База данных судей Республики Молдовa
Пример: Барбакару Игорь
Расширенный поиск
фото: видеоматериал presedinte.md

Постикэ Аурелиу

Cуд Кишинев, Судья

Биографические данные

Год рождения: 1977

Решением ВСМ №707/28 от 06 октября 2015 г. переведен на должность судьи Суда сектора Рышкань, мун. Кишинэу судья Суда Орхей Аурелиу Постикэ, на шестимесячный срок.

Решением №670/26 от 15 сентября 2015 г., Высший совет магистратуры отклонил ходатайство Олега Мелничук, председателя Суда сектора Рышкань, мун. Кишинэу, о временном переводе судьи Суда Орхей, Аурелиу Постикэ, на должность судьи Суда сектора Рышкань, мун. Кишинэу, на шестимесячный срок.

Решением ВСМ №514/20 от 30 июня 2015 г. был назначен для исполнения полномочий судьи по уголовному преследованию в Суде Орхей, в период 03.08.2015 г. - 03.08.2016 г.

Указомп Президента РМ №1423-VII от 30 декабря 2014 г. переутвержден на должность судьи Суда Орхей, до истечения срока полномочий.

Год рождения: 1977

Решением ВСМ №707/28 от 06 октября 2015 г. переведен на должность судьи Суда сектора Рышкань, мун. Кишинэу судья Суда Орхей Аурелиу Постикэ, на шестимесячный срок.

Решением №670/26 от 15 сентября 2015 г., Высший совет магистратуры отклонил ходатайство Олега Мелничук, председателя Суда сектора Рышкань, мун. Кишинэу, о временном переводе судьи Суда Орхей, Аурелиу Постикэ, на должность судьи Суда сектора Рышкань, мун. Кишинэу, на шестимесячный срок.

Решением ВСМ №514/20 от 30 июня 2015 г. был назначен для исполнения полномочий судьи по уголовному преследованию в Суде Орхей, в период 03.08.2015 г. - 03.08.2016 г.

Указомп Президента РМ №1423-VII от 30 декабря 2014 г. переутвержден на должность судьи Суда Орхей, до истечения срока полномочий.

Решением №829/27 от 14 октября 2014 г., Высший совет магистратуры удовлетворил ходатайство Олега Мелничук, председателя Суда сектора Рышкань, мун. Кишинэу, о продлении еще на 6 месяцев перевода судьи Суда Орхей Аурелиу Постика.

Решением  Высшего совета магистратуры №475/16 от 27 мая 2014 г., судья по уголовному преследованию Суда Орхей, Аурелиу Постикэ, был переведён для исполнения полномочий судьи по уголовному преследованию в  Суд Рышкань, мун. Кишинэу, на 6-месячный срок.

Указом Президента РМ №240-VI от 01 августа 2011 г. назначен на пятилетний срок, на должность судьи по уголовному преследованию Суда Орхей.

Обучение/Дипломы
1993 - 1996 гг. - юридический факультет, Республиканский колледж информатики и права
1996 - 2000 гг. юридический факультет, Государственный университет Молдовы

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
24.08.2000 г. - 16.10.2000 г. вр. и. о. помощника прокурора, Транспортная Прокуратура
16.10.2000 г. - 30.05.2003 г. вр. и. о. помощника прокурора уезда Кишинэу
30.05.2003 г. - 28.03.2005 г. следователь Прокуратуры по борьбе с коррупцией
28.03.2005-26.05.2008 прокурор в Отделе исполнения уголовного преследования по чрезвычайным делам Генеральной прокуратуры
26.05.2008 г. - 01.08.2011 прокурор в Прокуратуре сект. Буюкань мун. Кишинэу
01.08.2011 г. назначен на должность судьи по уголовному преследованию Суда Орхей, на пятилетний срок (Указ №240-VI)

 

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №175/12 от 31 октября 2014 г., Коллегии по оценке деятельности судей, решения принятые судьей Постикэ Аурелиу  не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОБЖАЛОВАННЫХ
2011 г. - обжалованных решений/определений 28, оставленных в силе 21 - 75%
2012 г. - обжалованных решений/определений 74, оставленных в силе 49 - 66,21%
2013 г. - обжалованных решений/определений 97, оставленных в силе 85 - 87,62%
Отмененные решения/определения из числа рассмотренных:
2011 г. - рассмотренных дел 532, отмененных 7 - 1,31%
2012 г. - рассмотренных дел 1527, отмененных 25 - 1,64%
2013 г. - рассмотренных дел 1206, отмененных 12 - 0,99%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №175/12 от 31 октября 2014 г., Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ему квалификационную оценку Очень хорошо, с 82 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением №115/10 от 13 марта 2012 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии, подтвердив присвоение V (пятого) квалификационного класса судьи.

Дела ЕСПЧ
Согласно Решению №175/12 от 31 октября 2014 г., Коллегии по оценке деятельности судей, решения принятые судьей Постикэ Аурелиу  не стали предметом рассмотрения в Европейском суде.

ПРОЦЕНТ ОСТАВЛЕННЫХ В СИЛЕ РЕШЕНИЙ ИЗ ЧИСЛА ОБЖАЛОВАННЫХ
2011 г. - обжалованных решений/определений 28, оставленных в силе 21 - 75%
2012 г. - обжалованных решений/определений 74, оставленных в силе 49 - 66,21%
2013 г. - обжалованных решений/определений 97, оставленных в силе 85 - 87,62%
Отмененные решения/определения из числа рассмотренных:
2011 г. - рассмотренных дел 532, отмененных 7 - 1,31%
2012 г. - рассмотренных дел 1527, отмененных 25 - 1,64%
2013 г. - рассмотренных дел 1206, отмененных 12 - 0,99%

ОЦЕНКА ДЕЯТЕЛЬНОСТИ
Решением №175/12 от 31 октября 2014 г., Коллегия по оценке деятельности судей присвоила ему квалификационную оценку Очень хорошо, с 82 баллами в активе.

НАГРАДЫ
Решением №115/10 от 13 марта 2012 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Квалификационной коллегии, подтвердив присвоение V (пятого) квалификационного класса судьи.

 

Решение №55/09 от 24.08.2018 г.

