a fost numită, prin transfer, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde a activat timp de opt ani.

  Citiţi mai departe

  24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

  ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

  Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea CSJ
  Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară – categoric nu a fost o încălcare”
  Liliana Catan este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2013. Și-a început cariera de magistrată în 1996 la Judecătoria Bălți, iar șase ani mai târziu a fost numită, prin transfer, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde a activat timp de opt ani.

  Catan este magistrata care a făcut parte din completul de judecată de la CSJ, care în 2017 a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat, menținând condamnarea la nouă ani de închisoare aplicată de instanța de fond. În 2014, Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu „avertisment” pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, alias „Pisateli”, din închisoare, după ce CA Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de pușcărie pentru o crimă gravă – comandarea unui triplu omor.

  Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară din 2014 a fost anulată de CSJ. Categoric nu a fost o încălcare din partea colegiului, pentru că eu am fost unul dintre cei cinci judecători. Noi am casat decizia de condamnare a CA și am trimis la rejudecare, dar sentința primei instanțe era o sentință de achitare. Prin urmare, noi, sub nicio formă, casând decizia de condamnare, nu am putut ține persoana sub arest. Cu atât mai mult, în situația în care atunci examinam cu părțile pe dosar și nici nu a fost o solicitare a procurorului. Adică, din oficiu, să-i stabilești o altă măsură preventivă inculpatului – asta este imposibil”.

  Potrivit Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), până în 2013, numele magistratei a figurat în 27 de sesizări, toate declarate neîntemeiate. Alte trei sesizări în care a figurat Catan au fost depuse în 2016, 2017 și 2020, însă au fost respinse.

  ZdG a scris anterior că Liliana Catan, fiind mătușa polițistului Gheorghe Bordea pe numele căruia, în 2015, au fost scrise mai multe plângeri pentru că a bătut cu cruzime mai mulți tineri, într-o încăierare la Leova, l-ar fi protejat pe acesta pentru a nu ajunge la închisoare. Rudele victimelor au acuzat atunci că, deși au depus numeroase plângeri, polițistul a scăpat basma curată datorită protecției de care se bucura din partea mătușii sale, judecătoare la CSJ. Atunci, magistrata a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), printr-un demers, apărarea reputației profesionale în raport cu afirmațiile făcute în articol.

  Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de 12 hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătoarea Liliana Catan, au fost obiect de examinare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

  În cauzele STEPULEAC c. Moldovei, CEBOTARI c. Moldovei din 2007, Levinţa c. Moldovei din 2012, GOREMÎCHIN c. Moldovei din 2018, MOSCALCIUC c. Moldovei din 2019,  completul de judecători, din care făcea parte și Catan, nu au adus argumente relevante și suficiente cu privire la aplicarea și prelungirea arestului preventiv sau cu privire la respingerea recursului la încheierea de autorizare a arestului.

  În cazul O.R. și L.R c. Moldovei din 2018, R. Moldova a fost condamnată pentru violarea art. 3 din Convenție, pentru relele tratamente la care au fost supuse reclamantele de către polițiști în incinta Comisariatului General de Poliție la 7 aprilie 2009. Curtea a notat că, în pofida concluziei instanțelor naționale care au stabilit că acțiunile polițiștilor au constituit un tratament degradant, acestea le-au aplicat polițiștilor pedeapsa minimă prevăzută de lege.

  În cauza Mitrofan c. Moldovei din 2013, Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și judecătoarea Catan, au eșuat să ia în considerare argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele: Dan c. Moldovei din 2011, CIOBANU c. Moldovei și DMITRIEVA c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare, pronunțate de către instanțele de fond. În cauza Dogotar c. Moldovei din 2018, Curtea Europeană a concluzionat că a avut loc încălcarea art.  5 § 1 din Convenție privind internarea forțată a reclamantului într-o instituție psihiatrică timp de șapte zile, în lipsa garanțiilor prevăzute de către legislația națională.

  Liliana Catan: „Nu toate cauzele pierdute la CtEDO sunt din vina judecătorilor și perioada de când sunt primele hotărâri, era o practică constantă națională, după care noi am revăzut-o. În general, foarte multe practici de jurisprudență națională au fost revăzute după hotărârile CtEDO. Și aici nu putem să vorbim despre vina judecătorului, sub nicio formă. Dar, la ziua de azi, nu avem o clasificare pe cauzele pierdute de Moldova la CtEDO, care și din vina cui sunt,  pentru că o să vedeți că este un procent foarte mic de pierderi din vina judecătorului. Nu vorbim despre vina judecătorului ca atare, pentru că trebuie să dovedești că judecătorul a făcut-o intenționat. Și acum mă refer la mine și la colegii mei penaliști, pe cauzele penale”.

  În 2013, după ce a acumulat 88 de puncte, magistrata a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ. În același an, Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSCJ) a admis candidatura judecătoarei la concursul pentru suplinirea funcției la CSJ, după ce a obținut 77 de puncte. Totodată, în 2016, CEPJ i-a acordat calificativul „excelent”, după ce a evaluat-o cu 87 de puncte. În 2020, CSCJ a admis candidatura judecătoarei pentru promovarea în funcția de președinte/vicepreședinte la CSJ, după ce a obținut 80 de puncte. Magistrata candidează și pentru funcția de președinte al CSJ, într-un concurs anulat sau amânat de mai multe ori.

  Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul ei, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indică în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, deși prețul de piață este de câteva ori mai mare.

  În 2020, familia magistratei a cumpărat o altă mașină, Toyota RAV 4, fabricată în 2016, după ce a vândut, cu 150 de mii de lei, un automobil similar, Toyota RAV4, doar că mai vechi, din 2007. Familia Catan are datorii de 300 de mii de lei, după ce, în 2019, a contractat  un credit.

  Anatolie Țurcan: dosarele pierdute la CtEDO și explicațiile magistratului care a fost opt ani membru al CSM
  Anatolie Țurcan a fost numit în 2016 în funcția de judecător al CSJ, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la CA Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița. Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la CSJ, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei CA Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare. Totodată, Țurcan a făcut parte și din completul de judecată care a dispus strămutarea judecării cauzei penale de la CA Cahul la CA Chișinău în privința lui Ilan Șor, deputatul condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

  Judecătorul a mai făcut parte din completul de magistrați care, în decembrie 2019, a admis recursurile depuse de Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor, condamnat pentru trafic de influență și abuz de serviciu, și a casat total decizia CA Chișinău, prin care Chirinciuc fusese condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Atunci CSJ a menținut însă decizia instanței de fond, care i-a aplicat fostului ministru o pedeapsă mai blândă – de un an și patru luni de închisoare cu suspendare.

  Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pentru o perioadă de 8 ani, timp de două mandate consecutive. Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de la CA Chișinău la CSJ de către colegii săi din CSM.

  Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, șapte hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan, au fost obiect de examinare la CtEDO și motiv pentru care statul a achitat prejudicii în valoare de circa 30,9 mii de euro.

  În cauzele LEVA c. Moldovei din 2009, Sara c. Moldovei din 2015 și Savca c. Moldovei din 2016, judecătorii au încălcat art. 5 § 1 Convenție (dreptul la libertate și siguranță), prin prelungirea arestului peste termenul legal de 12 luni, menținerea încheierilor cu privire la aplicarea măsurii preventive fără o motivare convingătoare și menținerea arestării preventive a reclamantului în lipsa unui act de învinuire. În cauza Mitrofan c. Moldovei din 2013, Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și Țurcan, a eșuat să ia în considerație argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal, inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele Dan c. Moldovei din 2011 și DMITRIEVA c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanțelor de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare pronunțate de către instanțele de fond, iar în cauza Ghirea c. Moldovei din 2012 –  prin admiterea unui apel tardiv al acuzării. 

  Anatolie Țurcan: „Spre exemplu, cauza Dan c. Moldovei. Iată atunci așa era practica judecătorească de înfăptuire a justiției, că în instanța de apel nu era în practică să fie interogați repetat martorii și cercetate din nou probele, adică instanța de apel era în drept să decidă în baza probelor cercetate de prima instanță, așa era practica pe toată republica. Acesta este unul dintre primele cazuri de constatare a neajunsurilor procesului de judecată la CtEDO. Ține de respectarea procedurii. CtEDO a spus că atunci când „condamnați după achitare înseamnă că trebuie să cercetați toate probele, din nou”. În cauza Mitrofan c. Moldovei e practic aceeași situație ca și la Dan. Adică nimic deosebit. S-a constat că trebuiau, din nou, cercetate probele pe viu. Nimic ieșit din comun. Înțelegeți, cu lucruri de acest gen se confruntă nu doar R. Moldova, dar și țări dezvoltate ca Italia, Franța se confruntă cu constatări de violare a drepturilor omului. Asta nu e o noutate pentru lume, pentru Europa civilizată, desigur. În cele trei cauze în care Curtea a constat că a fost prelungit termenul mai mult de 12 luni, sunt inclus în listă întâmplător, deoarece, eu, de exemplu, la Savca, am participat numai o singură dată, când el a fost arestat inițial și am menținut primul arest de 30 de zile. Ulterior, au fost prelungite aresturile de alți judecători și menținute deciziile de aplicare, de prelungire a măsurii preventive arestul, de alți judecători. Eu absolut întâmplător sunt indicat indicat pe aceste trei cazuri”.

  În ultimii șase ani, în privința judecătorului au fost înregistrate nu mai puțin de 14 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

  În 2014, candidatura lui Țurcan a fost admisă la concursul pentru funcția de judecător la CSJ, după ce a acumulat 90 de puncte. În 2020, judecătorul a acumulat 74 de puncte și a primit calificativul „excelent” din partea CEPJ.

  Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău. La ședința Adunării Generale a Judecătorilor, convocată prin Hotărârea CA Chișinău din 20 septembrie 2019, contestată de CSM și Guvern, Țurcan a fost ales în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor.

  Țurcan este magistratul care va beneficia de o pensie de 26 de mii de lei, după ce și-a revendicat creșterea pensiei, făcând referire, în instanță, la un articol din Legea privind statutul judecătorului, din 1995, care prevede că pensia reprezintă 80% din mărimea salariului judecătorului „plătit efectiv”.

  Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa are două niveluri și a fost construită în 2004, cu o valoare estimată la 1,5 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese persoanele pentru anul 2020, Țurcan mai deține un automobil de model Suzuki, fabricat în anul 2006 și achiziționat în 2013 cu 70 de mii de lei.

  Iurie Bejenaru: Zece dosare pierdute la CtEDO și explicațiile judecătorului
  Iurie Bejenaru este din 2008 judecător la CSJ. Anterior, a fost președinte, vicepreședinte și magistrat la Judecătoria Buiucani, acolo unde și-a început cariera în 1994.

  Iurie Bejenaru a apărut în atenția publică după ce a făcut parte din completul de judecată care a păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații CA, prin care ÎS Registru a fost obligată să achite companiei „Intercomsoft” LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a constat că decizia a fost adoptată cu grave ilegalități, astfel că pe numele judecătorului a fost dispusă intentarea procedurii disciplinare. Colegiul Disciplinar (CD) însă a clasat procedura în privința judecătorilor CSJ.

  În ultimii șapte ani, conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătorului a figurat în cel puțin 20 de plângeri examinate de către CD, toate fiind însă respinse ca fiind neîntemeiate. Totodată, potrivit unui raport din 2013 a CEPJ, în privința magistratului au fost depuse alte 25 de petiții, toate considerate ulterior ca fiind neîntemeiate.

  Tot Iurie Bejenaru a fost unul dintre magistrații din completul de judecată care prin decizia sa au pus punct în dosarul „Gemeni”. Atunci, magistrații au decis încetarea procedurii de revizuire la cererea Agentului Guvernamental al R. Moldova și au respins cererile de revizuire ale reclamanților. Astfel, reclamanților le-a fost achitată suma de 2,1 milioane de euro, în ciuda faptul că aceștia solicitau să le fie returnată clădirea.

  În 2013, 2016 și în 2019, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorești, CEPJ i-a acordat magistratului calificativul „excelent”. În 2018, magistratul a participat la concursul pentru funcția de membru supleant al CD din cadrul CSM, iar în 2020, la concursul pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, fără a obține funcțiile.

  Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2020, magistratul deține ½ dintr-o casă de locuit de 101.5 metri pătrați, obținută prin contract de moștenire, a cărei valoare indicată este de circa 426 de mii de lei. Prin același contract de moștenire din 2016, Bejenaru a primit alte cote-părți din alte două bunuri imobile. Tot din 2016, familia judecătorului conduce un Mercedes ML 350 CDI, fabricat în 2011, pentru care indică o valoare de 520 de mii de lei. Bejenaru mai are în proprietate ½ dintr-un teren intravilan de șase ari, cu o valoare declarată de circa 467 de mii de lei.

  Familia magistratului păstrează în conturile bancare aproximativ 441 de mii de lei. Totodată, magistratul este acționar la Fondului de Investiții pentru Privatizare „EXITON-BON” și „Nord Invest”.

  Zece hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Iurie Bejenaru, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO, incluzând violări de gravitate diferită.  Astfel, drept urmare a condamnărilor, R. Moldova a achitat circa 174 de mii de euro.

  În cauzele ŞARBAN c. Moldovei din 2004, URSU c. Moldovei și Istrati si alții c. Moldova din 2007, completul de judecători, din care făcea parte și Bejenaru, nu a invocat motive suficiente și relevante pentru arestarea reclamanților și nici pentru prelungirea arestului preventiv (art. 5 & 3 din Convenție). În cauza Levința c. Moldovei nr. 2  din 2012, R. Moldova a fost condamnată pentru detenția ilegală a reclamantului pentru o perioadă mai mare de două luni de zile și pentru neinformarea apărării despre examinarea demersului de prelungire a arestării preventive (art. 5&1, 5&3 și 5&4 din Convenție). Curtea Europeană a considerat că modul în care instanțele naționale au evaluat circumstanțele cauzei ar crea unui observator independent impresia că nu a avut loc o încercare veritabilă de a elucida circumstanțele cauzei și a descoperi adevărul.

  În cauza Ghimp și alții c. Moldovei (art. 2 din Convenție), CSJ, completul din care făcea parte și Bejenaru, a respins recursul procurorului și a menținut decizia CA Chișinău prin care ofițerii de poliție au fost achitați de acte de violență, ce au cazat, în consecință, moartea reclamantului. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauza CIOBANU c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentinței de achitare, pronunțată de către instanța de fond. CSJ, în componența completului fiind și Bejenaru, a respins recursul reclamantului și a menținut sentința CA Chișinău. În cauza Cucu si alții c. Moldovei din 2018, Curtea a constatat că sumele acordate reclamanților la nivel național fuseseră insuficiente în raport cu sumele acordate de către acesta prin prisma jurisprudenței sale (art. 5 § 1 din Convenție).

  Iurie Bejenaru: „Reieșind din primele cinci cauze care au fost încă în prima instanță, atunci luam hotărâri de unul singur și reieșind din practica judiciară care era la moment neuniformă și legislația imperfectă, au fost stabilite încălcări ale drepturilor de către Curtea Europeană. De aceea, reieșind din tactica care era la acel moment, nu știu dacă pot să spun dacă era vina direct a mea, fiindcă inițiam decizii reieșind din practica care era la acel moment. .. Levinte Acum, după câteva cazuri pierdute la CtEDO, într-adevăr, legislația s-a modificat și măsura preventivă se prelungește de instanța de judecată până la emiterea sentinței, era o perioadă când se prelungea arestul până la venirea dosarului în judecată. Cred că aici legislația era imperfectă.  Cauza Ghimp și alții, acolo, într-adevăr, e o cauză foarte specifică. A fost un timp foarte îndelungat examinată în instanțele de judecată, de câteva ori dosarul a fost întors la rejudecare. Acolo domnul Ghimp a decedat fiind în custodia statului și fiind înaintată învinuirea în privința a trei polițiști. Reieșind din calitatea anchetei penale care a fost dusă, instanțele emiteau sentințe de achitare în privința acestor polițiști. Eu cred că în așa cauze de rezonanță și în care sunt implicați polițiști, eu cred că totul se începe de la intentarea dosarului și cercetarea probelor de către organele de urmărire penală”.

  Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea Curților de Apel
  Anatolie Minciună: Avere, controverse, CtEDO și precizările magistratului
  Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreședinte la Judecătoria sectorului Râșcani. În 2008, a fost promovat la CA Chişinău. A obținut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzații grave. Potrivit documentelor publicate anterior de ZdG și Centrul de Investigații Jurnalistice, în urma investigațiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietățile sale nu corespundeau veniturilor declarate.

  „(…) familia Minciună a reușit să devină proprietara a șase unități de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unități), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL „Ilagro Promils” (…) În pofida informațiilor de mai sus, pentru anii precedenți domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menționează într-un act semnat de președintele din acea perioadă, Vladimir Voronin.

  În acelaşi document, președintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpați pentru comiterea unor acte de șantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la CA Chişinău.

  În septembrie 2020, plenul CSM a propus Parlamentului R. Moldova numirea judecătorului Anatolie Minciuna în funcția de judecător la CSJ, doar că Parlamentul nu a votat încă pentru numirea sa. Prin hotărârea CSM din 15 septembrie 2021, Minciună a fost desemnat de CSM să asigure interimatul funcției de președinte al CA Chișinău „până la completarea funcției în modul stabilit de lege”.

  În ședința Parlamentului din 12 martie 2021, candidatura lui Anatolie Minciună la funcția de judecător al CSJ a fost respinsă de către Parlament. În cadrul Comisiei Juridice, numiri și imunități, candidatura sa nu a fost susținută, fiind înregistrate șapte abțineri. În Plen, Minciună a obținut zero voturi. În cadrul dezbaterilor, deputatul Dan Perciun l-a întrebat pe Vasile Bolea, care era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, dacă a văzut raportul Serviciului de Informații și Securitate în privința lui Anatolie Minciună, semn că decizia de a nu vota candidatura acestuia a fost luată, având la bază acel document.

  Anatolie Minciună a făcut parte din completul care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus firma „Intercomsoft LTD”. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la CA Chișinău, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Anterior, presa a scris că judecătorul Anatolie Minciună ar fi fost și printre participanții la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012 din Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr. Magistratul afirmă însă că informația este falsă.

  În august 2015, ZdG a scris că Minciună a fost vizat în dosarul penal în care Anatolie Chihai, fost executor judecătoresc, plecat pe ușa din spate din sistem, după ce a fost acuzat de implicare în atacuri de tip raider, devenit între timp avocat stagiar, a fost reținut în flagrant. Acesta era învinuit că ar fi solicitat 15 mii de euro de la reprezentanții unei firme, iar cu o parte din bani urma să-l influențeze pe Anatolie Minciună să amâne o şedinţă de judecată, iar ulterior, să emită o încheiere prin care un agent economic să fie exclus din lista creditorilor într-un dosar de insolvabilitate pe care judecătorul îl gestiona. Deşi, cel puțin teoretic, magistratul şi-a îndeplinit prima parte a misiunii, amânând examinarea dosarului până în toamnă, procurorii care au investigat cazul susțineau că Minciună nu a avut niciun statut în cadrul anchetei.

  În declaraţia de avere și interese personale pentru anul 2020, Anatolie Minciună a indicat că deţine mai multe terenuri extravilane și agricole, o vilă în Trușeni, mun. Chişinău, cu beci și terasă, dar şi un apartament de 71 de metri pătrați, dobândit în 2014, într-un bloc construit special pentru judecători, la un preț de 360 de euro pentru un metru pătrat, dar și două automobile, un GAZ din 1981 şi o Skoda Fabia, fabricată în 2008.

  În 2014 și 2017 judecătorul a fost evaluat de către CEPJ, primind calificativul „foarte bine”. În 2019, în urma unei alte evaluări, el a primit calificativul „excelent”.

  Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de patru hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Anatolie Minciună, au fost obiect de examinare la CtEDO.

  În cauza Gavriliță c. Republicii Moldova din 2014, CtEDO a constatat acordarea compensațiilor inadecvate pentru tortură și pentru investigarea defectuoasă a maltratării și detenția fără temei legal. În cauza N.P. c. Moldovei din 2015, CtEDO a constatat că motivele pe care s-au bazat instanțele naționale pentru decăderea reclamantei din drepturile părintești nu au fost suficiente pentru a justifica ingerința considerabilă în viața de familie a acesteia. Principiul securității raporturilor juridice a fost încălcat în cauza Gheorghe GRECU c. Moldovei din 1 iulie 2020 prin casarea de către CA Chișinău, în componența completului fiind și Minciună, a unei hotărârilor judecătorești irevocabile.

  Anatolie Minciună despre condamnările la CtEDO:  „Am respectat legislația națională întocmai”

  despre scrisoarea semnată de Voronin în 2008: „Au scris că aveam șase mașini. Nu e adevărat. Bănuiesc că s-a făcut la comandă acea scrisoare. Erau mașinile pe care le-am deținut pe parcursul vieții, nu le aveam concomitent. Cumpăram una, o țineam doi-trei ani, o vindeam, apoi luam alta. Și tot așa. Nu am avut două mașini în același timp. Acum am o Volga și o Skoda Fabia. Acolo se mai spunea că l-am achitat pe un hoț în lege și se crea impresia că eu l-am iertat pe el de toate păcatele. Acolo a fost un episod și noi l-am achitat din lipsa probelor sau din lipsa faptelor. Dar sentința a fost menținută de CSJ. Acolo se mai spunea că eu aș face parte din gruparea criminală Stepuleac. În primul rând, nu știu să fie așa grupare criminală. Eu cunoșteam vreo doi frați Stepuleac, care lucrau în poliție, pe când lucram la Râșcani și ei veneau cu materiale, cu una, cu alta. Apoi frecventam sala de fitness pe care o frecventau și ei. Și iată toată tangența cu persoanele în cauză”.

  despre vânătoarea din Pădurea Domnească: „Eu NU am participat la acea vânătoare renumită din Pădurea Domnească. Asta ușor se poate de verificat. Nu știu de unde e informația asta. S-a pornit de undeva și pe urmă toți au preluat, dar eu nu am fost la acea vânătoare. Eu am fost la Pădurea Domnească și cred că toți vânătorii din Moldova au fost pe acolo, dar nu am fost în acea zi”.

  despre numele său din dosarul executorului Chihai: „Fals, fals, fals. Nu demult, cu vreo lună în urmă, a fost un fake (fals, n.r.) precum că la mine în birou, de când sunt interimar la Apel, chipurile, se petrec percheziții. E fals. Atunci nu am fost audiat în acel dosar, nu s-au petrecut percheziții. În spatele nostru se fac multe chestiuni, dar nu tot ce se spune e adevărat”.

  Angela Bostan: „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată”
  Angela Bostan este judecătoare din anul 2006, când a fost numită la Judecătoria Cahul. Peste un an a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar în 2015 a fost promovată la CA Chișinău, fiind imediat transferată pentru opt luni la CA Comrat. A revenit, după expirarea transferului, la CA Chișinău.

  La 24 iulie 2019, Angela Bostan a participat în componența Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CA Chișinău, care a anulat decizia CSM privind înlăturarea lui Ion Druță de la exercitarea funcției de președinte al CSJ, aceasta fiind președintele completului de judecată. Totodată, Angela Bostan a făcut parte din completul care a obligat CSM să emită actul administrativ individual privind organizarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, prin decizia din 20 septembrie 2019, examinând în timp record cererea înaintată de un grup de judecători în acest sens. Tot Angela Bostan a deschis lucrările Adunării din 27 septembrie, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, acționând în calitate de executor al hotărârii adoptate de ea la 20 septembrie.

  În septembrie 2020, ea a apărut în fața membrilor CSM și a vorbit despre deciziile luate în 2019.

  „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată. Nu îmi e rușine că azi îmbrac această mantie de judecător. În calitate de judecător, care are obligația să emită o hotărâre bazată pe analiza logico-juridică a criteriilor de legalitate, am emis acea hotărâre controversată de societate cu privire la Adunarea Generală”, a declarat Angela Bostan. „Vreau să vă asigur, și nu o fac pentru a cerși voturi, am fost în stare să analizez, să ascult și să concluzionez asupra unor situații și să admit că unele expuneri s-ar putea să nu fie întru totul îmbrăcate în acea albie de corectitudine”, puncta magistrata.

  În 2018 și 2020, ea a fost evaluată de CEPJ, primind calificativul „excelent”, iar în 2014 a primit calificativul „foarte bine”.

  În iunie 2020, cinci persoane au fost reținute, fiind acuzate că ar fi filat-o pe judecătoare, la comanda controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Dosarul a fost ulterior trimis în instanța de judecată.

  Conform informațiilor din cea mai recentă declarație de avere și interese pentru anul 2020 (judecătoarea a depus două declarații, una – pe 29 martie, alta – pe 9 aprilie), judecătoarea deține în proprietate un apartament de 32 de metri pătrați, dobândit în 1997, și drept de abitație într-o casă de locuit și un alt apartament de 74 de metri pătrați (din 2020). Totodată, magistrata declară un Lexus NX 200T, fabricat în 2014 și cumpărat în 2020 cu 250 de mii de lei, dar și o datorie de 30 de mii de lei, contractată în 2017. În declarația de avere depusă pentru anul 2012, prima disponibilă pe portalul instanțelor de judecată, magistrata declara că deține doar o încăpere nelocativă de 71 de metri pătrați, obținută în 1996 și o datorie de 30 de mii de lei.

  Dumitru Pușca: Dosarele la CtEDO și explicațiile magistratului
  Dumitru Pușca este judecător la CA Bălți. Magistratul și-a început cariera în 2005 la Judecătoria Soroca. Ulterior, în 2011, a fost transferat la Judecătoria Bălți. Trei ani mai târziu este numit judecător la CA Bălți.

  În ultimii opt ani, numele judecătorului a figurat în cel puțin 23 de plângeri privind sancționarea disciplinară, însă toate au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

  În 2013, 2016 și 2018, Dumitru Pușca a fost evaluat de CEPJ de fiecare dată cu calificativul „foarte bine”. Totodată, CSCJ i-a oferit 58 de puncte la admiterea candidaturii sale la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CA Bălți în 2013. În 2019, CSCJ a admis candidatura judecătorului Dumitru Pușca pentru participare la concursul privind suplinirea prin promovare a funcției de judecător la CSJ, cu 60 de puncte.

  Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Pușca, au fost obiect de examinare la CtEDO. Drept urmare, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare de 13,3 mii de euro.

  În cauza Dogotari c. Moldovei, Curtea a constat încălcarea articolelor 5,1 și 8 din Convenție, după ce un pensionar din raionul Glodeni s-a plâns că a fost internat forțat într-o instituție psihiatrică timp de șase zile în lipsa garanțiilor prevăzute de legislația națională în acest sens. Pe numele pensionarului fusese deschisă o cauză penală, după ce a lovit-o peste față pe Valentina Buliga, ex-ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, pentru că a ironizat întrebarea acestuia. La solicitarea procurorilor, Judecătoria Glodeni a dispus examinarea medico-psihiatrică a bărbatului, iar drept urmare acesta a fost plasat în Spitalul de Psihiatrie.

  În cea de a doua cauză, Pașa c. Moldovei, CtEDO a constat încălcarea articolelor 5 § 3, 6 și 13 din Convenție, după ce reclamantul s-a plâns de ilegalitatea detenției sale, de lipsa accesului la materialele dosarului împotriva sa, precum și de lipsa unui recurs efectiv. Curtea a notat că, în pofida constatării că detenția reclamantului fusese contrară prevederilor dreptului intern, instanțele naționale nu au acordat despăgubiri reclamantului. Curtea a reamintit că o decizie sau o măsură favorabilă unui reclamant nu este, în principiu, suficientă pentru a priva individul de statutul său de victimă.

  Dumitru Pușca: „Pașa nu este dosarul meu. Acest dosar s-a aflat în procedura mea ulterior încălcărilor, adică eu am examinat fondul apelului, încălcarea este stabilită pentru măsura preventivă când el avea calitate de învinuit. Este o eroare. Adică încălcarea dreptului lui Pașa a fost constatat până la venirea cauzei penale la mine. Eu nu am nici o atribuție cu cauza dată. Cea de-a doua cauză, este o încălcare, pe care o regret. Atunci abia începusem lucrul la instanța de apel, dar e colegială hotărârea. Așa s-a întâmplat”.

  În anul 2020, după ce și-a vândut mașina de model Mercedez-Benz, fabricat în 2003, cu 70 de mii de lei, judecătorul și-a înnoit „garajul” cu un Volvo XC60, fabricat 2013, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei.

  Magistratul are în proprietate două apartamente, unul procurat în 2016, de 30.3 metri pătrați, cu o valoare indicată de circa 84 de mii de lei, și altul cumpărat în 2011, cu suprafața de 64,1 metri pătrați, cu un preț indicat de aproximativ 172 de mii de lei.

  Totodată, Pușca deține cote de participare în cadrul „Agroinvest-prim” și SA „DAAC-Hermes”. În declarația de avere și interese personale, judecătorul mai indică două credite scadente în 2021, a căror valoare este de circa 329 de mii de lei.

  În 2016, Pușca a fost vizat într-un control al Comisiei Naționale de Integritate privind o eventuală încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietăților, însă nu s-au constatat încălcări în privința sa.

  Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea instanțelor de fond
  Averea, cariera și calificativul „insuficient” al magistratei Ecaterina Buzu
  Ecaterina Buzu este judecătoare din anul 2012, iar, în prezent, activează la Judecătoria Orhei. Până a îmbrăca roba de magistrată, Buzu a fost grefieră şi consultantă la Judecătoria Centru, iar între anii 2006-2012 a activat în cadrul CSM, fiind șefa Aparatului CSM.

  În octombrie 2014, magistrata a primit calificativul „insuficient” din partea CEPJ din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor. Astfel, în hotărârea CSM se constată că aceasta „nu acordă atenție deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” sau „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai spune că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din 2014, după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicații şi, ulterior, atenționată.

  „Uneori, în şedinţele de judecată, poate întrerupe declarațiile participantului la proces, fără explicație, iar în relaţiile cu colegii admite un comportament necolegial”, se spune în hotărâre. Ea urma să fie evaluată repetat în termen de 12 luni.

  Ecaterina Buzu a atacat hotărârea la CSJ, nefiind de acord cu aceste constatări, doar că instanța supremă i-a respins cererea. Buzu a fost evaluată repetat peste un an și jumătate, în mai 2016. Atunci, magistrata a primit calificativul „bine”, care i-a permis, la limită, să rămână în sistemul judecătoresc. Totuși, membrii CEPJ au stabilit și de această dată o serie de carențe în activitatea judecătoarei.

  „Organizarea activității profesionale este la un nivel scăzut. Comportamentul judecătorului în cadrul ședințelor de judecată este mai puțin în conformitate cu exigențele etice, dar se respectă normele procesuale. Se atestă slaba organizare a timpului de muncă… Dna Buzu respectă mai slab principiile și exigențele eticii profesionale…”, se preciza în hotărârea CEPJ.

  În 2017, Ecaterina Buzu a fost evaluată din nou, ordinar, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Și de această dată a primit calificativul „bine”, membrii CEPJ constatând că judecătoarea, deși și-a îmbunătățit unii parametri, „nu a respectat în totalitate normele Codului de Etică, iar în colectiv nu se bucură de respect”. Totodată, s-a constatat că, în perioada supusă evaluării, judecătoarea a fost pedepsită disciplinar cu „avertisment”. Procedura disciplinară fusese inițiată la inițiativa lui Mihai Poalelungi, Buzu fiind acuzată de încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești.

  Ecaterina Buzu a fost evaluată de CEPJ și în 2020. De această dată a primit calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate nereguli. În 2017, 2019 și 2020, candidatura Ecaterinei Buzu a fost admisă pentru participarea la concursurile pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la o instanță din Chișinău, la CA Chișinău sau la funcția de președinte al Judecătoriei Orhei.

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Ecaterina Buzu deține o casă de locuit și trei terenuri în satul Peresecina din r-nul Orhei, iar din 2013 conduce un Renault Megane, fabricat în 2006. În 2018, Buzu anunța că a contractat un credit în valoare de 100 de mii de lei de la Moldindconbank.

  Maria Frunze: Averea și cariera
  Maria Frunze este judecătoare din anul 2017 la Judecătoria Chișinău. A absolvit Institutul Național al Justiției (INJ) în 2015 cu media 9,75. Înainte de a deveni judecătoare, a activat ca grefieră și asistentă judiciară la Judecătoria Chișinău și CA Chișinău. În iunie 2020, fiind evaluată, ea a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ, în activitatea ei nefiind depistate abateri.

  În februarie 2018, numele magistratei a apărut într-un articol pe portalul crimemoldova.com, preluat de alte instituții media, în care se menționa că ea fusese desemnată să examineze un dosar în care era vizat avocatul Victor Coda, cu care magistrata se cunoștea de mai mult timp. Pe portalul instanțelor de judecată nu am identificat însă vreo hotărâre emisă în privința lui Victor Coda, semnată de către magistrata Maria Frunze.

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, magistrata Maria Frunze are drept de posesie și folosință asupra unei case de locuit din comuna Grătiești, mun. Chișinău, dobândită de familia sa încă în 1998 și nu avea, în momentul în care a depus declarația de avere pentru anul 2020, mașină proprie.

  Aureliu Postică: cariera de procuror și controversele din justiție
  Aureliu Postică este judecător din anul 2011. Între 2000 și 2011 a fost procuror. A activat la Judecătoria Orhei, iar în 2014 a fost transferat la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău. Din 2019, activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

  A fost evaluat de mai multe ori, ordinar sau pentru promovarea într-o instanță ierarhic superioară, sau în funcții administrative, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine” (în 2014, 2016, 2018), în activitatea acestuia nefiind constatate abateri disciplinare.

  În 2016, Postică a respins cererea avocaților Domnicăi Manole prin care se solicita anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei, emisă de Eduard Harunjen, procurorul general interimar de atunci. Ulterior, procurorii aveau să renunțe la învinuire în acel dosar.

  Aureliu Postică a făcut parte din completul de judecători care le-a achitat pe cele cinci judecătoare reținute într-un dosar de corupție în 2018 (Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă). În 2019, Postică a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. Evenimentul a fost însă anulat din lipsă de cvorum.

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Aureliu Postică deține, din 2020, o casă de locuit cu o suprafață de 147,7 metri pătrați, pentru care susține că a plătit 500 de mii de lei. El mai declară că deține 2 apartamente, de 41 și 80 de metri pătrați, dobândite în 2009 și 2018, dar și două automobile: Volvo XC 90, fabricat în 2010 și dobândit în 2018 cu 285 de mii de lei și Toyota Yaris, fabricată în 2004 și cumpărată în 2014 cu 10 mii de lei (!). Familia magistratului păstrează în două bănci, una din R. Moldova și alta din Austria, 648 de mii de lei și 10 mii de euro.

  Din 2018, Diana Postică, soția magistratului, este fondatoare și administratoare la firma „D.B. Express Acount” cu activități de contabilitate şi audit financiar și consultanță în domeniul fiscal. SRL-ul are adresa juridică în unul din apartamentele familiei, într-un bloc construit anterior pentru angajații procuraturii. Apartamentul este pus în gaj la Victoriabank, pentru un credit contractat de familia Postică în 2021. Soții Postică mai au alte două datorii: 6 mii de euro către Iulita Postică și 200 de mii de lei către Energbank.

  În 2020, familia Postică declară că a vândut un bun imobil firmei „Autocurat” SRL cu 932 de mii de lei. Nu este clar ce imobil au vândut soții Postică, pentru că în declarația de avere din 2019 aceștia declarau aceleași bunuri care se regăsesc și în declarația din 2020, cu excepția casei de locuit, care a fost cumpărată anul trecut.

  Aureliu Postică: „Vă aduc la cunoștință că apartamentul nr.9A din curtea comună din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2 a fost obținut de familia Postică, prin privatizare, în anul 2009, în perioada activității subsemnatului în organele procuraturii, în temeiul art. 38 al Legii cu privire la procuratură, prin punerea în executare a unei hotărâri judiciare. În anul 2017, apartamentul nr.9A din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2, a fost divizat în două imobile cu numere cadastrale distincte, corespunzător cu suprafața de 41,9 m2 și 19,6 m2.

  Rațiunea divizării a constat în pregătirea înstrăinării apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup”, care avea nevoie de acest spațiu ocupat de o parte a apartamentului nostru, pentru amenajarea curții blocului locativ vecin din str. Lev Tolstoi, 74. În anul 2018, au avut loc tranzacțiile de înstrăinare a apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup” la prețul de 435 000 lei și, corespunzător, de procurare, în schimb, de la aceeași companie a unui alt apartament de 45 m2 în blocul din str. Lev Tolstoi, 74, contra aceluiași cost, practic fiind legiferată o tranzacție de schimb, însă formalizată ca două tranzacții distincte de vânzare/cumpărare. În anul 2020, familia noastră a înstrăinat apartamentul de 45 m2 din blocul din str. Lev Tolstoi, 74 către SRL „Autocurat” la prețul de 932 827 lei.