Решение №79/8 от 20.07.2018 г.

Решение №120/21 от 10.11.2017 г.

Решение №621/28 от 19.09.2017 г.

Решение 18/4 от 13.02.2017 г.

Решение №175/12 от 31 октября 2014 г.

Решение №175/12 от 31 октября 2014 г.

В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности судей №175/12 от 31 октября 2014 г.,  «в период 2010-2013 гг., дисциплинарная коллегия не зафиксировала и не рассматривала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении деятельности судьи Постикэ Аурелиу».

Состав по допустимости №1 Дисциплинарной коллегии, Решением №41/5 от 06 апреля 2015 г., отклонил   жалобу против решения Судебной инспекции №344 p/m от 25 февраля 2015 г., вынесенного в результате рассмотрения обращения, поданного Вигнан Игорем, Домникой Маноле, Еудженией Коновал, Олгой Дорул по фактам, которые могут явиться дисциплинарными нарушениями, допущенными председателем Суда сектора Рышкань мун. Кишинэу Олегом Мелничук и судьей Суда сектора Рышкань, мун. Кишинэу, Аурелиу Постикэ.

12.02.2014 г., было возбуждено дисциплинарное производство в отношении Аурелиу Постикэ, судьи Суда гор. Орхей, на основании ст. 9 части (1), ст. 10 части (1) Закона о дисциплинарной коллегии и дисциплинарной ответственности судей и ст. 21 части (1), ст. 22, части (1) лит.h) и k)  Закона о статусе судьи. Решением  №12/2 от 28 марта 2014 г., дисциплинарное производство было прекращено. Решением №428/15 от 15 мая 2014 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Дисциплинарной коллегии №12/2 от 28 марта 2014 г.

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в отношении судьи был подана одна необоснованная жалоба.

В соответствии с Решением Коллегии по оценке деятельности судей №175/12 от 31 октября 2014 г.,  «в период 2010-2013 гг., дисциплинарная коллегия не зафиксировала и не рассматривала какие-либо дисциплинарные процедуры в отношении деятельности судьи Постикэ Аурелиу».

Состав по допустимости №1 Дисциплинарной коллегии, Решением №41/5 от 06 апреля 2015 г., отклонил   жалобу против решения Судебной инспекции №344 p/m от 25 февраля 2015 г., вынесенного в результате рассмотрения обращения, поданного Вигнан Игорем, Домникой Маноле, Еудженией Коновал, Олгой Дорул по фактам, которые могут явиться дисциплинарными нарушениями, допущенными председателем Суда сектора Рышкань мун. Кишинэу Олегом Мелничук и судьей Суда сектора Рышкань, мун. Кишинэу, Аурелиу Постикэ.

12.02.2014 г., было возбуждено дисциплинарное производство в отношении Аурелиу Постикэ, судьи Суда гор. Орхей, на основании ст. 9 части (1), ст. 10 части (1) Закона о дисциплинарной коллегии и дисциплинарной ответственности судей и ст. 21 части (1), ст. 22, части (1) лит.h) и k)  Закона о статусе судьи. Решением  №12/2 от 28 марта 2014 г., дисциплинарное производство было прекращено. Решением №428/15 от 15 мая 2014 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Дисциплинарной коллегии №12/2 от 28 марта 2014 г.

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в отношении судьи был подана одна необоснованная жалоба.

 

 

Решение №79/3 от 23.03.2020 г.

Решение №56/5 от 24.05.2019 г.

Решение №55/2 от 22 февраля 2019 г

Решение №58/2 от 22 февраля 2019 г.

Решение №158/5 от 27 Aпреля 2018 г.

Решение №19/2 от 02.02.2018 г.

Решение №167/6 от 03.05.2018 г.

Решение №197/7 от 25.05.2018 г.

Решение №2/4 от 20.04.2018 г.

Решение №286/14 oт 29.05.2017 г.

Решение №6/1 от 02.02.2018 г.

Решение №213/8 от 16.06.2017 г.

Решение №31/4 от 05.05.2017 г.

Решение №31/5 от 16.06.2017 г.

Решение №178/9 от 26.05.2017 г.

Решение №129/3 от 10 марта 2017 г.

Решение №21/2 от 20.01.2017 г.

Решение №12/2 от 28 марта 2014 г.

Решение №428/15 от 15 мая 2014 г.

Решение №41/5 от 06 апреля 2015 г.

Новости
  • Promovări în funcție, aprobate de membrii CSM

    În ședința de astăzi a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost aprobată cererea magistratului Aureliu Postică de a fi promovat de la Judecătoria Chișinău în instanța ierarhic superioară.

    În perioada 1993 – 1996, Postică a studiat la Facultatea de drept, Colegiul Republican de Informatică şi Drept, iar în perioada 1996 – 2000, la Facultatea de drept, Universitatea de Stat din Moldova.

    Pentru anul 2016, acesta declară un venit obținut la locul de muncă de bază în sumă de peste 170.000 de lei, precum și o indemnizație de 140 000 de lei. Totodată, Postică deține un apartament cu suprafața de 61 m.p. în valoare de 58.416 lei, dobândit în anul 2009 prin contract de privatizare, precum și un alt apartament cu suprafața de 80 m.p. în valoare de 436.492 de lei, dobândit în anul 2013, prin contract de investiții, scrie magistrat.md.

    Postică mai deține un autoturism model Toyota fabricat 2004, pe care l-ar fi cumpărat cu 10.000 lei, în anul 2014 și un autoturism model Mercedes, din 1998, în valoare de 1.200 de euro, cumpărat în anul 2015.

    Postică a fost numit prin Decretul Președintelui RM nr. 250-VIII din 30 iunie 2017, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

    În ședința de astăzi a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a fost aprobată cererea magistratului Aureliu Postică de a fi promovat de la Judecătoria Chișinău în instanța ierarhic superioară.

    În perioada 1993 – 1996, Postică a studiat la Facultatea de drept, Colegiul Republican de Informatică şi Drept, iar în perioada 1996 – 2000, la Facultatea de drept, Universitatea de Stat din Moldova.