  Din banii obținuți în rezultatul înstrăinării apartamentului, la sfârșitul anului 2020 am procurat un bun imobil nefinalizat (casă de locuit particulară) într-o suburbie a mun. Chișinău, la prețul de 500 000 lei. În prezent, casa este în proces de construcție din sursele proprii de venit ale familiei noastre, inclusiv dintr-un împrumut ipotecar contractat de la o instituție financiară la începutul anului 2021”.

  Natalia Clevadî: cariera și averea
  Natalia Clevadî este judecătoare din anul 2011. A activat la Bălți, iar în 2016 a fost transferată la Judecătoria sect. Rîșcani, mun. Chișinău, la demersul președintelui de atunci al instanței, Oleg Melniciuc. Înainte de a deveni judecătoare, a fost avocată și procuroră.

  În 2014, 2015 și 2019, ea a fost evaluată de CEPJ, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate abateri disciplinare. Natalia este fiica fostei judecătoare de la CSJ, Valentina Clevadî.

  În declarația de avere și interese pentru anul 2020, Natalia Clevadî a declarat că are drept de abitație într-un apartament de 44 de metri pătrați, iar din 2018 are în proprietate un apartament de 73 de metri pătrați, construit într-un bloc destinat angajaților Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, la un preț preferențial.

  În septembrie 2021, numele Nataliei Clevadî a apărut într-un demers al „grupului Petrenco”, în care se cerea „lustrația” celor care se fac responsabili de fabricarea dosarului politic pe numele lor, dosar în privința căruia CtEDO a dat verdictul, constatând violarea mai multor articole din Convenție de către R. Moldova și condamnând Guvernul să achite despăgubiri reclamanților în sumă de 68 de mii de euro. Numele judecătoarei apare într-o listă cu alți 27 de procurori și judecători. În demers mai apar nume de polițiști sau alți funcționari care au avut tangență cu examinarea dosarului în care fostul deputat Grigore Petrenco, împreună cu un grup de persoane, au fost reținute, judecate și condamnare pentru pretinse acțiuni de tulburări în masă. În septembrie curent, PG a anunțat însă că renunță la învinuirea din acel dosar și a adus scuze publice celor vizați.

  Vasile Șchiopu: Avere, evaluare și cariera de procuror
  Vasile Șchiopu a fost președintele Judecătoriei Ungheni până la începutul anului 2021, atunci când a fost desemnat să exercite interimatul funcției de președinte al instanței până la completarea acesteia în modul stabilit de lege. Din 2003 până în 2012, Șchiopu a activat în calitate de judecător la Ungheni. Înainte de a-și începe cariera de magistrat, Vasile Șchiopu a activat timp de 10 ani în organele procuraturii din Ungheni și Nisporeni.

  Magistratul, împreună cu soția sa, care și ea, la rândul său, activează, în mare parte, în sectorul public, fiind medic în cadrul Centrului medicilor de familie Ungheni și la Spitalul raional Ungheni, dețin, din 1992, o casă de locuit de 146,7 metri pătrați și o altă avere imobilă de 85,9 metri pătrați, imobile estimate la circa 163 de mii de lei. Totodată, în anul 2019, familia a intrat în posesia unei alte case de locuit și a altor două averi imobile, a căror valoare totală indicată ajunge la aproximativ 15 mii de lei, bunuri obținute prin contract de moștenire. Familia Șchiopu mai are în proprietate, din 2019, două terenuri intravilane cu o suprafață de 0,2916 ha și un alt teren din alte categorii de terenuri, care se află în circuitul civil, de circa 0,13 ha. Judecătorul conduce din 2017 o mașină de model Honda CRV, fabricată în 2012, estimată la circa 180 de mii de lei.

  În 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „excelent” atât pentru activitatea de judecător, pentru care a acumulat 86 de puncte, cât și în calitate de președinte al instanței, unde a fost evaluat cu 66 de puncte. În 2015, judecătorul, la fel, a obținut calificativul „excelent” pentru activitatea sa de președinte al judecătoriei, după ce a primit 65 de puncte. Totodată, în același an, magistratul a obținut calificativul „foarte bine” și 84 de puncte pentru munca în calitate de magistrat.

  Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului au fost înregistrate trei sesizări privind acțiunile judecătorului, care pot constitui abateri disciplinare, în 2015, 2019 și 2020, ulterior toate fiind respinse. Totodată, în perioada anilor 2012-2014, au fost depuse alte trei petiții, toate considerate neîntemeiate.

  Stanislav Sorbalo: Revenirea în justiție după 11 ani de absență
  Stanislav Sorbalo a fost restabilit de CSM în funcția magistrat la Judecătoria Bălți, după 11 ani de absență. Sorbalo a fost numit în 2004 judecător de instrucție la Bălți, atunci când, după nouă ani de activitate în organele poliției, a trecut în rezervă în grad de maior de poliție. În 2009 însă, Sorbalo a fost eliberat din funcție, la solicitarea CSM, pe motiv că ar fi adoptat o încheiere contrară legii. Deși a contestat hotărârea CSM, atât CA Chișinău, cât și CSJ i-au respins cererile. Ulterior, magistratul s-a adresat la CtEDO. În 2019, agentul guvernamental a inițiat o procedură de înțelegere amiabilă cu magistratul. A urmat o decizie definitivă a CSJ care a anulat decizia CSM din 2009, prin care acesta a fost demis.

  Astfel, în 2020, CSM l-a restabilit în funcție pe Stanislav Sorbalo și a dispus achitarea salariului și a tuturor plăților cuvenite, premii, concedii și despăgubire morală pentru perioada suspendării din funcție, adică circa 1,7 milioane de lei. Totodată, această perioadă i-a fost adăugată ca stagiu în cartea sa de muncă. Pe parcursul suspendării din funcție, judecătorul a activat o perioadă scurtă în calitate de șef și șef interimar al Penitenciarului nr. 11. Sorbalo a declarat că în toată această perioada a trăit din salariul soției sale, dar și din pensia de invaliditate a unuia dintre copiii săi.

  Potrivit declarației de avere și interese personale, Sorbalo a încasat în 2020 cele circa 1,7 milioane de lei de la Judecătoria Bălți, indicând aici și compensațiile primite pentru lipsa forțată de la locul de muncă.

  Împreună cu soția sa, care, la fel, activează în sectorul public, ca inspector principal în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, magistratul trăiește din 2007 într-o casă de locuit de 243,9 metri pătrați, cu o valoare indicată de 825 de mii de lei. În anul 2020, familia judecătorului și-a completat garajul cu două autoturisme: un Ford Kuga, fabricat în 2017, cu valoare de circa 270 de mii de lei și o Lada 21214, fabricată în 2010, cu aproximativ 77 de mii de lei. Totodată, judecătorul mai are în proprietate, din 2013, o mașină model Opel Omega, fabricată în 1987, pentru care indică o valoare de 11 mii de lei. În proprietatea familiei Sorbalo se mai regăsește un teren intravilan de 0,071 ha. Tot în 2020, magistratul a oferit o donație de 700 de mii de lei. Pentru ZdG, judecătorul a precizat că a oferit banii feciorului său, pentru ca cel din urmă să-și cumpere „loc de trai”.

  Sorbalo s-a înscris și la concursul pentru funcția de membru al Colegiului Disciplinar al CSM.

  Stanislav Sorbalo: „Nu mizez și nu mă strădui să obțin neapărat o anumită funcție. Scopul meu este unul: ca să promovez anumite valori ale sistemului judecătoresc, să ridic prestigiul sistemului, să nu fie admise ilegalitățile care au fost comise de către fostul consiliu în 2009”.

  Marina Rusu: Cariera, discriminarea și lupta pentru transferul într-o instanță din capitală
  Marina Rusu și-a început cariera de magistrată în 2012 la Judecătoria Taraclia în calitate de judecătoare de instrucție. În 2017, a fost numită judecătoare la Judecătoria Cahul până la atingerea plafonului de vârstă. Rusu este cofondatoare și membră a Asociației Judecătorilor „Vocea Justiției”. Înainte de a-și începe cariera de judecătoare, a fost avocată.

  Numele Marinei Rusu a apărut în spațiul public atunci când CSM a refuzat de două ori, în 2019 și 2020, solicitarea magistratei de a fi transferată la o instanță din capitală, în condițiile în care judecătoarea are cinci copii și locuiește în Chișinău, fiind nevoită să facă zilnic naveta până la Taraclia. În 2019, judecătoarea a contestat în instanță hotărârea CSM prin care i-a fost respinsă cererea de transfer.

  Marina Rusu: „CA Chișinău a examinat cererea de chemare în judecată referitor la anulare hotărârii CSM prin care a fost respinsă cererea mea privind transfer din anul 2019, ca neîntemeiată. Eu am contestat, dar încă nu am primit hotărârea motivată”.

  Totodată, în 2020, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a constat că CSM a discriminat magistrata pe criteriul de gen și maternitate în realizarea dreptului de muncă în momentul audierii judecătorilor participanți la concursul pentru transfer într-o altă instanță de același nivel. CSM a contestat în contencios administrativ această decizie.

  Marina Rusu: „CSM a contestat decizia și cererea de chemare în judecată a fost examinată la Judecătoria Chișinău sediul Râșcani, care a admis cererea CSM și a anulat hotărârea Consiliului pe motive procedurale: „Că la emiterea deciziei Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nu a avut cvorum”. Părerea mea, și a avocatului meu, dar și a Consiliului e că este un temei ilegal, deoarece este stabilită practica pe așa gen de cauze la CA și la CSJ. Am contestat această hotărârea și aștept să fie examinată la CA și totuși să fie stabilit că într-adevăr eu am fost discriminata”.

  Magistrata Marina Rusu este vizată într-o hotărâre a CD din 2020, cu privire la cererile unor deținuți din Penitenciarul nr. 1, Taraclia, care s-au plâns pe condițiile de detenție și care se arătau nemulțumiți de tergiversarea examinării cererilor. Procedura disciplinară a fost încetată prin hotărârea CD, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Însă, Pavel Midrigan, membru al CD, și-a exprimat dezacordul, argumentând, printr-o opinie separată, că în acțiunile judecătoarei persistă abateri disciplinare și anume, încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției și neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere sau necorespunzătoare a unei obligații de serviciu și insista asupra aplicării sancțiunii disciplinare. Astfel, hotărârea CD a fost contestată, iar în octombrie 2020, judecătoarei i-a fost aplicată sancțiune sub formă de „avertisment”.

  Marina Rusu: „A fost așa o situație când după crearea Asociației de către mine și colegii mei Victoria Sănduță și Ion Malanciuc, eu, în timp de 2-3 săptămâni, am primit 16 plângeri din penitenciar, aproximativ cu același conținut. Plângerile, cu excepția uneia, au fost conexate și au fost examinate de doamna Ioana Chironeț care a fost inspector judecător principal. Atunci ea m-a sunat și mi-a vorbit brutal, fără a lua în calcul că sunt în concediu medical și pot sa scriu explicații. Ulterior, am solicitat tragerea la răspundere disciplinară a doamnei Chironeț, însă a fost respinsă cererea mea. Ulterior a urmat sancționarea mea. Inițial nu a fost stabilită vina judecătorului, precum că din motive care nu sunt imputabile judecătorului a fost extins mai mult decât trei luni termenul de examinare a cauzelor. Inspectorul judiciar a contestat însă decizia privind încetarea procedurilor disciplinare împotriva mea și CSM atunci a votat și a emis o hotărâre prin care m-a sancționat cu „avertisment”. Mai departe, eu am contestat hotărârea CSM și încă nu este emisă o hotărâre, se examinează”.

  În 2014, CEPJ a acordat magistratei calificativul „bine”, după ce a acumulat 72 de puncte. Același calificativ l-a primit și în 2019, doar că atunci a acumulat 69 de puncte. În același timp, tot în 2019, CSCJ a apreciat-o cu 57 de puncte, atunci când a admis candidatura Marinei Rusu la concursul pentru suplinirea, prin transfer, a funcției de judecător la Judecătoria Chișinău sau Criuleni.

  Familia magistratei are în proprietate cote-părți în două apartamente: unul – de 34,1 metri pătrați, achiziționat în 2003, și celălalt – de 83,5 metri pătrați, procurat în 2018 cu aproximativ 821 de mii de lei. Totodată, familia sa mai deține 107 acțiuni în cadrul societății pe acțiuni „Interfond”.

  În 2020, familia Rusu a beneficiat de donații în sumă de aproape 45 de mii de lei. Totodată, familia are și datorii în valoare de 764 de mii de lei, după ce a contractat două credite.

  Mihail Cojocaru: acuzațiile aduse președintelui instanței vs plângerea depusă de angajații instituției
  Mihail Cojocaru a activat în calitate de asistent judiciar la CA Bălți, din 2013 până în 2015, atunci când a fost numit magistrat la Judecătoria Bălți, acolo unde muncește până în prezent. În iulie 2021, magistratul a depus la CSM o cerere de pensionare.

  Mihail Cojocaru: „Pentru persoanele cu dizabilități, stagiul este de doi ani. Și reieșind din faptul că, mă rog, am fost discriminat timp de cinci ani, și ce condiții am avut de muncă, am depus cerere de pensionare. Dar, în paralel, am contestat și legea 156, art. 33, la Curtea Constituțională (CC). Respectiv, CC mi-a dat câștig de cauză și mi-a spus că eu am dreptul la recalculul pensiei și, în contextul dat, eu deja mi-am retras cererea de pensionare în contextul hotărârii CC, pentru ca să mi se recalculeze pensia, fără demisie. De achitat însă nu urmează să mi se achite nimic deocamdată. Urmează a fi examinată cauza aflată în derulare pe rolul instanței, ca să-mi recapăt dreptul la recalcul. Dar nu îmi pun mari speranțe”.

  Mihail Cojocaru a apărut în atenția publică atunci când a vorbit despre faptul că este discriminat în legătură cu gradul său de dizabilitate. Magistratul are o dizabilitate medie, iar din 2015, de când a fost angajat în funcție, nu a beneficiat de condițiile speciale care i se cuveneau, deși a prezentat certificat de dizabilitate la angajare. Astfel, după cinci ani în care a muncit câte 40 de ore pe săptămână în schimbul a 30 de ore, în 2019, magistratul s-a adresat la CSM. Ulterior, deși CSM i-a recunoscut dreptul și a decis reducerea timpului și volumului de muncă, nu i-a fost admisă nici solicitarea cu privire la recalculul pensiei. Deși în acea perioadă, CC urma să examineze contestația magistratului cu privire la recalculul pensiei și, deși Cojocaru solicitase CSM să amâne soluționarea cererii sale, acesta a primit refuz.

  În februarie 2021, magistratul a sesizat Colegiului Disciplinar cu privire la un conflict de interese pe care l-ar fi admis președintele Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim. Magistratul solicita verificarea legalității acțiunilor președintelui instanței și sancționarea disciplinară, după ce a constatat că mama și fiica acestuia activează în cadrul instanței în calitate de șefă interimară a secretariatului și, respectiv, șefă a direcției financiar-economică. Sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată, la fel ca și contestațiile ulterioare. Mai târziu, în februarie și în mai curent, atât colectivul Judecătoriei Bălți, cât și vicepreședintele interimar al instanței au depus sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară a magistratului Cojocaru.

  Mihail Cojocaru: „Până în anul 2021, eu am avut, în total, 4 sesizări. În 2019-2020, nu am avut nicio sesizare, dar în contextul relațiilor ostile cu conducerea instanței, deja administrația Judecătoriei Bălți, în numele cetățeanului de onoare Dumitru Gherasim, s-a străduit, a impus 17 angajați să scrie plângere împotriva mea. Ulterior, orice părți care veneau la mine pe dosar, el îi întâlnea pe hol: „Nu vreți să scrieți sesizare pe Cojocaru, că o să aveți câștig de cauză pe dosar? În anul 2021, cu titlu de răzbunare, în privința unei persoane cu dizabilități, care nu știe să-și țină gura închisă, domnul Gherasim, cumătrul lui Damir, mi-a organizat vreo 20 de sesizări”.

  Potrivit Inspecției Judiciare, în perioada 2015–2019, pe numele magistratului au fost înregistrate 12 sesizări, toate respinse. Totodată, în 2017, magistratul Cojocaru a fost subiectul unei proceduri disciplinare, care a fost încetată pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

  În 2015, CSCJ la apreciat cu 77 de puncte, iar în 2018 și 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 74 de puncte și, respectiv, 75 de puncte.

  Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2020, familia Cojocaru a vândut cu circa 58 de mii de lei o casă de locuit, două construcții adiacente și terenul intravilan pe care erau amplasate bunuri obținute în 2011 prin donație. În același an, magistratul și-a procurat o casă de locuit de 95,2 metri pătrați, pentru care indică o valoare de circa 24 de mii de lei.

  Totodată, familia judecătorului deține din 2018 o altă casă de locuit de 62,4 metri pătrați, pe care indică că a procurat-o cu 94 de mii de lei, dar și un apartament, dobândit în 2003, de 26,9 metri pătrați, cumpărat cu aproximativ 36 de mii de lei. În proprietatea familiei sunt și terenurile aferente caselor de locuit. Judecătorul conduce un autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2011 și dobândit în 2019, cu o valoare indicată de 80 de mii de lei.

  În 2020, magistratul Cojocaru, împreună cu soția sa, care activează în calitate de consultant la Procuratura din Bălți, au primit donații totale de circa 160 de mii de lei. Familia are și datorii care ajung la 290 de mii de lei, după ce a contractat un credit în 2018 și două în 2020. Mihail Cojocaru s-a înscris și la concursul pentru suplinirea funcției de membru al CD.

  Veronica Cupcea: „Avertismentul” de la CSM după un articol al ZdG
  Veronica Cupcea și-a început în 2007 cariera de magistrată la Judecătoria Orhei, unde, din 2017, a exercitat, pe un termen de patru ani, funcția de președintă a instanței. În 2020, a fost transferată temporar la sediul Telenești al Judecătoriei Orhei, iar din ianuarie 2021 exercită interimatul funcției de președintă a Judecătoriei Orhei. În 2010, Colegiul de calificare nu a atestat-o pentru suplinirea funcției de președintă la Judecătoria Orhei. Ulterior, după ce aceasta a contestat hotărârea, a fost admisă pentru participarea la concurs. În 2012, candidatura Veronicăi Cupcea pentru funcția de judecătoarea până la vârsta de pensionare a fost respinsă de președintele Nicolae Timofti, pe motiv că magistrata era cercetată disciplinar pentru „neexecutarea întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justiţiei, încălcarea obligației de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei”. Ulterior, în 2015, în cele din urmă, Cupcea a fost numită în funcția de președinte la Judecătoria Orhei.

  Numele judecătoarei Cupcea a ajuns în atenția opiniei publice după ce, în 2012, a fost vizată într-un scandat care s-a soldat cu o atenționare din partea CSM, pe motiv că ea ar fi afectat imaginea justiției. ZdG a scris atunci că judecătoarea Cupcea, după ce a condamnat-o la o pedeapsă non-privativă de libertate pe o grefieră care activa în cadrul instanței pentru însușirea bunurilor materiale ale statului, a angajat-o ulterior pe aceasta în calitate de consilieră. Nicolae Roşca, preşedintele CD al CSM, susţinea atunci că în acest caz există suspiciuni de conflict de interese.

  În 2015, în urma unei inspecții financiare a activității economico-financiare a Judecătoriei Orhei, magistrata, în calitate de președintă a instanței, a fost atenționată privind respectarea legislației cu privire la gestionarea mijloacelor financiare. În ultimii 10 ani, pe numele judecătoarei au fost depuse nu mai puțin de 24 de plângeri în care se cerea atragerea ei la răspundere disciplinară, toate fiind respinse ca neîntemeiate.

  În 2014, CEPJ a oferit magistratei calificativul „foarte bine”. Doi ani mai târziu, judecătoarea a fost evaluată cu calificativul „excelent”, obținând 91 de puncte. Tot în 2016, Veronica Cupcea a fost admisă pentru participarea la concursul privind suplinirea funcției de președinte al Judecătoriei Orhei, după ce a acumulat 101 puncte. În 2019, magistrata a primit calificativul „excelent”.

  În 2020,  familia Cupcea a dobândit o casă de locuit de 149,1 metri pătrați, pentru care indică o valoare de 186 de mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale, familia mai deține ½ dintr-o altă casă de 147 metri pătrați, estimată la 63 de mii de lei, obținută prin contract de moștenire, dar și un apartament de 92 de metri pătrați. Familia mai are în proprietate, din 2012, un teren intravilan de aproape 8 ari și ½ dintr-un alt teren de aproape 3 ari.

  Totodată, familia magistratei deține în proprietate două automobile: un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010 și procurat în 2018, pentru care indică valoarea de 100 de mii de lei, dar și o Toyota Rav 4, fabricată în 2008 și procurată în 2017 cu un preț indicat de 240 de mii de lei. Datoriile familiei Cupcea se ridică la 540 de mii de lei, după ce, în 2018, a contractat un credit cu rata dobânzii de 7%, scadent în 2028.

  Gheorghe Balan: Critic al sistemului, demis din funcție, apoi repus via IGP
  Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria Chişinău, sediul Central. La începutul anului 2019, prin decretul președintelui R. Moldova, magistratul a fost eliberat din funcție în legătură cu comiterea unei abateri disciplinare. Ulterior, în noiembrie  2019, decretul președintelui a fost abrogat, iar Balan a revenit în sistem.

  În iunie 2019, timp de șase luni, Balan a exercitat funcția de șef interimar al Inspectoratului General al Poliției (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), fiind numit în funcție de Andrei Năstase, ministrul de Interne din acea perioadă. Balan și Năstase au recunoscut atunci că se află în relații de cumetrism.

  Deși nu și-a declarat niciodată o afiliere politică, Balan a fost văzut la unele proteste organizate de Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase, iar la alegerile parlamentare din februarie 2019 a candidat pe listele Blocului ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) pentru un mandat de deputat în circumscripția 34 – Anenii Noi, dar nu a ajuns în Legislativ.

  În ultimii ani, Gheorghe Balan a ajuns în atenția opiniei publice, după ce a comparat justiția din R. Moldova cu o stână, pe politicieni numindu-i „măscăricii de la guvernare care se vor dictatori”. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa șefilor justiţiei.

  „Am ajuns un sistem de lași şi incompetenţi cu funcții, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017.

  Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului”, o hotărâre a completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan, a fost obiect de examinare la CtEDO, fiind vorba despre cauza Savca c. Moldovei. Acesta a făcut parte din completul de judecători (Gheorghe Balan, Svetlana Garștea-Bria și Radu Țurcanu) care examina celebrul dosar „Heroina”, în cadrul căruia magistrații au prelungit arestul peste termenul legal de 12 luni.  Astfel, Curtea a constatat violarea art. 3 CEDO – condiții inumane de detenție; violarea art. 5 § 1 CEDO – detenție ilegală, notând că, potrivit prevederilor Constituției, detenția persoanei nu poate depăși 12 luni.

  Gheorghe Balan: „Era un articol care prevedea că instanța de judecată prelungește mandatul de arestare din trei în trei luni, o dată la 90 de zile, până la pronunțarea sentinței. Dosarul a fost unul scandalos, nimeni nu dorea să-l examineze. Noi ne-am încadrat într-un termen de un an de zile, am examinat dosarul timp de un an, dar celălalt termen a fost la urmărirea penală. Dosarul ăsta la CtEDO a avut mai multe opinii separate. Acei judecători au considerat că noi am procedat corect, conform legii. Nu avem nimic să ne reproșăm în privința acestei hotărâri. Am lucrat atunci și din contul concediului ca să terminăm dosarul”, afirmă Gheorghe Balan.

  În 2014, magistratului i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” pentru încălcarea normelor imperative ale legislației. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014. Solicitarea sa însă nu a fost admisă.

  În 2015 și 2017, numele judecătorului a figurat în alte două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse ca neîntemeiate.

  În 2018, Balan a fost demis, printr-o hotărâre a CD, în urma unei plângeri depuse de un primar care reprezenta Partidul Democrat și de opt consilieri locali. Plângerea aleșilor locali a fost susținută de un demers al Serviciului de Informații și Securitate. Ulterior, CSM aproba demiterea, iar în ianuarie 2019, președintele Igor Dodon semna decretul prin care Balan era eliberat din funcția de judecător.

  Printr-o Hotărâre a plenului CD din 18 ianuarie 2019, Gheorghe Balan, demis anterior din sistem, în privința acestuia se aplica o nouă sancțiune sub forma „eliberării din funcția de judecător”. CD constata că „judecătorul, pe parcursul unei perioade scurte de timp, a comis acțiuni identice după conţinut, aplicând din neglijenţă gravă legislaţia contrar practicii judiciare uniforme, precum şi acţiuni în procesul de înfăptuire a justiţiei, care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente”.

  La 16 iulie 2019, la scurt timp după ce democrații plecau de la guvernare, judecătoarele Angela Bostan, Victoria Sârbu și Viorica Mihăilă de la CA Chișinău au admis însă cererea depusă de Balan și au anulat hotărârea CD, dar și hotărârea CSM din 2018, prin care Gheorghe Balan era demis din funcție.

  La 23 iulie 2019, membrii CSM, examinând contestația depusă de Gheorghe Balan, au schimbat pedeapsa aplicată magistratului prin hotărârea CD din 2019 și au adoptat o nouă hotărâre, prin care au înlocuit pedeapsa privind „eliberarea din funcție” cu una mai blândă – „mustrare”.

  Astfel, la 24 septembrie 2019, plenul CSM a admis cererea lui Gheorghe Balan referitor la repunerea în drepturile avute anterior, iar prin decretul președintelui R. Moldova din 19 noiembrie 2019, în vigoare din 22 noiembrie 2019, a fost abrogat decretul din 3 ianuarie 2019 privind eliberarea lui Gheorghe Balan din funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău, astfel că acesta a revenit în funcție.

  Totuși, Balan nu a fost de acord nici cu „mustrarea”, așa că a atacat CSM în instanță. Instanța de apel însă a respins acțiunea înaintată, astfel că magistratul a atacat hotărârea la CSJ. Procesul nu a ajuns, deocamdată, la o finalitate, CSJ urmând să decidă asupra admisibilității recursului. 

  În 2015, magistratul a fost evaluat de CEPJ cu calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 76 de puncte. Balan participă și la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CC.

  Gheorghe Balan deține, conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, un apartament de 65 de metri pătrați, dobândit încă în 2001, aproximativ 1 hectar de terenuri agricole și un automobil Skoda, fabricat și procurat în 2020 cu 19,7 mii de euro. În anul în care a procurat automobilul, judecătorul susține că a primit o donație de 4 mii de euro de la o oarecare Margareta Harti, iar alți 6 mii de euro și 60 de mii de lei i-a obținut din vânzarea unor bunuri. Acesta a împrumutat alți șase mii de euro de la o persoană fizică. Datoria urmează să fie rambursată până în 2025, fără dobândă. Balan a raportat pentru anul 2020 venituri salariale din funcția de judecător în sumă de 354 de mii de lei (29,5 mii de lei lunar) și alți 100 de mii de lei, primiți de la Casa Națională de Asigurări Sociale, pentru concedii de boală.

  Ioana Chironeț: Judecătoare suspendată din funcție
  Ioana Chironeț activează din 2015 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Din 2018 este inspector-judecător principal al Inspecției judiciare din cadrul CSM, funcție pe care a deținut-o și în perioada 2011-2012. Totodată, până a fi numită judecătoare, Chironeț a fost, în perioada 2012-2015, șefa Secretariatului CSM.

  În perioada 2015–2019, pe numele judecătoarei au fost înregistrate trei sesizări, toate fiind respinse. În 2018 și 2020, CEPJ a evaluat-o cu calificativul „foarte bine”.

  Familia magistratei locuiește într-un apartament de 76,9 metri pătrați, dobândit în 1993, cu o valoare indicată de 353 de mii de lei. În 2019, după ce a vândut cele două mașini pentru care indica o valoare totală de circa 215 mii de lei, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de marca Suzuki Vitara, fabricat în același an, pentru care indică o valoare de circa 280 de mii de lei. În declarația sa de avere, judecătoarea mai adaugă două terenuri agricole pe care le-a moștenit. Până în acest an, familia magistratei are obligațiuni financiare față de  bancă în sumă de 140 de mii de lei.

  Livia Mitrofan: avere modestă și explicațiile unor donații de patru mii de euro
  Livia Mitrofan activează din anul 2017 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. La câteva luni după numire, judecătoarea a plecat în concediu de maternitate și a revenit la muncă în 2020. Anterior, timp de un an, a fost asistentă judiciară în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ.

  Numele judecătoarei Mitrofan se regăsește într-o hotărâre de judecată din 2014, potrivit căreia magistrata s-a adresat în instanță pentru a anula parțial hotărârea Comisiei de Licențiere din cadrul Uniunii Avocaților în partea ce ține de nepromovarea primei probe (proba scrisă) din cadrul examenului de obținere a licenței de avocat. Cererea magistratei a fost însă scoasă de pe rol. Ulterior, Uniunea Avocaților a declarat apel hotărârii primei instanțe, iar magistrații CA Chișinău au respins, de această dată, cererea de chemare în judecată a Liviei Mitrofan. Cazul a ajuns și la CSJ, unde cererea judecătoarei a fost considerată inadmisibilă.

  Livia Mitrofan: „Am mers la examen, nu am trecut, am contestat, CA a casat, CSJ a menținut. Atunci, tot în 2014, am intrat la institut și am renunțat la ideea de a deveni avocat. Când am scris contestația, ei mi-au scris că eu nu am scris punctul trei și, totuși, în instanță au prezentat lucrarea mea, doar că hotărârile comisiei se contestă doar pe procedură, nu și pe ce ține de evaluare”.

  Pe rolul instanței de judecată, numele magistratei figurează într-un alt dosar privind încasarea unei datorii de circa 11 mii de lei pentru energia termică. În 2020, judecătoarea a fost subiectul a două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse. Totodată, în 2020, după ce a acumulat 79 de puncte, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”.

  În 2020, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de model Toyota Rav 4, fabricat în 2014, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei. Familia mai declară o mașină de model Mercedes Vaneo din 2004, achiziționată în 2012.

  Familia Mitrofan locuiește într-un apartament cu o suprafață de 45,7 metri pătrați, dobândit în 2012. Familia are și datorii de circa 320 de mii de lei, după ce a contractat trei credite.

  Potrivit declarației de avere și interese personale din 2020, magistrata a primit donații totale în valoare de 4 mii de euro de la membrii familiei. Aceeași situație se regăsește și în declarațiile din 2017 (17,4 mii de lei), 2018 (5 mii de euro) și 2019 (o mie de euro).

  Livia Mitrofan: „Eu am o soră, Railean Alina, care este peste hotare de patru ani și ea are un copil care locuiește la mine, și mama mea locuiește la mine. Și ea trimite periodic, pentru copilul ei, de ziua lui de naștere, mamei. Iar pentru că mămica stă atât cu copilul surorii, cât și cu al meu, ea nu are timp să meargă la bancă să ridice plățile astea și ea le trimitea prin mine. Și eu m-am gândit să le declar ca donații ca să nu o pun pe mămica să mai scrie și recipise. Cealaltă sumă este de la soacra mea. Socrul meu a decedat în anul 2020. Și ea îi trimitea banii socrului meu, dar le trimitea pe numele soțului meu și el le transmitea atunci când se ducea acasă. În 2020, mi se pare că suma e mai mare, pentru că el era prin spitale și noi încercam… Nu sunt banii noștri, dar nu am vrut să-mi pun părinții în situația de a scrie recipise, de a retrăi pentru controale…”.

  Alexei Paniș: Venituri de 1,5 milioane de lei în 2020 și o plângere la CSM
  Alexei Paniș activează din 2017 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău. Paniș a făcut parte din completul de judecată care a examinat și a emis încheierea în litigiul dintre Vladimir Țurcan și Domnica Manole pentru șefia Curții Constituționale. Procesul a stârnit un val de reacții, fiind „un litigiu care nu a mai fost în istoria jurisprudenței naționale”, așa cum a admis inclusiv vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Corneliu Guzun.

  Totodată, Alexei Paniș este unul dintre magistrații care a pronunțat hotărârea în cazul lui Igor Vornicescu, primului inculpat în dosarul „Laundromat” care și-a primit sentința. Deși a fost condamnat, Vornicescu a fost liberat de răspundere penală în legătură cu survenirea prescripției de tragere la răspundere penală.

  Paniș este magistratul care în martie 2020 a depus o sesizare în adresa procurorului general Alexandr Stoianoglo și a Procuraturii Anticorupție prin care reclamă că era intimidat de reprezentantul companiei de construcții „Reconscivil”, Valeriu Sufrai, care era membru, în același timp, și al Consiliului Economic de pe lângă președintele Igor Dodon. Atunci, contactat de Ziarul de Gardă, Valeriu Sufrai a negat acuzațiile care îi erau aduse.

  Alexei Paniș: „Am fost informat de la Procuratură că cererea a fost respinsă, nu s-a constat nicio încălcare. Nici nu știu dacă CSM a verificat sesizarea respectivă, pentru că nu am primit nicio informație de la Consiliu. Cu siguranță nu s-a acordat o atenție sporită”.

  În ultimii patru ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 13 sesizări privind sancționarea disciplinară, care ulterior au fost respinse. În 2020, CEPJ i-a atribuit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte.

  În 2020, familia Paniș a înregistrat venituri de circa 1,5 milioane de lei, după ce a vândut două apartamente și un automobil model Hyundai Tucson. Din 2014, soția magistratului are în proprietate o casă de locuit de 106 metri pătrați și un garaj, amplasate în raionul Florești. Totodată, în 2018, soții Paniș au intrat în posesia unei alte case de locuit cu o suprafață de 100,1 metri pătrați pentru care declară că ar costa 235 de mii de lei. Magistratul conduce un automobil de model Toyota Corolla, fabricat în 2006 și dobândit în 2017, care valorează circa 100 de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale a judecătorului. În 2020, familia judecătorului a raportat datorii de circa 150 de mii de lei, după ce și-a asumat un credit cu rata dobânzii de 12%, scadent în 2025.

  De-a lungul anilor, judecătorul indică în declarații că a primit donații în cadrul unor ceremonii civile. Astfel, în 2016, Paniș a avut o donație de 45 de mii de euro, în 2018 – una de 226 de mii de lei, iar în 2019 – 2 mii de euro.

  Alexei Paniș: „În 2016 donațiile provin de la evenimentul de căsătorie. Am primit de la părinți, în legătură cu ceremoniile care au avut loc, cu nașterea copiilor, și anume botezul. Donațiile au fost doar din partea părinților și a soacrei, care este peste hotare”.

  Ion Chirtoacă: avere modestă și donații de 5,8 mii de euro de la mama sa, din Italia
  Ion Chirtoacă este, din 2016, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În paralel, activează ca formator la Institutul Național al Justiției și ca lector universitar în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.

  Magistratul a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Deși atât Judecătoria Chișinău, cât și instanța de apel a condamnat inculpații, într-un final, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

  În 2017 și în 2018, numele judecătorului a figurat în două sesizări privind fapte care pot constitui abateri disciplinare, ambele fiind respinse.

  Magistratul locuiește într-un apartament de 38,4 metri pătrați, dobândit în 2010, pentru care indică o valoare de circa 195 de mii de lei. Potrivit declarațiilor de avere, în 2017 și 2018, judecătorul a primit donații în sumă de 5,8 mii de euro de la mama sa Lidia Chirtoacă, care activează în Italia.

  Victor Sandu: de la calificativul „insuficient” la „foarte bine”
  Victor Sandu activează din 2015 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. În 2020, a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

  Victor Sandu este magistratul care, în prima instanță, a pronunțat decizia împotriva Rise Moldova și a jurnalistului de investigație Iurie Sanduța, în cazul anchetei privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din Moldova din Federația Rusă, prin intermediul unui offshore din Bahamas. Ulterior, în acest caz, CtEDO a condamnat R. Moldova pentru încălcarea libertății de exprimare. Astfel, judecătorul este unul dintre magistrații care se fac responsabili pentru faptul că Moldova a achitat prejudicii în valoare de 3,800 de euro.

  Victor Sandu: „Prin hotărârea din 21 decembrie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de PSRM către Iurie Sanduța și Asociația Reporterilor de Investigație și securitate privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, și încasarea prejudiciului moral, a fost admisă parțial. Prin decizia CA Chișinău din 3 decembrie 2020 a fost casată hotărârea din 21 decembrie 2017 în cauza civilă la acțiunea înaintată de PSRM. Totodată, CA Chișinău a respins solicitarea de a constata în mod expres încălcarea articolului 10 și de a acorda reclamanților daune, pe motiv că nu aveau o asemenea competență. Ulterior, CtEDO a constatat că CA Chișinău a refuzat în mod expres, prin hotărârea sa din 4 martie 2020, să recunoască încălcarea dreptului reclamanților, în temeiul articolului 10 din Convenție. În consecință, Curtea a constat că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție, iar reclamanții au dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral și le-a acordat întreaga sumă pretinsă. Astfel, consider că Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.