    Pentru anul 2016, acesta declară un venit obținut la locul de muncă de bază în sumă de peste 170.000 de lei, precum și o indemnizație de 140 000 de lei. Totodată, Postică deține un apartament cu suprafața de 61 m.p. în valoare de 58.416 lei, dobândit în anul 2009 prin contract de privatizare, precum și un alt apartament cu suprafața de 80 m.p. în valoare de 436.492 de lei, dobândit în anul 2013, prin contract de investiții, scrie magistrat.md.

    Postică mai deține un autoturism model Toyota fabricat 2004, pe care l-ar fi cumpărat cu 10.000 lei, în anul 2014 și un autoturism model Mercedes, din 1998, în valoare de 1.200 de euro, cumpărat în anul 2015.

    Postică a fost numit prin Decretul Președintelui RM nr. 250-VIII din 30 iunie 2017, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

    De asemenea, membrii CSM au aprobat cererea de accedere în funcția de judecător a Elenei Croitor. Aceasta fiind doctor în drept și lector universitar la Universitatea de Stat din Moldova.
    Domenii de cercetare:
    Drept procesual penal
    Criminalistică
    Activitate Specială de Investigații
    Etica activității procesual-penale
    Studii:
    Doctor în drept, Universitatea de Stat din Moldova, 2012
    Tema tezei de doctorat: „Purtătorii tehnico-electronici de informaţie în calitate de înregistrări în probatoriul penal. Probleme de administrare şi admisibilitate”
    Master în drept, Universitatea de Stat din Moldova, 2006
    Licenţă în drept, Universitatea de Studii Europene din Moldova, 2005
    Activitate profesională:
    Lector universitar, Universitatea de Stat din Moldova, 2005- prezent;
    Expert, Institutul de Reforme Penale, 2009, 2012;
    Expert invitat, ABA ROLI, 2008, 2011, 2012.
    Alte responsabilităţi profesionale:
    Coordonator al cercului ştiinţific al Catedrei Drept Procesual penal şi Criminalistică, 2006-2009;
    Coordonator al activităţilor de pregătire pentru Olimpiada Republicană la Drept, disciplina Drept procesual penal, 2006-2010.
    LImbi străine cunoscute:
    Engleza (fluent)
    Rusa (fluent)
    Italiana (debutant)
    sursa: zdg.md

  • În ce sedii vor activa magistrații numiți recent la Judecătoria Chișinău

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis astăzi în ce sedii își vor desfășura activitatea cinci magistrați, numiți recent la Judecătoria Chișinău. Conform solicitării judecătorilor, aceștia au fost repartizați:

    Igor Bațalai – sediul Ciocana;
    Aureliu Postică – sediul Râșcani;
    Alina Brăgaru – sediul Botanica;
    Livia Mitrofan – sediul Ciocana;
    Petru Harmaniuc – Buiucani.

    Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis astăzi în ce sedii își vor desfășura activitatea cinci magistrați, numiți recent la Judecătoria Chișinău. Conform solicitării judecătorilor, aceștia au fost repartizați:

    Igor Bațalai – sediul Ciocana;
    Aureliu Postică – sediul Râșcani;
    Alina Brăgaru – sediul Botanica;
    Livia Mitrofan – sediul Ciocana;
    Petru Harmaniuc – Buiucani.

    Trei dintre judecători sunt foști absolvenți ai Institutului Național al Justiției și au depus jurământul în cadrul ședinței CSM. Este vorba de Alina Brăgaru, Livia Mitrofan și Petru Harmaniuc. Tot astăzi au mai depus jurământul Rosița Rusu-Parii, de la Judecătoria Soroca (sediul Florești) și Ala Ucraințeva, de la Judecătoria Strășeni (sediul Călărași). Magistrații au jurat să respecte Constituția și legile țării, drepturile și libertățile omului, să-și îndeplinească cu onoare, conștiință și fără părtinire atribuțiile ce le revin.

    Toți cei cinci judecători nou-numiți în funcții își încep activitatea de astăzi, 11 iulie, iar mâine membrii CSM vor merge în instanțe pentru a-i prezenta.
    sursa: bizlaw.md

  • Cine sunt cei patru judecători propuşi de CSM la funcţia de magistrat la Judecătoria Chişinău

    Consiliul Superior al Magistraturii i-a propus marţi, 2 mai, la cele patru funcţii vacante de la Judecătoria Chişinău pe Petru Harmaniuc, Livia Mitrofan, Alina Brăgaru şi Aureliu Postică care ar urma să fie transferată de la Judecătoria Orhei.

    La concurs au patricipat 23 de candidaţi.  

    Consiliul Superior al Magistraturii i-a propus marţi, 2 mai, la cele patru funcţii vacante de la Judecătoria Chişinău pe Petru Harmaniuc, Livia Mitrofan, Alina Brăgaru şi Aureliu Postică care ar urma să fie transferată de la Judecătoria Orhei.

    La concurs au patricipat 23 de candidaţi.  

    Petru Harmaniuc, absolvent al Institutului Naţional al Justiţiei, fiul fostului judecător Valeriu Harmaniuc, a fost vizat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice. Valeriu Harmaniuc, alături de alți trei foști colegi de-ai săi Aureliu Colenco, Eugeniu Clim și Ala Nogai, au ajuns în vizorul procurorilor Anticorupție după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În decembrie 2014, oamenii legii au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. În document, procurorii au invocat faptul că membrii CSM s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru. În aprilie 2014, Valeriu Harmaniuc a depus o cerere de demisie, acceptată de preşedintele Nicolae Timofti.