  Anterior, ZdG a scris că Victor Sandu a luat o decizie considerată de către juriști „fără precedent”, după ce a dispus acordarea unor despăgubiri pentru un accident rutier produs în regiunea transnistreană. Acesta a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Judecătoria Chișinău i-a condamnat atunci pe toți inculpații din dosar, dar i-a achitat pe trei dintre ei pe unele acuzații aduse de procurori. Ulterior însă, instanța de apel a casat sentința primei instanțe și le-a stabilit inculpaților pedepse mai mari. În final însă, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

  În 2018, CEPJ i-a acordat judecătorului calificativul „insuficient”, după ce a obținut în cadrul evaluării doar 54 de puncte.

  „Nu își organizează activitatea la nivel corespunzător. Comportamentul judecătorului Sandu în cadrul ședințelor de judecată este în strictă conformitate cu exigențele etice și normele procesuale, fiind obiectiv și imparțial, însă neorganizarea corectă a activității duce la procentajul majorat de casări a hotărârilor adoptate, precum și lipsa unei motivări suficiente a hotărârilor judecătorești”, se spune în hotărârea Colegiului Disciplinar din 20 octombrie 2018.

  Ulterior, în 2019, magistratul a fost evaluat repetat și a primit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte. Același calificativ l-a obținut un an mai târziu, când a primit 75 de puncte.

  Numele magistratului a figurat în 18 sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară, toate fiind respinse. Totodată, în baza sesizării din numele Procurorului General, Eduard Harunjen, a fost intentată o procedură disciplinară pe numele judecătorului. În 2018, procedura a fost încetată, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Sesizarea procurorului general viza dosarul penal pe numele omului de afaceri Serghei Cosovan, care era examinat la acea etapă de către judecătorul Sandu. Procurorul pe caz a cerut însă recuzarea sa, pe motiv că magistratul ar fi intenționat să-l elibereze pe acesta din arest, pe motiv că inculpatul era bolnav. Un alt magistrat a acceptat solicitarea procurorului, iar Sandu a fost îndepărtat de la examinarea dosarului.

  Victor Sandu: „Hotărârea din 20 octombrie 2018 a CEPJ (prin care i-a fost acordat calificativul „insuficient”, n.r.) a fost emisă în perioada imediat următoare depunerii concentrate a sesizării din 19 aprilie 2018 a Procurorului General Eduard Harujen asupra pretinsei abateri disciplinare și a numeroaselor sesizări (începând cu data de 18 aprilie 2018) a conducerii instanței în care activam. Voi menționa că toate sesizările conducerii instanței au fost respinse ca fiind vădit neîntemeiate de către Inspecția Judiciară și Colegiul disciplinar de pe lângă CSM, ultima hotărâre fiind din data de 03 septembrie 2018. Ulterior, în data de 12 octombrie 2018, Colegiul disciplinar de pe lângă CSM a încetat procedura disciplinară intentată în privința mea la sesizarea Procurorului Eduard Harujen, din motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Astfel, în data 20 octombrie 2018, la evaluarea activități profesionale, CEPJ pe lângă CSM s-a bazat doar pe caracteristica și nota informativă eliberată de către conducerea instanței, chiar dacă toate aceste aspecte deja au fost examinate de către Inspecția judiciară din subordinea CSM și a Colegiul disciplinar și au fost respinse ca vădit neîntemeiate. Ulterior, CEPJ mi-a acordat calificativul „foarte bine”. Astfel, consider că această hotărâre reflectă obiectiv activitatea mea în calitate de judecător”.

  Magistratul Victor Sandu s-a remarcat public prin faptul că a sesizat în mai multe rânduri Curtea Constituțională (CC), cerând interpretarea unor articole din legislația penală. Într-un caz mediatizat inclusiv de mass-media, Sandu a cerut Curții să interpreteze prevederile unui articol din Codul de Procedură Penală care se referă la aplicarea arestului preventiv, magistratul considerând că acestea ar contravine Constituției R. Moldova și Convenției Europene a Drepturilor Omului, și că astfel s-ar îngrădi drepturile persoanelor. Ulterior, CC i-a dat dreptate magistratului.

  În declarația sa de avere și interese personale, magistratul declara că, în 2020, a primit dreptul de folosință pentru un apartament de 54,7 metri pătrați, care din 2016 aparține părinților săi. Tot în 2020, judecătorul a intrat în proprietatea unui autoturism de model BMW seria 5, fabricat în 2012, pentru care indică o valoare de 10 mii de euro. În același timp, Sandu a vândut cu 120 de mii de lei mașina de model Skoda Superb, pe care o avea din 2017.

  Vitalie Stratan: de la suspendarea din funcție până la președinte interimar al Judecătoriei Chișinău
  Vitalie Stratan este judecător din 2008, iar din 2017 este vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău, funcție pe care a preluat-o, din nou, în luna mai curent. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp.

  La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 2013, 2016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se spune că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat.

  Vitalie Stratan deține, din 2018, o casă la sol cu o suprafață de 116 m.p., procurată de familia sa în august 2018. ZdG a aflat că imobilul este amplasat în apropierea orășelului Vatra, municipiul Chișinău, doar că încă nu locuiește în el. Familia Stratan mai are un apartament de 50 m. p., obținut prin donație de la părinți în 2000 de către Mihaela Stratan, soția judecătorului, o cotă parte de ⅓ din alt apartament, amplasat în afara capitalei, dobândită în 2003 și un garaj. Familia Stratan este proprietara unui Renault Scenic, fabricat în 2009 și achiziționat în 2013. În câteva poze de pe rețelele de socializare, familia Stratan apare împreună cu fostul deputat democrat Igor Vremea, dar și cu actuala viceprimară de Chișinău, Angela Cutasevici.

  Vitalie Stratan: „Suntem colegi de la școala pedagogică (cu Igor Vremea, n.r.). Nu suntem cumătri, nu ne ajutăm. Eu sunt mai mare cu un an. Nu avem relații de genul ăsta. Suntem colegi de la Școala pedagogică. Restul din fotografie tot. Mă mândresc cu așa colegi. Dumnealui este specialist în domeniul său, mai mult politician. Eu fac jurisprudență”.

  În 2018, când a cumpărat casa, familia Stratan a contractat un credit în valoare de 960 de mii de lei de la Victoriabank, scadent în 2033, cu o rată a dobânzii de „până la 7% anual”. Tot în 2018, familia a vândut un apartament de 67 m.p. în care a investit din 2014. Imobilul este situat pe strada Ceucari, în complexul construit special pentru judecători.

  Vitalie Stratan: „Apartamentul în care locuiesc acum este donația pe numele soției, înainte de căsătorie. În casa (cumpărată în 2018, n.r.) nu locuim. Facem reparație. Cu mare plăcere v-o și arăt”.

  Vitalie Stratan candidează și la funcția de judecător la CA Chișinău și la CSJ.

  Vladislav Holban: Averea, firmele soției și datoriile
  Vladislav Holban este, din 2014, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Anterior, în perioada 2010-2014 a deținut mai multe funcții în cadrul CSJ.

  În ultimii șapte ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 14 sesizări care au fost respinse. În 2013, candidatura lui Vladislav Holban a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a obținut 74 de puncte. CEPJ l-a apreciat în 2017 și în 2019 cu calificativul „foarte bine”. În 2020, a fost admis pentru participarea la concursul pentru funcția de judecător la CA Chișinău.

  Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2020, familia Holban deține, din 2018, o casă de locuit cu o suprafață de 112,1 metri pătrați, pe care declară că a cumpărat-o cu aproximativ 587 de mii de lei. Familia magistratului mai are în proprietate un apartament de 50 de metri pătrați pentru care indică valoarea de 411 mii de lei. Totodată, în declarația sa mai indică trei alte averi imobiliare și un spațiu comercial pe care le deține în posesie. Judecătorul conduce, din 2016, un autoturism de model Renault Megane, fabricat în 2009, care ar valora 65 de mii de lei. Soții Holban mai au în proprietate două terenuri agricole și unul extravilan.

  Soția magistratului deține cota de participare majoritară în cadrul companiei „Olgrup Prim” și deține patenta de întreprinzător „Holban Olga”, pentru „confecționarea articolelor meșteșugărești de artă populară și vânzarea lor, cu excepția vânzării la expoziții și licitații”. Familia are și datorii de circa un milion de lei, după ce a contractat un credit în 2018, scadent în 2033 și un împrumut de la Valeriu Holban.

  Vladislav Holban: „Valeriu Holban este tatăl meu. Dumnealui dispune de surse. El mi-a transmis banii cu împrumut pentru a mă ajuta să procur casa, fiindcă, la momentul când am cumpărat casa, când am contractat creditul care este indicat în declarație, era necesar să fie achitată o anumită sumă de bani de care nu dispuneam la acel moment și am luat de la tata, o parte din ei. Tata este fermier”.

  Iana Talmaci: Averea și explicațiile magistratei
  Iana Talmaci a fost numită în august 2015 în funcția de magistrată la Judecătoria Strășeni, iar în mai 2016 a fost suspendată din funcția de judecător în legătură cu acordarea concediului pentru îngrijirea copilului pe o perioadă de 3 ani, până în martie 2019. Magistrata este soția lui Roman Talmaci, fost președinte al Uniunii Naționale a Executorilor din Republica Moldova. Magistrata este nașa de cununie a lui Nicolae Posturusu, fostul secretar general al Aparatului Președintelui R. Moldova în perioada în care funcția era exercitată de Igor Dodon.

  Fostul deputat PDM, Nicolae Ciubuc, a criticat încheierea magistratei prin care aceasta a interzis efectuarea controalelor la cariera de piatră de la Micăuți. Fostul deputat afirma că decizia judecătoarei este una abuzivă și ilegală, în contextul în care acesta afirma că „acolo au fost depistate nereguli care ar fi prejudiciat statul cu 700 de milioane de lei”.

  Iana Talmaci: „Eu mi-am expus comentariile în respectiva încheiere în partea de motivare a încheierii. Cât despre faptul că domnul deputat și-a expus părerea vizavi de respectiva încheiere, dreptul fiecărei părți, la noi e libertatea de exprimare și și-a valorificat acest drept. Totodată, țin să atenționez că încheierea mea din 25 ianuarie a fost menținută prin decizia CA Chișinău. Deci, încheierea mea a trecut controlul legalității la instanța de recurs”.

  În ultimii șase ani, numele judecătoarei a figurat în nouă sesizări, ulterior respinse. În 2015, candidatura magistratei a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a acumulat 73 de puncte. CEPJ i-a oferit în 2019 calificativul „foarte bine”. Același calificativ l-a primit și un an mai târziu.

  Familia Talmaci deține o avere de milioane. În anul 2020, magistrata și soțul ei au intrat în posesia a două automobile de lux: un Ford Fusion, fabricat în 2019, pentru care indică o valoare de 260 de mii de lei, și un Lincoln MKZ, fabricat în 2017, pe care l-ar fi procurat cu 360 de mii de lei. Totodată, în garajul familiei Talmaci se mai regăsesc alte trei mașini: un Lexus 450 H, un Renault Megane și un Renault Clio.

  Soții Talmaci dețin o casă cu suprafața de 160 de metri pătrați, estimată la circa 2,7 milioane de lei. Din 2018, familia deține alte cinci bunuri imobile și un garaj – estimate în total la circa 2,2 milioane de lei. În proprietatea familiei se mai regăsesc 5 terenuri agricole, 2 extravilane și unul intravilan. Cei doi soți dețin cote de participare în cadrul mai multor societăți pe acțiuni din România și acțiuni în cadrul mai multor instituții financiare din R. Moldova. Datoriile familiei ajung la circa 723 de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale depuse de magistrată pentru anul 2020.

  Iana Talmaci: „Din 2015 activez în calitate de magistrat, până atunci am activat în calitate de avocat, din 2008. Deci, am avut anumite surse financiare acumulate de mine personal, dar atrageți atenția că soțul meu este indicat în declarațiile mele de avere și interese, iar acolo toate veniturile lui sunt în palmă, deci se vede. Dacă faceți un audit simplu, vedeți că veniturile soțului meu acoperă pe deplin toate bunurile care au fost procurate sau adunate în decursul anilor.”

  Adunarea Generală a Judecătorilor este programată pentru data de 3 decembrie 2021. În urma celor mai recente modificări la legislație, CSM, organul de autoadministrare a puterii judecătorești este format din 12 membri: șase judecători, dintre care patru din rândul instanțelor de fond și câte unul de la Curțile de Apel și Curtea Supremă de Justiție, trei profesori de drept, aleși de Parlament și trei membri din oficiu,  preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei și procurorul general.

  Întru exercitarea funcţiilor sale, CSM are competenţe referitoare la:
  cariera judecătorilor
  instruirea iniţială şi continuă a judecătorilor şi a personalului secretariatului instanţelor judecătoreşti;
  respectarea disciplinei şi eticii magistraţilor;
  administrarea instanţelor judecătoreşti;
  şi alte competenţe în condiţiile legii.
  De asemenea, CSM aprobă acte normative întru executarea prevederilor legislaţiei din domeniul organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc. CSM întocmeşte şi păstrează dosarele personale ale judecătorilor din instanţele judecătoreşti.

  Sursa: zdg.md

• Кафе Guguță, Antifa Rezist и «группа Петренко». Проверенные делами судьи идут в ВСМ

  Это — орган самоуправления судей, в полномочия которого входит назначение и увольнение судей, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета судебной системы. Судьи должны будут выбрать пять новых членов ВСМ из 21 кандидата. Во второй части публикации NM рассказывает, что известно о 10 кандидатах из этого списка.

  О первых 11 кандидатах можно почитать здесь.

  В Высший совет магистратуры входят 12 членов: шесть судей (их выбирают на общем собрании судей), три преподавателя права (их выбирает парламент), а также генпрокурор, министр юстиции и глава Высшей судебной палаты по праву должности. В 2021 году истекает мандат пяти из шести членов ВСМ, представляющих судейский корпус. Мандат шестого судьи-члена ВСМ Дорела Мустяцэ действителен еще год (сейчас он исполняет обязанности главы ВСМ).

  Citiţi mai departe

  Это — орган самоуправления судей, в полномочия которого входит назначение и увольнение судей, их дисциплинарное наказание и формирование бюджета судебной системы. Судьи должны будут выбрать пять новых членов ВСМ из 21 кандидата. Во второй части публикации NM рассказывает, что известно о 10 кандидатах из этого списка.

  О первых 11 кандидатах можно почитать здесь.

  В Высший совет магистратуры входят 12 членов: шесть судей (их выбирают на общем собрании судей), три преподавателя права (их выбирает парламент), а также генпрокурор, министр юстиции и глава Высшей судебной палаты по праву должности. В 2021 году истекает мандат пяти из шести членов ВСМ, представляющих судейский корпус. Мандат шестого судьи-члена ВСМ Дорела Мустяцэ действителен еще год (сейчас он исполняет обязанности главы ВСМ).

  В августе 2021 года парламент принял поправки в закон «О ВСМ», которые позволят депутатам уже нынешней осенью назначить трех новых членов ВСМ из числа преподавателей права. Таким образом, к концу 2021 года состав ВСМ обновится на две трети.
  
  Кандидаты

  Анжела Бостан работает судьей с 2006 года. В 2013 году она стала вице-председателем суда Хынчешт, а в 2015 начала работать судьей в Апелляционной палате (АП) Кишинева.

  Осенью 2019 года судейская коллегия АП под председательством Бостан обязала Высший совет магистратуры провести общее собрание судей по требованию 87 представителей судейского корпуса. Несмотря на то, что ВСМ не согласился, собрание все же провели. На нем проголосовали за отставку действующих членов ВСМ.
  Бостан не только приняла участие в двух собраниях, но и баллотировалась тогда в члены ВСМ. Выборы, однако, не состоялись из-за отсутствия кворума. Майя Санду, занимавшая тогда пост премьер-министра, назвала собрание незаконным.

  Весной 2021 года Бостан оказалась в центре скандала. Речь шла о слежке за судьей. Некоторые СМИ утверждали, что заказчик слежки — бизнесмен Вячеслав Платон. По факту слежки задержали шесть человек, в том числе Андрея Бахчиванджи (в 2017 году он проходил подсудимым вместе с Вячеславом Платоном по делу Мoldasig. Сейчас дело находится на пересмотре в суде первой инстанции). В сентябре 2021 года прокуратура передала дело о слежке за судьей Бостан в суд.
  
  Алексей Паниш
  Алексей Паниш стал судьей в 2017 году. С 2018 года работает в суде Рышкановки. В 2019 году он участвовал в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку действующих членов ВСМ.
  Судья Паниш рассматривал дело о сносе кафе Guguță. Своим решением он фактически разрешил строительство высотного бизнес-центра в Центральном парке столицы на месте на месте кафе Guguță.

  Ион Киртоакэ
  Ион Киртоакэ стал судьей в 2016 году. До этого он работал в МВД и преподавал в Академии им. Штефана чел Маре, которая работает при МВД. Киртоакэ был среди авторов гида «Соблюдение полицейскими прав человека».

  В 2019 году Киртоакэ участвовал в двух общих собраниях судей. Он открыто критиковал ВСМ, называя его членов «бывшими палачами Демпартии». В частности, Киртоакэ был не согласен с тем, что ВСМ не поддерживал судей Домнику Маноле и Георге Балана, которых, по его мнению, преследовали по политическим мотивам.

  В октябре 2019 года Киртоакэ вошел в Совет по реформе юстиции при тогдашнем президенте Игоре Додоне.
  
  Виктор Санду 
  Виктор Санду с 2011 года работал адвокатом. В 2015 году он стал судьей. В 2017 году Санду признал дееспособным 24-летнего молодого человека с ограниченными возможностями. Санду подтвердил, что молодого человека незаконно признали недееспособным. Многие правозащитники одобрили это решение и назвали его «историческим». В 2015 году к Санду поступило на рассмотрение громкое дело Antifa Rezist. Оно до сих пор находится у него на рассмотрении.
  
  Евгений Бешеля
  Евгений Бешеля стал судьей в 2017 году. Он рассматривает уголовные дела в суде Буюкан. В 2020 году Бешелю включили в спецкомиссию, рассматривающие дела о краже миллиарда. Летом 2021 года эта коллегия приговорила к шести годам лишения свободы трех фигурантов дела о краже миллиарда, давших показания против Илана Шора. Прокуроры просили для них условного срока, но судьи назначили им более суровое наказание. Комментируя это решение, генпрокурор Александр Стояногло отметил, что подсудимых подвергли показательному наказанию.

  Судейская коллегия Бешели должна была рассматривать м дело депутата от партии «Шор» Дениса Уланова. Но вся коллегия, включая Бешелю, взяла самоотвод.
  
  Екатерина Бузу
  Екатерина Бузу стала судьей Оргеевского суда в 2012 году. В 2014 году  получила оценку «недостаточно» на коллегии по оценке деятельности судей. В 2017 году ее назначили судьей по уголовному преследованию в том же суде.
  