    În aprilie 2013, după ce a absolvit Institutul Național al Justiției, Petru Harmaniuc a devenit asistent judiciar în cadrul Curții Supreme de Justiție. S-a concediat în martie 2015, iar peste câteva luni, în noiembrie, s-a reangajat în aceeași funcție la Judecătoria sectorului Centru din Chișinău. Ulterior, el a cerut CSM să-l promoveze de mai multe ori în funcţia de magistrat, dar nu a acumulat suficiente voturi. Despre Petru Har­ma­niuc autorii de la Ziarul de Gardă notau că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit în comuna Stă­u­ceni, municipiul Chi­şi­nău. „Casa de lux, cu supra­faţa de 96,8 metri pătrați, valo­rează apro­xi­ma­tiv șapte mili­oane de lei. Potri­vit date­lor de la Cadastru, Petru Har­ma­niuc avea 18 ani când a cum­pă­rat lotul de pământ de la Stă­u­ceni prin con­tract de vânzare-cumpărare. Acesta şi-a con­struit casa pe tere­nul res­pec­tiv, iar în anul 2012 a făcut rece­pţia finală a între­gu­lui imo­bil”, se arată în articol. Potrivit ultimei declaraţii de avere, cea pentru anul 2015, asistentul judiciar avea în proprietate un Mercedes Benz E220, automobil fabricat în 2012 și cumpărat în 2013 cu 255.000 de lei. Totodată, deţine prin comodat alte două automobile: Toyota RAV4, mașină din 2002 și dobândită în 2009, dar și un autoturism de model BMW X5, fabricat în 2003 și dobândit în 2012.   

    El a mai declarat un teren intravilan cu o suprafaţă de şase ari şi cu o valoare cadastrală de peste 150.000 de lei. Pe parcursul anului 2015, candidatul la funcţia de judecător a avut un salariu de circa 35.000 de lei. 

    Livia Mitrofan şi Alina Brăgaru la fel sunt absolvente ale INJ. 
    sursa: anticoruptie.md

  • Averea declarată de judecători: case și mașini la prețuri de nimic

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    O bună parte din judecători își subestimează bunurile mobile şi imobile pe care declară că le dețin oficial. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice, examinând cele peste 400 de declarații de venituri și proprietăți depuse de magistrați pentru anul 2014.

    Legislaţia prevede ca în declaraţia de avere să fie indicată estimarea cadastrală a imobilelor, care, în aproape toate cazurile, este mult sub valoarea de piaţă. În cazul automobilelor, este indicat prețul din contractul de vânzare-cumpărare, care la fel este, în foarte multe cazuri, mai mic decât cel real. Experții spun că este o practică vicioasă și acuză lipsa de moralitate și integritate a judecătorilor, care folosesc lacunele legislative pentru a tăinui valoarea reală a averilor.

    Lilia Lupașco cu Mercedes de 500 de euro

    Lilia Lupaşco de la Judecătoria sectorului Râşcani din Chișinău, care deține mandatul de judecător din 2008, este proprietara a două automobile. Unul e Chevrolet Captiva (anul de fabricație 2011), în valoare de 456.250 de lei, procurat în leasing în 2013. A doua mașină, un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, figurează în declarația de avere ca fiind cumpărată în anul 2012 cu doar 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit acum la preț de 10.000 de euro, iar în 2012 ar fi costat şi mai mult. Colega sa din aceeaşi instanţă Aliona Miron indică în declaraţia de avere că deţine un automobil similar, doar că produs în anul 2004, pentru care a plătit 8.000 de euro.

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Străşeni indică în declaraţia de avere că deține un automobil Nissan Almira Tino (fabricat în 2006), pe care l-ar fi cumpărat în 2012 cu doar 5.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model, produs în anul 2005, la preț de 4.700 de euro.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia activează în sistem din 2008, iar anul trecut a fost transferată de la Judecătoria raionului Comrat la cea a sectorului Râşcani din municipiul Chişinău. Magistrata indică în declaraţia de avere că în 2013 şi-a procurat un autoturism Mazda 6 (produs în 2003), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În 2009 şi-a luat un BMW 525 d (din 2001), pentru care ar fi plătit şi mai puțin – 3.000 de lei. În prezent, un automobil Mazda 6, produs în 2003, poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 3.500 de euro, iar un BMW 525 d din 2001 costă cel puţin 5.000 de euro.

    Ludmila Grădinaru, care activează începând cu anul 2011 la Judecătoria Floreşti, deţine un automobil de model Honda Jazz (anul de fabricație 2006). În declaraţia de avere scrie că a cumpărat maşina în 2014 cu 10.000 de lei. Preţul de piaţă al unui automobil de acest model cu o vechime de nouă ani este de circa 4.000 de euro.

    Magistrați cu mașini de 10.000 de lei

    Și Ghenadie Mâțu, judecător în Soroca din anul 2003, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2012 autoturismul Hyundai Tucson (fabricat în 2008) cu doar 10.000 de lei. O mașină similară, doar că mai veche, din 2005, este scoasă de vânzare pe un site din Republica Moldova cu 9.500 de euro.

    Aureliu Postica de la Judecătoria sectorului Râşcani, municipiul Chişinău, la fel susţine că a plătit numai 10.000 de lei pentru autoturismul de marca Toyota Yaris (din 2004), înregistrat pe numele soţiei sale. Costul de piaţă al acestui automobil oscilează între 3.000 şi 4.500 de euro.

    Alexandru Spoială de la Judecătoria Ciocana din Chișinău declară că a dat doar 500 de euro, în anul 2010, pentru automobilul său Renault Megane (produs în 2006). În prezent o astfel de mașină costă cu cel puțin vreo 3.000 de euro mai mult decât pretinde că a dat magistratul acum cinci ani.

    Şi Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale Chişinău, indică în declaraţia de avere preţuri ce nu corespund nici pe aproape realităţii. Ea susține că autoturismul de marca Citroën C3 (fabricat în 2002), cumărat în 2009, ar fi costat-o 12.824 de lei, iar pentru automobilul Mercedes Benz S320 (din 2002) ar fi plătit 15.115 lei, în anul 2006. Am găsit pe piaţa auto un Mercedes similar, doar că mai vechi cu patru ani şi într-o stare deplorabilă, care se vinde cu 3.500 de euro. Şi preţul de piaţă pentru Citroën C 3 din 2002 nu este mai mic de 2.000 de euro.

    Practica de a subestima bunurile mobile deținute nu este străină nici pentru magistraţii Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, judecătorul Sveatoslav Moldovan, care activează în înalta instanţă din 2003, la fel ca şi mulţi colegi din instanţele inferioare, scrie în declaraţia de avere că automobilul său Toyota Avensis, procurat în anul 2008, costă 10.000 de lei. Pe piaţa auto din Republica Moldova un astfel de automobil este estimat la cel puţin 7.500 de euro.