  Анатолий Цуркан
  Анатолий Цуркан стал судьей в 1992 году. С 2003 работал в АП Кишинева, в 2013-2016 годах входил в состав ВСМ, в 2016 стал судьей Высшей судебной палаты (ВСП). По информации организации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ пять дел, решения по которым принимала коллегия, в которую входил Цуркан. В ноябре 2018 года одна из таких коллегий оставила в силе приговор Вячеславу Платону, которого приговорили к 18 годам лишения свободы по делу о краже миллиарда. В 2021 году Платона оправдали по этому делу.

  Осенью 2019 года, когда группа судей организовала общее собрание судейского корпуса, попытавшись отправить в отставку членов ВСМ, Цуркан выдвинул свою кандидатуру на пост члена ВСМ. Выборы, однако, не состоялись из-за отсутствия кворума.

  Летом 2021 года судейская коллегия Высшей судебной палаты, в которую входит Цуркан, одобрила перенос дела беглого депутата Илана Шора из АП Кагула в АП Кишинева. Это решение раскритиковали Генпрокуратура и министр юстиции Сергей Литвиненко. В Генпрокуратуре отметили, что АП Кагула практически завершила рассмотрение дела, но из-за решения ВСП оно начнется с начала. В свою очередь Литвиненко потребовал, чтобы судебная инспекция при ВСМ проверила действия судей, принявших такое решение.
  
  Василий Храпаков
  Василий Храпаков с 2004 по 2007 год преподавал право в Комратском университете, а с 2006 по 2013 работал в прокуратуре Гагаузии. В 2013 году его на пять лет назначили судьей Комратского суда, а в 2018 году — назначили судьей до достижения 65 лет.
  
  Аурелий Постикэ
  Аурелий Постикэ начинал карьеру в 2000-х годах с должности помощника прокурора. В 2003 году стал следователем в Антикоррупционной прокуратуре, а в 2005 — прокурором. В 2011 году Постикэ ушел из кишиневской прокуратуры и стал судьей. Сначала его назначили судьей по уголовному преследованию в суд Оргеева.

  В сентябре 2015 года тогдашний председатель суда столичного сектора Рышкановка Олег Мельничук обратился в ВСМ и попросил на полгода перевести Постикэ в суд Рышкановки, но ему в этом отказали. Через месяц Мельничук повторно обратился с ходатайством в ВСМ, и на этот раз его одобрили. Срок работы Постикэ в суде Рышкановки продлевали несколько раз, а в 2017 году перевели работать в суд Кишинева.
  Осенью 2019 года Постикэ принимал участие в общем собрании судей, на котором пытались отправить в отставку действующих членов ВСМ.

  Наталья Клевады
  Наталья Клевады с 1999 по 2005 год работала адвокатом. В 2005-2007 годах работала прокурором в прокуратуре Бассарабяски, а затем в прокуратуре Кишинева. После этого она снова вернулась в адвокатуру. В 2011 году Наталья Клевалы стала судьей в суде Бельц. В 2017 году ее перевели работать в Кишинев в суд Рышкановки, а с 2019 года она работает в суде Буюкан.

  Судебная коллегия под председательством Клевады рассматривала в первой инстанции дело «группы Петренко» и приговорила их к условным срокам от 3 до 4,5 лет. По словам Григория Петренко, судья неоднократно не давала подсудимым высказаться, запретила им заявлять отводы судьям и прокурору и не пустила на последнее заседание. Этот приговор Высшая судебная палата отменила в 2020 году и вернула дело на пересмотр. В 2021 году ЕСПЧ признал Молдову виновной по делу «группы Петренко» в нарушении права на свободу собраний и присудила им компенсацию €60 тыс. 17 сентября 2021 года Генпрокуратура отказалась от обвинений по этому делу.

• На вакантное место в Высшем совете магистратуры претендуют 9 судей. Что о них известно

  В Высшем совете магистратуры (ВСМ) после добровольной отставки и.о. главы совета Анатола Пахопола освободилось место. На него уже претендуют девять судей. Некоторые из них были замешаны в скандалах, другие — открыто критиковали действующий состав ВСМ и пытались отправить в отставку его членов. Нового члена ВСМ должны выбрать на общем собрании судей, которое запланировано на 23 октября, однако из-за эпидемии коронавируса его могут перенести. NM рассказывает, что известно о судьях, которые хотят стать членами Высшего совета магистратуры.

  Citiţi mai departe

  В Высшем совете магистратуры (ВСМ) после добровольной отставки и.о. главы совета Анатола Пахопола освободилось место. На него уже претендуют девять судей. Некоторые из них были замешаны в скандалах, другие — открыто критиковали действующий состав ВСМ и пытались отправить в отставку его членов. Нового члена ВСМ должны выбрать на общем собрании судей, которое запланировано на 23 октября, однако из-за эпидемии коронавируса его могут перенести. NM рассказывает, что известно о судьях, которые хотят стать членами Высшего совета магистратуры.

   Геннадий Павлюк

   

  Геннадий Павлюк стал судьей в 2005 году. В 2014 году его перевели из суда Дондюшан в Кишинев. В 2015 году Павлюк поместил Илана Шора под домашний арест, хотя прокуроры требовали, чтобы его отправили в изолятор. Судья Павлюк также дважды продлевал предварительный арест экс-премьеру Владимиру Филату. Кроме того, Павлюк заменил на условный срок приговор экс-депутату парламента Валерию Гуме, которого суд Румынии в 2011 году приговорил к четырем годам тюрьмы по делу о коррупции. Гума должен был отбывать наказание в Молдове., но судьи решили заменить реальный срок условным.

  В 2016 году против Павлюка начали дисциплинарную проверку. Его заподозрили в том, что он обсудил приговор Гуме с прокурором Адрианой Бецишор, хотя по закону приговор нельзя ни с кем обсуждать до его оглашения. В 2016 дисциплинарная коллегия ВСМ решила, что Павлюк не допустил нарушений.

  В 2017 году Павлюк стал вице-председателем суда Чекан. В июне 2019 года ВСМ отстранил его от должности, после того как судья Михай Мургулец пожаловался на давление председателей судов, в том числе Павлюка. Но последний обжаловал решение о своем отстранении в Апелляционной палате и вернулся к работе.

  В июле 2019 года Павлюка отправили в отставку с поста члена совета Нацинститута юстиции. С таким требованием в ВСМ обратилась тогдашний министр юстиции Олеся Стамате.

  Осенью 2019 Павлюк принимал активное участие в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку некоторых членов ВСМ. Венецианская комиссия усомнилась в законности этих собраний, а ВСМ продолжил работать в прежнем составе.

  По данным ассоциации «Юристы за права человека», Молдова проиграла в ЕСПЧ одно дело, решение по которому принимал Павлюк.

  Согласно декларации о доходах, в 2019 году Павлюк заработал 296,5 тыс. леев. Также семья судьи получила наследство: €2,5 тыс., $ 2 тыс. и 45 тыс. леев. Кроме того, семья судьи продала имущество за €46,3 тыс. и 773 тыс. леев (какое имущество, не указано). Семья судьи владеет домом площадью 155,5 кв.м. за 578 тыс. леев и частью дома площадью 110,3 кв.м. Также в 2020 году семья судьи купила автомобиль Renault KADJAR за 272,1 тыс. леев и Lexus NX300h за 478,7 тыс. леев.

   Георгий Балан

   

  Георгий Балан начал работать судьей в 1996 году. Балан неоднократно выступал с критикой судебной системы и Высшего совета магистратуры и активно поддерживал партию «Платформа Достоинство и правда» (DA). В 2018 году, когда Балан работал в суде Буюкан, ВСМ отправил его в отставку. Причиной стала жалоба на него властей села Пугачены Новоаненского района. Они утверждали, что Балан нарушил закон, проконсультировав жителей Пугачен, которые были недовольны открытием песчаных карьеров.
  После отставки  против Балана начали вторую дисциплинарную процедуру. На этот раз дисциплинарная коллегия решила, что Балан вынес два необоснованных приговора. Он назначил штраф 50 тыс. леев вместо тюремного срока члену группировки, которая занималась торговлей наркотиками в особо крупных размерах, а также — штраф 20 тыс. леев по делу о домашнем насилии, которое закончилось смертью жертвы. Апелляционная палата была не согласна с его приговорами по этим делам, и оба решения заменила на реальные тюремные сроки.

  На парламентских выборах 2019 года Балан баллотировался от блока ACUM в Новоаненском одномандатном округе, но проиграл выборы.

  В июне 2019 года, после смены власти в Молдове, Балана назначили главой Генинспектората полиции. Однако, после того как в кадровых назначениях нового правительства нашли конфликт интересов, Балана сделали и.о. главы Генинспектората полиции. 15 ноября он подал в отставку с этой должности. К тому времени ему уже удалось оспорить решение о своей отставке с должности судьи, и в декабре 2019 года Балан вернулся на работу в суд Буюкан.

  Согласно декларации, в 2019 году Балан получил 44,2 тыс. леев за работу судьей, 84,8 тыс. за работу в Генинспекторате полиции и компенсацию за увольнение 6,3 тыс. леев. Семья Балана получила пожертвования € 3 тыс. и 60 тыс. леев. У судьи есть квартира площадью 65,7 кв. м, которую купили в 2001 году за €110 тыс.

   Виорика Пуйкэ

   

  Виорика Пуйкэ работает судьей с 2002 года, сейчас —. в суде столичного сектора Ботаника. Пуйкэ не раз публично критиковала положение дел в судебной системе. Она несколько раз претендовала на пост судьи Высшей судебной палаты (ВСП), но не набирала нужного числа голосов. Во время одного из таких конкурсов в 2017 году тогдашний генпрокурор и член Высшего совета магистратуры Корнелиу Гурин напомнил Пуйкэ, что она сказала в интервью, что «Генпрокуратура не является независимой». В том же 2017 году Пуйкэ баллотировалась в ВСМ, но не набрала нужного числа голосов.

  В июне 2020 года Пуйкэ снова приняла участие в конкурсе на пост судьи ВСП. Высший совет магистратуры из семи кандидатов выбрал только ее и отправил на утверждение в парламент.
  Однако на заседании юркомиссии депутаты от Партии социалистов (ПСРМ) и Демпартии (ДПМ) проголосовали против ее назначения. При этом они не объяснили причину своего решения. После этого 17 НПО подписали совместную декларацию, в которой призвали депутатов назначить Пуйкэ судьей ВСП. Также к декларации присоединился суд Кишинева. Пока парламент не рассмотрел вопрос о назначении Пуйкэ судьей ВСП.

  Согласно декларации о доходах, в 2019 году Виорика Пуйкэ заработала 268,8 тыс. леев в должности судьи и 11,5 тыс. леев за работу в Нациституте юстиции.

   Василий Шкёпу

   

  Василий Шкёпу начал работать судьей в Унгенском суде в 2003 году. В 2012 году он возглавил суд Унген. В 2018 году Шкёпу получил орден «Трудовой славы» от президента Игоря Додона.

  Согласно декларации о доходах, в 2019 году Шкёпу получил зарплату 239,8 тыс. леев и пенсию 79 тыс. леев. Также в 2019 году его жена получила в наследство дом площадью 99,4 кв. м и квартиру площадью 54,2 кв.м.

  Судья указал, что стоимость дома 10,8 тыс. леев, а стоимость квартиры 3,6 тыс. леев. Также семья судьи с 1992 года владеет домом площадью 146 кв.м.

   Наталья Клевады

   

  Наталья Клевады с 1999 года по 2005 год работала адвокатом. Затем она работала прокурором в прокуратуре Бассарабяски (с 2005 по 2006 год) и в прокуратуре Кишинева (с 2006 по 2007 год). Потом она снова вернулась в адвокатуру, а в 2011 году стала судьей в суде Бельц. В 2017 году ее перевели работать в Кишинев в суд Рышкановки, а с 2019 года она работает в суде Буюкан.

  Судебная коллегия под председательством Клевады рассматривала в первой инстанции дело «группы Петренко» и приговорила их к условным срокам от 3 до 4,5 лет. По словам Григория Петренко, судья неоднократно не давала подсудимым высказаться, запретила им заявлять отводы судьям и прокурору, и не пустила на последнее заседание. Этот приговор Высшая судебная палата отменила в 2020 году и вернула дело на пересмотр.

  В 2019 году, согласно декларации, судья заработала 258,6 тыс. леев. Семья судьи владеет квартирой площадью 73,9, которую купили в 2018 году за 503,3 тыс. леев.

  Чиприан Валах

  Чиприан Валах преподавал в нескольких университетах Молдовы. С 2005 по 2006 год он возглавлял главное управление международных экономических отношений при министерстве иностранных дел и евроинтеграции. С 2006 по 2014 год работал адвокатом, а в 2015 стал судьей в суде Буюкан.

  В июне 2019 претендовал на пост судьи Конституционного суда, но не прошел по конкурсу.

  В 2019 году судья заработал 247,5 тыс. леев. Семья судьи владеет квартирой площадью 42,9 кв.м, которую купила в 2014 году за 491,8 тыс. леев.

   Аурелий Постикэ

   

  Аурелий Постикэ начинал карьеру в 2000-х годах с должности помощника прокурора. В 2003 году он стал следователем в Антикоррупционной прокуратуре, а в 2005 — прокурором. В 2011 году Постикэ ушел из кишиневской прокуратуры и стал судьей. Сначала его назначили судьей по уголовному преследованию в суд Оргеева.

  В сентябре 2015 года тогдашний председатель суда столичного сектора Рышкановка Олег Мельничук обратился в ВСМ и попросил на полгода перевести Постикэ в суд Рышкановки, но ему в этом отказали. Через месяц Мельничук повторно обратился с ходатайством в ВСМ, и на этот раз его одобрили. Срок работы Постикэ в суде Рышкановки продлевали несколько раз, а в 2017 году перевели работать в суд Кишинева.

  Осенью 2019 года Постикэ принимал участие в общем собрании судей, на котором пытались отправить в отставку действующих членов ВСМ.

  В 2019 году судья заработал 247, 3 тыс. леев. Его жена получила 504 тыс. леев за работу в SRL DB Express Account (бухгалтерская компания, также занимается аудитом)

  Виктор Санду

  Виктор Санду с 2011 года работал адвокатом. В 2015 году он стал судьей. В 2017 году Санду признал дееспособным 24-летнего молодого человека с ограниченными возможностями. Судья подтвердил, что его незаконно признали недееспособным. Многие правозащитники одобрили это решение и назвали его «историческим». В 2015 году к Санду на рассмотрение поступило громкое дело Antifa Rezist. Оно до сих пор находится у него на рассмотрении.

  В 2019 году судья заработал 247, 9 тыс. леев. В его декларации о доходах не указано, что он владеет каким-либо движимым или недвижимым имуществом.

  Ион Киртоакэ

   

  Киртоакэ стал судьей в 2016 году. До этого он работал в МВД и преподавал в академии им.Штефана чел Маре, которая работает при МВД. Киртоакэ участвовал в написании гида «Соблюдение полицейскими прав человека». В 2019 году Киртоакэ активно участвовал в двух общих собраниях судей, на которых пытались отправить в отставку действующих членов ВСМ. Он открыто выступал с критикой совета и назвал его членов «бывшими палачами Демпартии». В частности, он был не согласен с тем, что ВСМ не поддерживал судей Домнику Маноле и Георге Балана, которых, по его мнению, преследовали по политическим мотивам. В октябре 2019 года Киртоакэ вошел в Совет по реформе юстиции при президенте Игоре Додоне.

  В 2019 году Киртоакэ получил 20,6 тыс. за работу судьей. Еще 323,3 тыс. он получил за работу в Нацинституе юстиции, 56,9 тыс. — за работу в академии им.Штефана чел Маре и еще € 5 тыс. — за научную работу при Совете Европы. Также у семьи судьи есть квартира площадью 39 кв.м. за 194,9 тыс. леев.

  Высший совет магистратуры — это орган самоуправления судей. Члены ВСМ решают, кого назначить судьей, а кого отправить в отставку. Также ВСМ следит за тем, чтобы судьи соблюдали нормы этики. Кроме того, специальная коллегия при ВСМ может начать дисциплинарные производства против судей. Согласно действующему законодательству, в ВСМ 15 членов: на основе конкурса в состав ВСМ выбирают шесть судей и шесть преподавателей права, а генпрокурор, министр юстиции и глава ВСП входят в совет по праву должности.

  Место в ВСМ освободилось после добровольной отставки с должности и.о. главы ВСМ Анатолия Пахопола, он также сложил мандат члена ВСМ. Подав заявление об отставке, Пахопол пояснил, что, после того как представители партии «Платформа Достоинство и правда» (DA) оспорили в Конституционном суде правомерность его назначения на пост, у него нет морального права и дальше занимать эту должность, независимо от решения КС.

  Нового члена ВСМ должны выбрать на общем собрании судей, которое назначили на 23 октября, однако 2 октября Нацагенство общественного здоровья рекомендовало ВСМ не проводить собрание из-за эпидемии коронавируса.  ВСМ пока не сообщил проведет ли собрание суде.

• Opt magistrați s-au înscris în concursul pentru funcția de membru al Colegiului pentru Evaluarea Performanțelor Judecătorilor

  Doi magistrați din partea Curților de Apel și șase din partea judecătoriilor s-au înscris în concursul pentru funcția de membru al Colegiului pentru Evaluarea Performanțelor Judecătorilor, subordonat Consiliului Superior al Magistraturii. Printre ei se numără judecătorul care l-a scăpat de pușcărie pe fostul deputat Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare, precum și magistratul care a suspendat executarea pedepsei de către controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Cei doi participă și la concursul pentru funcția de membru al Colegiului de selecție și cariera judecătorilor.

  Dumitru Pușcă a fost numit în funcţia de magistrat la Judecătoria Soroca, în decembrie 2005. În iulie 2011 a fost transferat în funcţia de judecător la instanța de fond din Bălţi. Patru luni mai târziu a fost promovat la Curtea de Apel Bălți.

  Citiţi mai departe

  Doi magistrați din partea Curților de Apel și șase din partea judecătoriilor s-au înscris în concursul pentru funcția de membru al Colegiului pentru Evaluarea Performanțelor Judecătorilor, subordonat Consiliului Superior al Magistraturii. Printre ei se numără judecătorul care l-a scăpat de pușcărie pe fostul deputat Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare, precum și magistratul care a suspendat executarea pedepsei de către controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Cei doi participă și la concursul pentru funcția de membru al Colegiului de selecție și cariera judecătorilor.

  Dumitru Pușcă a fost numit în funcţia de magistrat la Judecătoria Soroca, în decembrie 2005. În iulie 2011 a fost transferat în funcţia de judecător la instanța de fond din Bălţi. Patru luni mai târziu a fost promovat la Curtea de Apel Bălți.