    Potrivit declaraţiei de avere, magistratul Vladimir Timofti de la Curtea Supremă de Justiţie deţine trei automobile. În cazul a două dintre ele valoarea indicată pare a fi diminuată. Timofti susține că a procurat în 2012 autoturismul de marca Rover 25 (fabricat în 2001) cu 5.000 de lei, iar pe automobilul Hyundai Santa Fe (produs în 2007) ar fi dat, anul trecut, 28.000 de lei. Un Rover 25 din 2001 este vândut pe piaţa autohtonă cu vreo 2.500 de euro, iar cea de-a doua maşină costă cel puţin 10.000 de euro.

    Că magistrații diminuează în declarațiile de avere valoarea autoturismelor pe care le dețin o confirmă și estimările făcute de expertul auto Andrei Tabuică, la solicitarea noastră.  

    Andrei Tabuică, redactor-şef AutoExpert.md: „Preţul maşinilor variază mult în funcţie de dotări, parcursul, starea şi motorizarea maşinei. Unele modele nu au fost oficial disponibile pe piaţă, ele fiind importate de către persoane fizice din alte ţări. Pentru un Mercedes-Benz E220, fabricat în 2008, preţul mediu variază între 9.500-11.500 de euro; Nissan Almira Tino, fabricat în 2006: 5.000-6.000 de euro; Mazda 6, produsă în 2003: 3.500-5.500 de euro (în funcţie de generaţie) BMW 525 d, fabricat în 2001: 5.000-7.000 de euro; Honda Jazz, fabricată în 2006: 4.000-4.700 de euro; Hyundai Tucson din 2008: 6.000-7.000 de euro; Toyota Yaris din 2004: 3.500-4.000 de euro; Renault Megane, fabricat în 2006: 3.000-4.000 de euro; Citroën C3, fabricat în 2002: 2.500-3.500 de euro; Mercedes Benz S320, produs în 2002: 8.000-10.000 de euro; Toyota Avensis, fabricată în 2008: 7.500-8.500 de euro; Rover 25, produs în 2001: 2.000-2.500 de euro; Hyundai Santa Fe, fabricat în 2007: 10.000-12.000 de euro.”

    Locuinţe de până la două mii de euro

    Şi în cazul bunurilor imobiliare magistraţii nu se jenează să diminueze preţurile în declarațiile de avere. Legea cere să fie indicată valoarea conform estimării cadastrale, care însă, de cele mai multe ori, nu corespunde valorii de piață. Folosindu-se de asta, dar și de alte breșe legislative, unii judecători declară prețuri nereal de mici. Bunăoară, Iurie Sceastlivîi, care lucrează din anul 1993 la Judecătoria din Ialoveni, susţine că apartamentul înregistrat pe numele soţiei, cu suprafaţa de 60,8 metri pătrați, nu costă mai mult de 16.645 de lei.

    Aliona Donos de la Judecătoria Bălţi arată în declaraţia de avere că deţine o casă de locuit cu suprafața de 79,8 metri pătrați în valoare de 39.625 de lei, dobândită prin moştenire în anul 2014.

    Un caz relevant e și cel al Alionei Miron, de la Judecătoria sectorului Râşcani al Capitalei, care are în proprietate mai multe bunuri imobiliare. Între altele, declară că deţine o casă de locuit cu suprafaţa de 141,7 metri pătrați, cu teren aferent şi anexe, în valoare de 46.875 de lei, primită ca donaţie în 2011, şi altă casă de 131 de metri pătrați, cu anexe și teren aferent cu suprafaţa de 0,2587 ha, în valoare de numai 14.069 de lei, primită moştenire în 2010.

    Fără casă şi fără masă

    Dacă e să dăm crezare informațiilor din declaraţiile de avere ale magistraţilor, atunci cel puţin 25% dintre ei ar fi săraci și nu ar deține - nici ei, nici membrii familiilor lor – vreo locuință sau mașină. Bunăoară, judecătorul de instrucţie Constantin Damaschin, de la Judecătoria Botanica din Chișinău, deşi declară că a obținut un teren pentru construcţii încă la 31 decembrie 2005 (la doar trei luni de la primirea mandatului de judecător), nu are, oficial, o locuinţă. Presa a scris și despre judecătorii Svetlana Filincova, de la Curtea Supremă de Justiție, și Sergiu Arnăut, de la Curtea de Apel Chişinău, care locuiesc în case de lux ce nu sunt însă indicate în declaraţiile lor de venituri și proprietăți.

    Judecând după declaraţia sa de avere, pare a fi sărac şi magistratul Vladimir Braşoveanu, care a lucrat mai mulţi ani la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei, iar la 7 august 2015 a fost numit prin decret prezidențial judecător la Curtea de Apel Chişinău. De fapt, Vladimir Braşoveanu locuieşte într-o vilă de lux de pe strada Ialoveni din Chişinău.

    Tot potrivit declarației de avere, Ion Pleşca, președintele Curții de Apel Chișinău, nu are în posesie niciun mijloc de transport - nici el, nici soţia, dar deţine imobile de milioane.

    Magistrat: „Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”

    Contactaţi la telefon, mai mulţi judecători vizaţi în investigaţie au evitat sau au refuzat să comenteze. Magistratul Vladimir Timofti ne-a spus că maşina a fost cumpărată de soţia sa şi s-o întrebăm pe aceasta de ce costă atâta automobilul. Zinaida Talpalaru a explicat că cele două automobile au fost procurate de soţul său de peste hotare şi că a indicat în declaraţia de avere preţurile ce figurează în contractele de vânzare-cumpărare. „Legislaţia prevede să fie indicat preţul din documentele oficiale. Nu mi-am imaginat că aş putea avea probleme”, a punctat şefa de la Judecătoria Comercială.

    CNI nu verifică preţurile maşinilor

    Comisia Naţională de Integritate a verificat în acest an declaraţiile de avere ale 17 judecători. Doar în trei cazuri au fost constatate abateri privind corectitudinea întocmirii declaraţiilor şi a fost sesizată Procuratura Generală. Este vorba de Mihai Ciuntu, magistrat la Judecătroia Criuleni, Svetlana Filincova de la Curtea Supremă de Justiţie şi Sergiu Arnaut de la Curtea de Apel Chişinău. În cazurile ultimilor doi, CNI s-a autosesizat în urma materialelor de investigaţie apărute în presă. În celelalte 14 cazuri, CNI a decis suspendarea controlului pe motiv că abaterile „nu au fost făcute intenţionat”. Andrian Popenco, şef interimar la Procuratura Anticorupţie, ne-a comunicat că toate cele trei dosare au fost clasate pe motiv că lipseşte componenta de infracţiune.