  Angela Bostan a fost numită judecătoare în octombrie 2006, la instanța de fond din Cahul. Un an mai târziu a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar șase ani mai târziu a fost promovată la funcția de vicepreședinte al instanței respective. În 2015 a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău și apoi transferată la Curtea de Apel Comrat.

  La 20 septembrie 2019, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, format din judecătoarele Angela Bostan, Ecaterina Palanciuc și Ala Malîi de la Curtea de Apel Chișinău, a impus CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală. Patru zile mai târziu, același complet de judecată a emis o încheiere prin care s-a decis convocarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor, la 27 septembrie 2019, ora 10.00, în sediul Casei Sindicatelor. La 26 septembrie 2019, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de CSM împotriva Deciziei Curții de Apel Chișinău, din 20 septembrie, prin care Consiliul a fost obligat să convoace Adunarea Generală a Judecătorilor în ședință extraordinară. În același timp, CSM a lansat un apel către magistrați prin care îi anunță că nu există temei legal pentru a participa la această adunare.

  Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău la sfârșitul lui ianuarie 2017. 

  Pavliuc a ajuns în vizorul public după ce a eliberat mandate de arestare controversate în dosare de rezonanță. El i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii.

  Peste trei săptămâni, Pavliuc l-a eliberat Șor şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. 

  În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, a recunoscut judecătorul. 

  Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Chișinău, deși atât el, cât și soția acestuia - medic de profesie - au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni.

  Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, potrivit unei anchete CIJM. Pavliuc a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați într-un bloc de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. 

  Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor despre la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit.

  „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

  O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

  Sergiu Bularu a fost numit judecător în 2014. În 2011-2014, a fost consilier în cabinetul președintelui fracțiunii parlamentare a Partidului Democrat. Jurnaliștii de la RISE Moldova au scris că Bularu a fost unul dintre judecătorii de instrucție care au autorizat interceptarea mai multor persoane incomode fostului regim controlat de liderul de atunci al PDM, Vladimir Plahotniuc.

  Recent, Bularu a ajuns din nou în atenția opiniei publice după ce a admis demersul procurorului general, Alexandr Stoianoglo, privind suspendarea executării pedepsei de către controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.

  Lilia Lupașco a fost numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău, în mai 2008. În 2013, a fost numită în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. În aprilie 2020, a fost desemnată pentru exercitarea interimatului funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Chişinău, sediul Râşcani, până la completarea funcției în modul stabilit de lege.

  Lilia Lupașco a fost vizată într-o anchetă realizată de jurnaliștii de la RISE Moldova, despre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț redus. „Lillia Lupașco, membră a grupului de lucru care a decis repartizarea locuințelor, a contractat două apartamente cu câte o cameră fiecare. Potrivit datelor cadastrale, Lupașco figurează drept proprietara unui apartament de peste 100 metri pătrați din sectorul Ciocana alături de fostul soț, Ivan Lupașco. Actualul soț al judecătoarei, Sergiu Dodon, este proprietarul unei case de 75 metri pătrați din orașul Durlești pe care a cumpărat-o în 2012. Totodată, acesta are la activ un contract de investiție într-un apartament și un garaj, potrivit ultimei declarații depuse Lilia Lupașco la CNI. Însă judecătorea a omis să indice faptul că actualul soț este administrator și asociat unic al Vizita Grup SRL. Compania, fondată la finele lui 2010, a fost preluată de Sergiu Dodon în toamna anului 2014. Odată cu această tranzacție, familia magistratei a preluat și dreptul de arendă a opt hectare de pădure de lângă Condrița, înscris pe numele firmei”, se arată în anchetă.

  Aureliu Postică a fost numit în funcţia de judecător de instrucţie la Judecătoria Orhei în 2011.

  În iunie 2017, Postică a fost transferat în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

  Ghenadie Mîra a devenit judecător în septembrie 2011, fiind numit pe un termen de cinci ani la Judecătoria Soroca.

  Șase ani mai târziu a fost transferat la instanța din Anenii Noi, unde la scurt timp a fost numit președinte.

  Oxana Parfeni a fost numită magistrată la Judecătoria Buiucani, municipiul Chişinău, pe un termen de cinci ani, în februarie 2014.
  Sursa: anticoruptie.md

• Promovări în funcție, aprobate de membrii CSM

  În ședința de astăzi a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost aprobată cererea magistratului Aureliu Postică de a fi promovat de la Judecătoria Chișinău în instanța ierarhic superioară.

  În perioada 1993 – 1996, Postică a studiat la Facultatea de drept, Colegiul Republican de Informatică şi Drept, iar în perioada 1996 – 2000, la Facultatea de drept, Universitatea de Stat din Moldova.

  Pentru anul 2016, acesta declară un venit obținut la locul de muncă de bază în sumă de peste 170.000 de lei, precum și o indemnizație de 140 000 de lei. Totodată, Postică deține un apartament cu suprafața de 61 m.p. în valoare de 58.416 lei, dobândit în anul 2009 prin contract de privatizare, precum și un alt apartament cu suprafața de 80 m.p. în valoare de 436.492 de lei, dobândit în anul 2013, prin contract de investiții, scrie magistrat.md.

  Postică mai deține un autoturism model Toyota fabricat 2004, pe care l-ar fi cumpărat cu 10.000 lei, în anul 2014 și un autoturism model Mercedes, din 1998, în valoare de 1.200 de euro, cumpărat în anul 2015.

  Postică a fost numit prin Decretul Președintelui RM nr. 250-VIII din 30 iunie 2017, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

  Citiţi mai departe

  În ședința de astăzi a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost aprobată cererea magistratului Aureliu Postică de a fi promovat de la Judecătoria Chișinău în instanța ierarhic superioară.

  În perioada 1993 – 1996, Postică a studiat la Facultatea de drept, Colegiul Republican de Informatică şi Drept, iar în perioada 1996 – 2000, la Facultatea de drept, Universitatea de Stat din Moldova.

  Pentru anul 2016, acesta declară un venit obținut la locul de muncă de bază în sumă de peste 170.000 de lei, precum și o indemnizație de 140 000 de lei. Totodată, Postică deține un apartament cu suprafața de 61 m.p. în valoare de 58.416 lei, dobândit în anul 2009 prin contract de privatizare, precum și un alt apartament cu suprafața de 80 m.p. în valoare de 436.492 de lei, dobândit în anul 2013, prin contract de investiții, scrie magistrat.md.

  Postică mai deține un autoturism model Toyota fabricat 2004, pe care l-ar fi cumpărat cu 10.000 lei, în anul 2014 și un autoturism model Mercedes, din 1998, în valoare de 1.200 de euro, cumpărat în anul 2015.

  Postică a fost numit prin Decretul Președintelui RM nr. 250-VIII din 30 iunie 2017, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

  De asemenea, membrii CSM au aprobat cererea de accedere în funcția de judecător a Elenei Croitor. Aceasta fiind doctor în drept și lector universitar la Universitatea de Stat din Moldova.
  Domenii de cercetare:
  Drept procesual penal
  Criminalistică
  Activitate Specială de Investigații
  Etica activității procesual-penale
  Studii:
  Doctor în drept, Universitatea de Stat din Moldova, 2012
  Tema tezei de doctorat: „Purtătorii tehnico-electronici de informaţie în calitate de înregistrări în probatoriul penal. Probleme de administrare şi admisibilitate”
  Master în drept, Universitatea de Stat din Moldova, 2006
  Licenţă în drept, Universitatea de Studii Europene din Moldova, 2005
  Activitate profesională:
  Lector universitar, Universitatea de Stat din Moldova, 2005- prezent;
  Expert, Institutul de Reforme Penale, 2009, 2012;
  Expert invitat, ABA ROLI, 2008, 2011, 2012.
  Alte responsabilităţi profesionale:
  Coordonator al cercului ştiinţific al Catedrei Drept Procesual penal şi Criminalistică, 2006-2009;
  Coordonator al activităţilor de pregătire pentru Olimpiada Republicană la Drept, disciplina Drept procesual penal, 2006-2010.
  LImbi străine cunoscute:
  Engleza (fluent)
  Rusa (fluent)
  Italiana (debutant)
  sursa: zdg.md

• În ce sedii vor activa magistrații numiți recent la Judecătoria Chișinău

  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis astăzi în ce sedii își vor desfășura activitatea cinci magistrați, numiți recent la Judecătoria Chișinău. Conform solicitării judecătorilor, aceștia au fost repartizați:

  Igor Bațalai – sediul Ciocana;
  Aureliu Postică – sediul Râșcani;
  Alina Brăgaru – sediul Botanica;
  Livia Mitrofan – sediul Ciocana;
  Petru Harmaniuc – Buiucani.

  Citiţi mai departe

  Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis astăzi în ce sedii își vor desfășura activitatea cinci magistrați, numiți recent la Judecătoria Chișinău. Conform solicitării judecătorilor, aceștia au fost repartizați:

  Igor Bațalai – sediul Ciocana;
  Aureliu Postică – sediul Râșcani;
  Alina Brăgaru – sediul Botanica;
  Livia Mitrofan – sediul Ciocana;
  Petru Harmaniuc – Buiucani.

  Trei dintre judecători sunt foști absolvenți ai Institutului Național al Justiției și au depus jurământul în cadrul ședinței CSM. Este vorba de Alina Brăgaru, Livia Mitrofan și Petru Harmaniuc. Tot astăzi au mai depus jurământul Rosița Rusu-Parii, de la Judecătoria Soroca (sediul Florești) și Ala Ucraințeva, de la Judecătoria Strășeni (sediul Călărași). Magistrații au jurat să respecte Constituția și legile țării, drepturile și libertățile omului, să-și îndeplinească cu onoare, conștiință și fără părtinire atribuțiile ce le revin.

  Toți cei cinci judecători nou-numiți în funcții își încep activitatea de astăzi, 11 iulie, iar mâine membrii CSM vor merge în instanțe pentru a-i prezenta.
  sursa: bizlaw.md

   

• Cine sunt cei patru judecători propuşi de CSM la funcţia de magistrat la Judecătoria Chişinău

  Consiliul Superior al Magistraturii i-a propus marţi, 2 mai, la cele patru funcţii vacante de la Judecătoria Chişinău pe Petru Harmaniuc, Livia Mitrofan, Alina Brăgaru şi Aureliu Postică care ar urma să fie transferată de la Judecătoria Orhei.

  La concurs au patricipat 23 de candidaţi.  

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Magistraturii i-a propus marţi, 2 mai, la cele patru funcţii vacante de la Judecătoria Chişinău pe Petru Harmaniuc, Livia Mitrofan, Alina Brăgaru şi Aureliu Postică care ar urma să fie transferată de la Judecătoria Orhei.

  La concurs au patricipat 23 de candidaţi.  

  Petru Harmaniuc, absolvent al Institutului Naţional al Justiţiei, fiul fostului judecător Valeriu Harmaniuc, a fost vizat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Valeriu Harmaniuc, alături de alți trei foști colegi de-ai săi Aureliu Colenco, Eugeniu Clim și Ala Nogai, au ajuns în vizorul procurorilor Anticorupție după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În decembrie 2014, oamenii legii au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. În document, procurorii au invocat faptul că membrii CSM s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru. În aprilie 2014, Valeriu Harmaniuc a depus o cerere de demisie, acceptată de preşedintele Nicolae Timofti.

  În aprilie 2013, după ce a absolvit Institutul Național al Justiției, Petru Harmaniuc a devenit asistent judiciar în cadrul Curții Supreme de Justiție. S-a concediat în martie 2015, iar peste câteva luni, în noiembrie, s-a reangajat în aceeași funcție la Judecătoria sectorului Centru din Chișinău. Ulterior, el a cerut CSM să-l promoveze de mai multe ori în funcţia de magistrat, dar nu a acumulat suficiente voturi. Despre Petru Har­ma­niuc autorii de la Ziarul de Gardă notau că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit în comuna Stă­u­ceni, municipiul Chi­şi­nău. „Casa de lux, cu supra­faţa de 96,8 metri pătrați, valo­rează apro­xi­ma­tiv șapte mili­oane de lei. Potri­vit date­lor de la Cadastru, Petru Har­ma­niuc avea 18 ani când a cum­pă­rat lotul de pământ de la Stă­u­ceni prin con­tract de vânzare-cumpărare. Acesta şi-a con­struit casa pe tere­nul res­pec­tiv, iar în anul 2012 a făcut rece­pţia finală a între­gu­lui imo­bil”, se arată în articol. Potrivit ultimei declaraţii de avere, cea pentru anul 2015, asistentul judiciar avea în proprietate un Mercedes Benz E220, automobil fabricat în 2012 și cumpărat în 2013 cu 255.000 de lei. Totodată, deţine prin comodat alte două automobile: Toyota RAV4, mașină din 2002 și dobândită în 2009, dar și un autoturism de model BMW X5, fabricat în 2003 și dobândit în 2012.   

  El a mai declarat un teren intravilan cu o suprafaţă de şase ari şi cu o valoare cadastrală de peste 150.000 de lei. Pe parcursul anului 2015, candidatul la funcţia de judecător a avut un salariu de circa 35.000 de lei. 

  Livia Mitrofan şi Alina Brăgaru la fel sunt absolvente ale INJ. 
  sursa: anticoruptie.md

• Averea declarată de judecători: case și mașini la prețuri de nimic

  O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

  Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

  Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

  Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

  Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

  Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

  Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

  Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

  Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

  Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

  Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

  Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

  Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

  Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

  Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

  Citiţi mai departe

  O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

  Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

  Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

  Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

  Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

  Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

  Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

  Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

  Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

  Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

  Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

  Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

  Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

  Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

  Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

  Andrei Tabuică, redactor-şef AutoExpert.md: „Preţul maşinilor variază mult în funcţie de dotări, parcursul, starea şi motorizarea maşinei. Unele modele nu au fost oficial disponibile pe piaţă, ele fiind importate de către persoane fizice din alte ţări. Pentru un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, preţul mediu variază între 9.500-11.500 de euro; Nissan Almira Tino, fabricat în 2006: 5.000-6.000 de euro; Mazda 6, produsă în 2003: 3.500-5.500 de euro (în funcţie de generaţie) BMW 525 d, fabricat în 2001: 5.000-7.000 de euro; Honda Jazz, fabricată în 2006: 4.000-4.700 de euro; Hyundai Tucson din 2008: 6.000-7.000 de euro; Toyota Yaris din 2004: 3.500-4.000 de euro; Renault Megane, fabricat în 2006: 3.000-4.000 de euro; Citroën C3, fabricat în 2002: 2.500-3.500 de euro; Mercedes Benz S320, produs în 2002: 8.000-10.000 de euro; Toyota Avensis, fabricată în 2008: 7.500-8.500 de euro; Rover 25, produs în 2001: 2.000-2.500 de euro; Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007: 10.000-12.000 de euro.”

  Locuinţe de până la două mii de euro

  Şi în cazul bunurilor imobiliare magistraţii nu se jenează să diminueze preţurile în declarațiile de avere. Legea cere să fie indicată valoarea conform estimării cadastrale, care însă, de cele mai multe ori, nu corespunde valorii de piață. Folosindu-se de asta, dar și de alte breșe legislative, unii judecători declară prețuri nereal de mici. Bunăoară, Iurie Sceastlivîi, care lucrează din anul 1993 la Judecătoria din Ialoveni, susţine că apartamentul înregistrat pe numele soţiei, cu suprafaţa de 60,8 metri pătrați, nu costă mai mult de 16.645 de lei.

  Aliona Donos de la Judecătoria Bălţi arată în declaraţia de avere că deţine o casă de locuit cu suprafața de 79,8 metri pătrați în valoare de 39.625 de lei, dobândită prin moştenire în anul 2014.

  Un caz relevant e și cel al Alionei Miron, de la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, care are în proprietate mai multe bunuri imobiliare. Între altele, declară că deţine o casă de locuit cu suprafaţa de 141,7 metri pătrați, cu teren aferent şi anexe, în valoare de 46.875 de lei, primită ca donaţie în 2011, şi altă casă de 131 de metri pătrați, cu anexe și teren aferent cu suprafaţa de 0,2587 ha, în valoare de numai 14.069 de lei, primită moştenire în 2010.
  
  Fără casă şi fără masă

  Dacă e să dăm crezare informațiilor din declaraţiile de avere ale magistraţilor, atunci cel puţin 25% dintre ei ar fi săraci și nu ar deține - nici ei, nici membrii familiilor lor – vreo locuință sau mașină. Bunăoară, judecătorul de instrucţie Constantin Damaschin, de la Judecătoria Botanica din Chișinău, deşi declară că a obținut un teren pentru construcţii încă la 31 decembrie 2005 (la doar trei luni de la primirea mandatului de judecător), nu are, oficial, o locuinţă. Presa a scris și despre judecătorii Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție, și Sergiu Arnăut, de la Curtea de Apel Chişinău, care locuiesc în case de lux ce nu sunt însă indicate în declaraţiile lor de venituri și proprietăți.

  Judecând după declaraţia sa de avere, pare a fi sărac şi magistratul Vladimir Braşoveanu, care a lucrat mai mulţi ani la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, iar la 7 august 2015 a fost numit prin decret prezidențial judecător la Curtea de Apel Chişinău. De fapt, Vladimir Braşoveanu locuieşte într-o vilă de lux de pe strada Ialoveni din Chişinău.
  
  Tot potrivit declarației de avere, Ion Pleşca, președintele Curții de Apel Chișinău, nu are în posesie niciun mijloc de transport - nici el, nici soţia, dar deţine imobile de milioane.

  Magistrat: „Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”

  Contactaţi la telefon, mai mulţi judecători vizaţi în investigaţie au evitat sau au refuzat să comenteze. Magistratul Vladimir Timofti ne-a spus că maşina a fost cumpărată de soţia sa şi s-o întrebăm pe aceasta de ce costă atâta automobilul. Zinaida Talpalaru a explicat că cele două automobile au fost procurate de soţul său de peste hotare şi că a indicat în declaraţia de avere preţurile ce figurează în contractele de vânzare-cumpărare. „Legislaţia prevede să fie indicat preţul din documentele oficiale. Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”, a punctat şefa de la Judecătoria Comercială.

  CNI nu verifică preţurile maşinilor

  Comisia Naţională de Integritate a verificat în acest an declaraţiile de avere ale 17 judecători. Doar în trei cazuri au fost constatate abateri privind corectitudinea întocmirii declaraţiilor şi a fost sesizată Procuratura Generală. Este vorba de Mihai Ciuntu, magistrat la Judecătroia Criuleni, Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie şi Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chişinău. În cazurile ultimilor doi, CNI s-a autosesizat în urma materialelor de investigaţie apărute în presă. În celelalte 14 cazuri, CNI a decis suspendarea controlului pe motiv că abaterile „nu au fost făcute intenţionat”. Andrian Popenco, şef interimar la Procuratura Anticorupţie, ne-a comunicat că toate cele trei dosare au fost clasate pe motiv că lipseşte componenta de infracţiune.