    Cristina Dumbrăvan, ofiţer de presă la CNI, ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă nu verifică preţurile automobilelor indicate în declaraţiile de avere. „Depuneţi o sesizare şi CNI va verifica”, a sugerat Dumbrăvan.

    Membru CSM: „Cad sub incidenţa Codului Penal”

    Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, este de părere că judecătorii diminuează preţurile la imobile şi mijloace de transport pentru a se eschiva de la plata impozitelor. Un alt motiv este ca valoarea bunurilor indicate în declaraţia de avere să corespundă veniturilor. „Este vorba de fals în acte publice, infracţiune prevăzută în Codul Penal”, a punctat membrul CSM. Problema este însă că aceste infracţiuni sunt aproape imposibil de demonstrat, deoarece magistraţii întocmesc cu acordul vânzătorilor contracte în care sunt indicate preţuri diminuate ale bunurilor. Teodor Cârnaţ consideră că diminuarea valorii bunurilor reprezintă o problemă gravă, iar la soluţionarea ei urmează a fi implicați Serviciul Vamal şi Întreprinderea de Stat „Cadastru”.

    Ce spun experţii anticorupție

    Ianina Spinei, expert Transparency International-Moldova, susţine că magistraţii, dar şi alţi funcţionari publici, profită de o breşă în legislaţie. „Legea prevede ca în declaraţiile de avere să fie indicate preţurile din contractele de vânzare-cumpărare. Intenţionat sunt indicate preţuri mai mici, ca ulterior să fie achitate impozite mai mici şi să fie justificate bunurile procurate în limitele veniturilor legale. Este clar că legislaţia trebuie schimbată. Dar mai este şi legea bunului simţ, pe care mulţi nu o respectă”, a spus experta.

    O opinie similară are şi Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii din România:

    „Magistraţii nu pot avea decât venituri legale. Toate veniturile şi bunurile lor trebuie declarate. Dacă cineva dobândeşte un bun, trebuie să declare valoarea reală. Altfel fapta reprezintă o infracţiune de fals. Nu pot să înţeleg de ce un magistrat care nu are nimic de ascuns, care este corect, ar trece alte sume în actele de cumpărare a unui bun, imobil sau autoturism. Integritatea implică o maximă corectitudine. Din păcate, unii încă nu înţeleg acest concept. E nevoie de transparenţă şi presiuni pozitive ca să schimbăm starea de lucruri actuală”.

    Olga Bâtcă, preşedinta Alianţei Anticorupţie, explică fenomenul prin faptul că prevederile legislative nu au fost adaptate la prevenirea corupţiei. „În Codul Penal sunt articole care necesitîă demonstrarea intenţiei de a declara fals. Pentru că intenţia nu poate fi demonstrată, Procuratura Generală clasează dosarul. Toate eforturile presei de investigaţie, ale ONG-urilor din domeniu și ale CNI se reduc la zero, iar persoanele cu integritatea dubioasă sunt menţinute în funcţie”, a declarat experta.

    Potrivit Olgăi Bâtcă, actualmente se lucrează asupra unui proiect de lege privind reformarea CNI. „Este al treilea pachet de proiecte de legi de acest gen, cu menirea de a debloca activitatea CNI și de a pune accent şi pe aspectul prevenirii coruptiei. Proiectul a fost blocat de Guvernul Gaburici. Cum să crezi că o persoană care micșorează de zece ori valoarea automobilului în declarația de avere sau nu-l declară deloc lucrează exclusiv în favoarea interesului public?”, a comentat președinta Alianței Anticorupție.
    sursa: anticoruptie.md

     

  • Noutăţile din averea judecătorilor instanţelor din Chişinău

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei sect. Centru, a avut un salariu de 152 mii de lei în 2014 şi 10 mii din activitatea didactică. Cei mai mulţi bani acasă a adus însă soţia sa, Daniela Ţurcan, care este notar. Aceasta a raportat un venit de 1,43 milioane de lei şi alţi 28 de mii din activitatea didactică. Alţi 549 mii de lei, anul trecut, familia Ţurcan i-a câştigat din vânzarea unui apartament din str. Miron Costin, aşa că a rămas, conform declaraţiei, fără loc de trai oficial.

    Judecătoarea Angela Catană, tot de la Centru, a raportat anul trecut un salariu de 154 mii de lei. Declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi este completată ciudat, ea precizând în mai multe locuri că situaţia nu s-a schimbat de anul trecut, deşi este obligată să declare tot ce are la momentul completării declaraţiei. Totodată, aceasta a indicat că soţul său, fiind avocat, a avut dividende de 1,7 milioane de lei de la firma SRL „Termidor”, însă mai jos nu a indicat că acest SRL este fondat chiar de Victor Catană, soţul ei, cu 100%, aşa cum arată datele de la Camera Înregistrării de Stat.

    Sergiu Bularu a ajuns judecător în sect. Centru în februarie 2014, fiind anterior consilier în cadrul Cabinetului Preşedintelui PD din Parlament. Acesta a avut un salariu de 140 mii de lei, dar a obţinut alţi 10 mii de lei (doar) din vânzarea unui automobil BMW 525 D şi alţi 7500 de euro (150 mii de lei) dintr-un transfer din Italia. El şi-a cumpărat anul trecut un garaj de 52 m.p., dar şi un BMW 525. Un 2014 bun a avut şi colega sa, Svetlana Vâşcu. În februarie, aceasta a fost desemnată de preşedintele Timofti în funcţia de judecătoare, câştigând în 10 luni puţin peste 100 mii de lei. Anul trecut, soţul judecătoarei, care deţine două firme în agricultură, a procurat nu mai puţin de 13 loturi de teren extravilan, în sate din r. Cimişlia. Nu este clară suprafaţa acestora, pentru că la unele judecătoarea nu a menţionat acest lucru.

    Preşedinte de instanţă cu Skoda Superb din 2014
    Dorin Dulghieru, preşedintele Judecătoriei Buiucani, a avut un salariu de 152 mii de lei şi alţi 3 mii din activitatea didactică, fiind conducător al stagiului de practică al unui audient al Institutului Naţional al Justiţiei. Dulghieru a investit 173 mii de lei şi 6300 de euro într-un apartament de 87 m.p. construit special pentru judecători. Suma totală a contractului este de 31500 de euro. Tot anul trecut, magistratului i-au ajuns bani şi pentru o maşină nouă, cumpărată ce-i drept în baza unui contract de leasing, în valoare de 15872 de euro, încheiat cu firma Victoria Leasing pentru o perioadă de 4 ani. Preţul maşinii cumpărate de judecător, o Skoda Superb nouă, din 2014, este, conform informaţiilor de pe site-ul dealer-ului oficial, între 17 şi 30 şi… mii de euro, în funcţie de dotările pe care le soliciţi. Anul trecut, Dulghieru a contractat şi două credite, în valoare de 16300 de euro.

    Colegul său, Mihail Diaconu, a intrat în posesia unui apartament cu trei camere de aproape 100 m.p., deşi deţinea încă două, şi a ridicat un salariu de 147 mii de lei în 2014. S-a înnoit anul trecut şi colegul său, judecătorul de instrucţie Ion Morozan. Acesta declară o maşină, Volkswagen Tiguan, pe care o conduce prin contract de comodat (contract prin care se dă unei alte persoane un bun în folosinţă, gratis). Şi Mihail Murguleţ, proaspăt numit în funcţie, în 2014 şi-a cumpărat o maşină, Toyota Avensis. Oxana Parfeni, numită în funcţia de judecătoare în februarie 2014, a obţinut anul trecut două apartamente în Chişinău, unul prin donaţie, în urma unui contract de investiţii, pentru care a achitat o primă rată de 85 mii de lei, echivalentă cu aproape 70% din salariul său de anul trecut.

    Ghenadie Pavliuc a ajuns în atenţia opiniei publice anul acesta, după ce a eliberat pe numele lui Ilan Şor mandat de arest la domiciliu, deşi procurorii l-au dorit în penitenciar, iar ulterior, i-a permis acestuia să iasă din arestul la domiciliu pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei, asta deşi, Şor este învinuit într-un dosar de rezonanţă, legat de fraudele din sistemul bancar. Şi pentru el, anul trecut a fost unul prosper. Pe lângă salariul de 140 mii de lei, magistratul a primit, ca donaţie, un teren şi o casă în Donduşeni, dar a şi investit într-un apartament, probabil social, din proiectul pentru judecători, deşi acesta deţine, din 2011, o casă de locuit în capitală.

    A renunţat la 50 mii de lei pe lună pentru a fi judecător 
    Luiza Gafton, preşedinta Judecătoriei Botanica, a avut în 2014 un salariu de 171 mii de lei şi o pensie de 119 mii de lei. Anul trecut, aceasta şi-a deschis un cont bancar de 2 mii de euro la Victoriabank. Cel mai mare venit de la Judecătoria Botanica, anul trecut, nu l-a avut însă cineva care a activat acolo, ci un fost angajat al Moldatsa, întreprinderea de stat despre care ZdG a scris că este casa rudelor mai multor demnitari din ţara noastră şi unde salariile sunt chiar mai mari decât în justiţie. Vitalie-Silviu Midrigan a devenit judecător la Judecătoria Botanica în ianuarie 2015, după ce a renunţat la funcţia de director al direcţiei Juridice a Moldatsa, funcţie care i-a adus nu mai puţin de 567 mii de lei, respectiv 47 mii de lei pe lună în 2014. Alţi 10 mii de lei Midrigan i-a câştigat din activitatea didactică, 20 mii de euro (400 mii de lei) – din donaţiile părinţilor, iar 104 mii – din închirierea unui spaţiu comercial. Conform informaţiilor din declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi, spaţiul comercial are o suprafaţă de 66,8 m.p. şi o valoare cadastrală de 1 milion de lei. Şi acesta a fost obţinut prin donaţie. Tot prin donaţie, proaspătul judecător a obţinut şi un apartament de 49 m.p. El mai deţine o Toyota RAV 4, cumpărată şi fabricată în 2013, şi conduce un Lexus RX 350, prin comodat, din 2012.

    Şi familia judecătorului Nicolae Şova a avut un an bun. Din salariu şi din activitatea didactică, magistratul a adus acasă peste 150 mii de lei, iar soţia sa, din servicii notariale, puţin peste jumătate de milion. Angela Braga a avut anul trecut un salariu de 134 mii de lei, iar împreună cu soţul său a obţinut 274 mii de lei de pe urma vânzării unui bun imobil. Anul trecut judecătoarea şi-a cumpărat un alt apartament, de 66,7 m.p., indicând că acesta ar avea o valoare cadastrală de 367 mii de lei, deşi preţul de piaţă este, evident, mai mare. Aceasta a contractat şi un credit de 250 mii de lei, până în 2024.

    Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani, a avut un salariu de 151 mii de lei în 2014 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Judecătorul a beneficiat şi de o donaţie de la mama sa, Elena Melniciuc, despre care ZdG a scris anul trecut că, deşi locuieşte în satul Mândâc, Drochia, are înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 milioane de lei. Elena Melniciuc este pensionară, iar în luna mai 2015 a împlinit onorabila vârstă de 77 de ani. Doar că, judecătorul a blurat suma pe care a primit-o cu titlu de donaţie de la aceasta. Şi soţia judecătorului, Diana, a primit anul trecut donaţii financiare de la părinţi.

    Ghenadie Morozan conduce, de anul trecut, un Mercedes B 170, prin comodat. Tot anul trecut, judecătorul a cumpărat şi un teren agricol de jumătate de hectar. Iurie Potînga s-a înnoit anul trecut cu un Renault Megane, iar Aureliu Postică sau, mai exact, soţia sa, Diana, cu o Toyota Yaris. Violeta Gârleanu a devenit judecătoare în 2014, iar ulterior şi-a vândut cu 90 mii de lei un imobil în Soroca. Ea are două conturi bancare, unul salarial, unde deţinea la finele anului trecut 109 mii de lei, şi un altul, depozit, unde ţine 113 mii de lei.