  Cristina Dumbrăvan, ofiţer de presă la CNI, ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă nu verifică preţurile automobilelor indicate în declaraţiile de avere. „Depuneţi o sesizare şi CNI va verifica”, a sugerat Dumbrăvan.

  Membru CSM: „Cad sub incidenţa Codului Penal”

  Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că judecătorii diminuează preţurile la imobile şi mijloace de transport pentru a se eschiva de la plata impozitelor. Un alt motiv este ca valoarea bunurilor indicate în declaraţia de avere să corespundă veniturilor. „Este vorba de fals în acte publice, infracţiune prevăzută în Codul Penal”, a punctat membrul CSM. Problema este însă că aceste infracţiuni sunt aproape imposibil de demonstrat, deoarece magistraţii întocmesc cu acordul vânzătorilor contracte în care sunt indicate preţuri diminuate ale bunurilor. Teodor Cârnaţ consideră că diminuarea valorii bunurilor reprezintă o problemă gravă, iar la soluţionarea ei urmează a fi implicați Serviciul Vamal şi Întreprinderea de Stat „Cadastru”.

  Ce spun experţii anticorupție

  Ianina Spinei, expert Transparency International-Moldova, susţine că magistraţii, dar şi alţi funcţionari publici, profită de o breşă în legislaţie. „Legea prevede ca în declaraţiile de avere să fie indicate preţurile din contractele de vânzare-cumpărare. Intenţionat sunt indicate preţuri mai mici, ca ulterior să fie achitate impozite mai mici şi să fie justificate bunurile procurate în limitele veniturilor legale. Este clar că legislaţia trebuie schimbată. Dar mai este şi legea bunului simţ, pe care mulţi nu o respectă”, a spus experta.

  O opinie similară are şi Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România:
  
  „Magistraţii nu pot avea decât venituri legale. Toate veniturile şi bunurile lor trebuie declarate. Dacă cineva dobândeşte un bun, trebuie să declare valoarea reală. Altfel fapta reprezintă o infracţiune de fals. Nu pot să înţeleg de ce un magistrat care nu are nimic de ascuns, care este corect, ar trece alte sume în actele de cumpărare a unui bun, imobil sau autoturism. Integritatea implică o maximă corectitudine. Din păcate, unii încă nu înţeleg acest concept. E nevoie de transparenţă şi presiuni pozitive ca să schimbăm starea de lucruri actuală”.

  Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, explică fenomenul prin faptul că prevederile legislative nu au fost adaptate la prevenirea corupţiei. „În Codul Penal sunt articole care necesitîă demonstrarea intenţiei de a declara fals. Pentru că intenţia nu poate fi demonstrată, Procuratura Generală clasează dosarul. Toate eforturile presei de investigaţie, ale ONG-urilor din domeniu și ale CNI se reduc la zero, iar persoanele cu integritatea dubioasă sunt menţinute în funcţie”, a declarat experta.

  Potrivit Olgăi Bâtcă, actualmente se lucrează asupra unui proiect de lege privind reformarea CNI. „Este al treilea pachet de proiecte de legi de acest gen, cu menirea de a debloca activitatea CNI și de a pune accent şi pe aspectul prevenirii coruptiei. Proiectul a fost blocat de Guvernul Gaburici. Cum să crezi că o persoană care micșorează de zece ori valoarea automobilului în declarația de avere sau nu-l declară deloc lucrează exclusiv în favoarea interesului public?”, a comentat președinta Alianței Anticorupție.
  sursa: anticoruptie.md

   

• Noutăţile din averea judecătorilor instanţelor din Chişinău

  Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

  După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

  Citiţi mai departe

  Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

  După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

  Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei sect. Centru, a avut un salariu de 152 mii de lei în 2014 şi 10 mii din activitatea didactică. Cei mai mulţi bani acasă a adus însă soţia sa, Daniela Ţurcan, care este notar. Aceasta a raportat un venit de 1,43 milioane de lei şi alţi 28 de mii din activitatea didactică. Alţi 549 mii de lei, anul trecut, familia Ţurcan i-a câştigat din vânzarea unui apartament din str. Miron Costin, aşa că a rămas, conform declaraţiei, fără loc de trai oficial.

  Judecătoarea Angela Catană, tot de la Centru, a raportat anul trecut un salariu de 154 mii de lei. Declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi este completată ciudat, ea precizând în mai multe locuri că situaţia nu s-a schimbat de anul trecut, deşi este obligată să declare tot ce are la momentul completării declaraţiei. Totodată, aceasta a indicat că soţul său, fiind avocat, a avut dividende de 1,7 milioane de lei de la firma SRL „Termidor”, însă mai jos nu a indicat că acest SRL este fondat chiar de Victor Catană, soţul ei, cu 100%, aşa cum arată datele de la Camera Înregistrării de Stat.

  Sergiu Bularu a ajuns judecător în sect. Centru în februarie 2014, fiind anterior consilier în cadrul Cabinetului Preşedintelui PD din Parlament. Acesta a avut un salariu de 140 mii de lei, dar a obţinut alţi 10 mii de lei (doar) din vânzarea unui automobil BMW 525 D şi alţi 7500 de euro (150 mii de lei) dintr-un transfer din Italia. El şi-a cumpărat anul trecut un garaj de 52 m.p., dar şi un BMW 525. Un 2014 bun a avut şi colega sa, Svetlana Vâşcu. În februarie, aceasta a fost desemnată de preşedintele Timofti în funcţia de judecătoare, câştigând în 10 luni puţin peste 100 mii de lei. Anul trecut, soţul judecătoarei, care deţine două firme în agricultură, a procurat nu mai puţin de 13 loturi de teren extravilan, în sate din r. Cimişlia. Nu este clară suprafaţa acestora, pentru că la unele judecătoarea nu a menţionat acest lucru.

  Preşedinte de instanţă cu Skoda Superb din 2014
  Dorin Dulghieru, preşedintele Judecătoriei Buiucani, a avut un salariu de 152 mii de lei şi alţi 3 mii din activitatea didactică, fiind conducător al stagiului de practică al unui audient al Institutului Naţional al Justiţiei. Dulghieru a investit 173 mii de lei şi 6300 de euro într-un apartament de 87 m.p. construit special pentru judecători. Suma totală a contractului este de 31500 de euro. Tot anul trecut, magistratului i-au ajuns bani şi pentru o maşină nouă, cumpărată ce-i drept în baza unui contract de leasing, în valoare de 15872 de euro, încheiat cu firma Victoria Leasing pentru o perioadă de 4 ani. Preţul maşinii cumpărate de judecător, o Skoda Superb nouă, din 2014, este, conform informaţiilor de pe site-ul dealer-ului oficial, între 17 şi 30 şi… mii de euro, în funcţie de dotările pe care le soliciţi. Anul trecut, Dulghieru a contractat şi două credite, în valoare de 16300 de euro.

  Colegul său, Mihail Diaconu, a intrat în posesia unui apartament cu trei camere de aproape 100 m.p., deşi deţinea încă două, şi a ridicat un salariu de 147 mii de lei în 2014. S-a înnoit anul trecut şi colegul său, judecătorul de instrucţie Ion Morozan. Acesta declară o maşină, Volkswagen Tiguan, pe care o conduce prin contract de comodat (contract prin care se dă unei alte persoane un bun în folosinţă, gratis). Şi Mihail Murguleţ, proaspăt numit în funcţie, în 2014 şi-a cumpărat o maşină, Toyota Avensis. Oxana Parfeni, numită în funcţia de judecătoare în februarie 2014, a obţinut anul trecut două apartamente în Chişinău, unul prin donaţie, în urma unui contract de investiţii, pentru care a achitat o primă rată de 85 mii de lei, echivalentă cu aproape 70% din salariul său de anul trecut.

  Ghenadie Pavliuc a ajuns în atenţia opiniei publice anul acesta, după ce a eliberat pe numele lui Ilan Şor mandat de arest la domiciliu, deşi procurorii l-au dorit în penitenciar, iar ulterior, i-a permis acestuia să iasă din arestul la domiciliu pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei, asta deşi, Şor este învinuit într-un dosar de rezonanţă, legat de fraudele din sistemul bancar. Şi pentru el, anul trecut a fost unul prosper. Pe lângă salariul de 140 mii de lei, magistratul a primit, ca donaţie, un teren şi o casă în Donduşeni, dar a şi investit într-un apartament, probabil social, din proiectul pentru judecători, deşi acesta deţine, din 2011, o casă de locuit în capitală.

  A renunţat la 50 mii de lei pe lună pentru a fi judecător 
  Luiza Gafton, preşedinta Judecătoriei Botanica, a avut în 2014 un salariu de 171 mii de lei şi o pensie de 119 mii de lei. Anul trecut, aceasta şi-a deschis un cont bancar de 2 mii de euro la Victoriabank. Cel mai mare venit de la Judecătoria Botanica, anul trecut, nu l-a avut însă cineva care a activat acolo, ci un fost angajat al Moldatsa, întreprinderea de stat despre care ZdG a scris că este casa rudelor mai multor demnitari din ţara noastră şi unde salariile sunt chiar mai mari decât în justiţie. Vitalie-Silviu Midrigan a devenit judecător la Judecătoria Botanica în ianuarie 2015, după ce a renunţat la funcţia de director al direcţiei Juridice a Moldatsa, funcţie care i-a adus nu mai puţin de 567 mii de lei, respectiv 47 mii de lei pe lună în 2014. Alţi 10 mii de lei Midrigan i-a câştigat din activitatea didactică, 20 mii de euro (400 mii de lei) – din donaţiile părinţilor, iar 104 mii – din închirierea unui spaţiu comercial. Conform informaţiilor din declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi, spaţiul comercial are o suprafaţă de 66,8 m.p. şi o valoare cadastrală de 1 milion de lei. Şi acesta a fost obţinut prin donaţie. Tot prin donaţie, proaspătul judecător a obţinut şi un apartament de 49 m.p. El mai deţine o Toyota RAV 4, cumpărată şi fabricată în 2013, şi conduce un Lexus RX 350, prin comodat, din 2012.

  Şi familia judecătorului Nicolae Şova a avut un an bun. Din salariu şi din activitatea didactică, magistratul a adus acasă peste 150 mii de lei, iar soţia sa, din servicii notariale, puţin peste jumătate de milion. Angela Braga a avut anul trecut un salariu de 134 mii de lei, iar împreună cu soţul său a obţinut 274 mii de lei de pe urma vânzării unui bun imobil. Anul trecut judecătoarea şi-a cumpărat un alt apartament, de 66,7 m.p., indicând că acesta ar avea o valoare cadastrală de 367 mii de lei, deşi preţul de piaţă este, evident, mai mare. Aceasta a contractat şi un credit de 250 mii de lei, până în 2024.

  Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani, a avut un salariu de 151 mii de lei în 2014 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Judecătorul a beneficiat şi de o donaţie de la mama sa, Elena Melniciuc, despre care ZdG a scris anul trecut că, deşi locuieşte în satul Mândâc, Drochia, are înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 milioane de lei. Elena Melniciuc este pensionară, iar în luna mai 2015 a împlinit onorabila vârstă de 77 de ani. Doar că, judecătorul a blurat suma pe care a primit-o cu titlu de donaţie de la aceasta. Şi soţia judecătorului, Diana, a primit anul trecut donaţii financiare de la părinţi.

  Ghenadie Morozan conduce, de anul trecut, un Mercedes B 170, prin comodat. Tot anul trecut, judecătorul a cumpărat şi un teren agricol de jumătate de hectar. Iurie Potînga s-a înnoit anul trecut cu un Renault Megane, iar Aureliu Postică sau, mai exact, soţia sa, Diana, cu o Toyota Yaris. Violeta Gârleanu a devenit judecătoare în 2014, iar ulterior şi-a vândut cu 90 mii de lei un imobil în Soroca. Ea are două conturi bancare, unul salarial, unde deţinea la finele anului trecut 109 mii de lei, şi un altul, depozit, unde ţine 113 mii de lei.

  Mai mulţi judecători, cu apartamente sociale 
  Victor Burduh, preşedintele Judecătoriei Ciocana, nu s-a remarcat anul trecut prin achiziţii, el declarând doar un salariu de 171 mii de lei. Colegul său, Vladislav Clima, vicepreşedintele Judecătoriei, şi-a cumpărat însă o Honda CRV, după ce a vândut un Subaru Forester. Anul trecut, magistratul şi-a continuat construcţia unei case de locuit individuale, începute în 2013, în aprilie 2014 ea fiind gata în proporţie de 50%. Un alt magistrat de la Ciocana, Ion Bulhac, se remarcă în declaraţia de avere cu deschiderea a 6 conturi bancare, pe care păstrează 27 mii de euro şi 8 mii USD. Acestea i-au adus peste 28 mii de lei din dobândă, bani care s-au alăturat la cei 134 mii de lei din salariu.

  Anul trecut, mai mulţi judecători din prima instanţă şi-au procurat apartamente sociale în cadrul proiectului iniţiat de Consiliul Superior al Magistraturii. Blocurile din str. Ceucari şi Alecsandri sunt construite de firma SRL „Basconslux”, urmând a fi finalizate la sfârşitul lui 2016. Magistraţii au plătit pentru ele un preţ preferenţial, de doar 360 de euro pentru un metru pătrat, în condiţiile în care preţul de piaţă este dublu. În total, 43 de judecători şi peste 130 de persoane din sistemul judecătoresc au beneficiat de acest proiect.
  sursa: zdg.md

   

   

• Judecatorul de instructie Postica Aureliu

  Judecatorul de instructie Postica Aureliu din Judecatoria sect Rascani mi-a lasat o parere din cele mai proaste  ce tine competenta lui profesionala.

  Citiţi mai departe

  Judecatorul de instructie Postica Aureliu din Judecatoria sect Rascani mi-a lasat o parere din cele mai proaste  ce tine competenta lui profesionala.

   

   

• Motivele pentru care judecătorii nu înregistrează şedinţele de judecată

  Bateriile prea slabe, dictafoane prea puţine, reparaţia din interiorul judecătoriilor, şedinţe de judecată ţinute în penitenciare, grefiere în concediu, iar altele neinstruite în folosirea programului sunt doar câteva dintre motivele pentru care judecătorii nu înregistrează audio şedinţele de judecată, expuse de judecători în faţa membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Marţi, 11 februarie, la şedinţa CSM au fost invitaţi preşedinţii judecătoriilor, dar şi judecătorii care nu înregistrează audio şedinţele de judecată, asta după ce, la 5 februarie 2014, a avut loc şedinţa comună a preşedinţilor instanţelor judecătoreşti, în cadrul căreia au fost prezentate Rapoartele de evaluare privind distribuirea aleatorie a dosarelor prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) şi înregistrarea audio a şedinţelor de judecată. Încă de atunci, s-a anunţat că la şedinţă au fost invitaţi preşedinţii instanţelor de judecată din Bălţi, Călăraşi, Străşeni şi Orhei, în care s-a constatat o situaţie mai gravă privind neînregistrarea audio a şedinţelor.

  Citiţi mai departe

  Bateriile prea slabe, dictafoane prea puţine, reparaţia din interiorul judecătoriilor, şedinţe de judecată ţinute în penitenciare, grefiere în concediu, iar altele neinstruite în folosirea programului sunt doar câteva dintre motivele pentru care judecătorii nu înregistrează audio şedinţele de judecată, expuse de judecători în faţa membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Marţi, 11 februarie, la şedinţa CSM au fost invitaţi preşedinţii judecătoriilor, dar şi judecătorii care nu înregistrează audio şedinţele de judecată, asta după ce, la 5 februarie 2014, a avut loc şedinţa comună a preşedinţilor instanţelor judecătoreşti, în cadrul căreia au fost prezentate Rapoartele de evaluare privind distribuirea aleatorie a dosarelor prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) şi înregistrarea audio a şedinţelor de judecată. Încă de atunci, s-a anunţat că la şedinţă au fost invitaţi preşedinţii instanţelor de judecată din Bălţi, Călăraşi, Străşeni şi Orhei, în care s-a constatat o situaţie mai gravă privind neînregistrarea audio a şedinţelor.

   

• Олег Мельничук пристроил своих родственников в Суд сектора Рышкань

  Он устроил своих родственников на работу Суд столичного сектора Рышкань. После того, как в прошлом году, вопреки воле президента, он занял должность председателя данной инстанции Олег Мельничук одного за другим взял на работу несколько своих родственников и не видит в этом никакой проблемы. Под его руководством работает его свояченица, племянница его посажёного отца и другие близкие, несвязанные с ним кровным родством. Более того, один и тот же государственный служащий является главным бухгалтером как в Суде сектора Рышкань, так и в Высшей судебной палате, что по закону запрещено. Упомянутые лица отказались предоставить нам информацию об их устройстве на работу. В июле 2014 года Олег Мельничук взял на работу сестру своей жены в качестве секретаря судебного заседания. 23-летняя девушка только окончила свою учёбу на юридическом факультете. Людмила Бобейка фигурирует в списке секретарей судебных заседаний Суда сектора Рышкань, но у неё нет постоянного кабинета, где она могла бы выполнять свою работу. На протяжении двух дней её коллеги почему-то направили нашу съёмочную группу в кабинеты разных судей. Свояченица Олега Мельничука оказалась крайне немногословной.

  Citiţi mai departe

  Он устроил своих родственников на работу Суд столичного сектора Рышкань. После того, как в прошлом году, вопреки воле президента, он занял должность председателя данной инстанции Олег Мельничук одного за другим взял на работу несколько своих родственников и не видит в этом никакой проблемы. Под его руководством работает его свояченица, племянница его посажёного отца и другие близкие, несвязанные с ним кровным родством. Более того, один и тот же государственный служащий является главным бухгалтером как в Суде сектора Рышкань, так и в Высшей судебной палате, что по закону запрещено. Упомянутые лица отказались предоставить нам информацию об их устройстве на работу. В июле 2014 года Олег Мельничук взял на работу сестру своей жены в качестве секретаря судебного заседания. 23-летняя девушка только окончила свою учёбу на юридическом факультете. Людмила Бобейка фигурирует в списке секретарей судебных заседаний Суда сектора Рышкань, но у неё нет постоянного кабинета, где она могла бы выполнять свою работу. На протяжении двух дней её коллеги почему-то направили нашу съёмочную группу в кабинеты разных судей. Свояченица Олега Мельничука оказалась крайне немногословной.

   

LASĂ UN COMENTARIU