    Mai mulţi judecători, cu apartamente sociale 
    Victor Burduh, preşedintele Judecătoriei Ciocana, nu s-a remarcat anul trecut prin achiziţii, el declarând doar un salariu de 171 mii de lei. Colegul său, Vladislav Clima, vicepreşedintele Judecătoriei, şi-a cumpărat însă o Honda CRV, după ce a vândut un Subaru Forester. Anul trecut, magistratul şi-a continuat construcţia unei case de locuit individuale, începute în 2013, în aprilie 2014 ea fiind gata în proporţie de 50%. Un alt magistrat de la Ciocana, Ion Bulhac, se remarcă în declaraţia de avere cu deschiderea a 6 conturi bancare, pe care păstrează 27 mii de euro şi 8 mii USD. Acestea i-au adus peste 28 mii de lei din dobândă, bani care s-au alăturat la cei 134 mii de lei din salariu.

    Anul trecut, mai mulţi judecători din prima instanţă şi-au procurat apartamente sociale în cadrul proiectului iniţiat de Consiliul Superior al Magistraturii. Blocurile din str. Ceucari şi Alecsandri sunt construite de firma SRL „Basconslux”, urmând a fi finalizate la sfârşitul lui 2016. Magistraţii au plătit pentru ele un preţ preferenţial, de doar 360 de euro pentru un metru pătrat, în condiţiile în care preţul de piaţă este dublu. În total, 43 de judecători şi peste 130 de persoane din sistemul judecătoresc au beneficiat de acest proiect.
    sursa: zdg.md

     
     
  • Judecatorul de instructie Postica Aureliu

    Judecatorul de instructie Postica Aureliu din Judecatoria sect Rascani mi-a lasat o parere din cele mai proaste  ce tine competenta lui profesionala.

    Judecatorul de instructie Postica Aureliu din Judecatoria sect Rascani mi-a lasat o parere din cele mai proaste  ce tine competenta lui profesionala.

     

     
  • Motivele pentru care judecătorii nu înregistrează şedinţele de judecată

    Bateriile prea slabe, dictafoane prea puţine, reparaţia din interiorul judecătoriilor, şedinţe de judecată ţinute în penitenciare, grefiere în concediu, iar altele neinstruite în folosirea programului sunt doar câteva dintre motivele pentru care judecătorii nu înregistrează audio şedinţele de judecată, expuse de judecători în faţa membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Marţi, 11 februarie, la şedinţa CSM au fost invitaţi preşedinţii judecătoriilor, dar şi judecătorii care nu înregistrează audio şedinţele de judecată, asta după ce, la 5 februarie 2014, a avut loc şedinţa comună a preşedinţilor instanţelor judecătoreşti, în cadrul căreia au fost prezentate Rapoartele de evaluare privind distribuirea aleatorie a dosarelor prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) şi înregistrarea audio a şedinţelor de judecată. Încă de atunci, s-a anunţat că la şedinţă au fost invitaţi preşedinţii instanţelor de judecată din Bălţi, Călăraşi, Străşeni şi Orhei, în care s-a constatat o situaţie mai gravă privind neînregistrarea audio a şedinţelor.

    Bateriile prea slabe, dictafoane prea puţine, reparaţia din interiorul judecătoriilor, şedinţe de judecată ţinute în penitenciare, grefiere în concediu, iar altele neinstruite în folosirea programului sunt doar câteva dintre motivele pentru care judecătorii nu înregistrează audio şedinţele de judecată, expuse de judecători în faţa membrilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Marţi, 11 februarie, la şedinţa CSM au fost invitaţi preşedinţii judecătoriilor, dar şi judecătorii care nu înregistrează audio şedinţele de judecată, asta după ce, la 5 februarie 2014, a avut loc şedinţa comună a preşedinţilor instanţelor judecătoreşti, în cadrul căreia au fost prezentate Rapoartele de evaluare privind distribuirea aleatorie a dosarelor prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD) şi înregistrarea audio a şedinţelor de judecată. Încă de atunci, s-a anunţat că la şedinţă au fost invitaţi preşedinţii instanţelor de judecată din Bălţi, Călăraşi, Străşeni şi Orhei, în care s-a constatat o situaţie mai gravă privind neînregistrarea audio a şedinţelor.

     
  • Олег Мельничук пристроил своих родственников в Суд сектора Рышкань

    Он устроил своих родственников на работу Суд столичного сектора Рышкань. После того, как в прошлом году, вопреки воле президента, он занял должность председателя данной инстанции Олег Мельничук одного за другим взял на работу несколько своих родственников и не видит в этом никакой проблемы. Под его руководством работает его свояченица, племянница его посажёного отца и другие близкие, несвязанные с ним кровным родством. Более того, один и тот же государственный служащий является главным бухгалтером как в Суде сектора Рышкань, так и в Высшей судебной палате, что по закону запрещено. Упомянутые лица отказались предоставить нам информацию об их устройстве на работу. В июле 2014 года Олег Мельничук взял на работу сестру своей жены в качестве секретаря судебного заседания. 23-летняя девушка только окончила свою учёбу на юридическом факультете. Людмила Бобейка фигурирует в списке секретарей судебных заседаний Суда сектора Рышкань, но у неё нет постоянного кабинета, где она могла бы выполнять свою работу. На протяжении двух дней её коллеги почему-то направили нашу съёмочную группу в кабинеты разных судей. Свояченица Олега Мельничука оказалась крайне немногословной.

    Он устроил своих родственников на работу Суд столичного сектора Рышкань. После того, как в прошлом году, вопреки воле президента, он занял должность председателя данной инстанции Олег Мельничук одного за другим взял на работу несколько своих родственников и не видит в этом никакой проблемы. Под его руководством работает его свояченица, племянница его посажёного отца и другие близкие, несвязанные с ним кровным родством. Более того, один и тот же государственный служащий является главным бухгалтером как в Суде сектора Рышкань, так и в Высшей судебной палате, что по закону запрещено. Упомянутые лица отказались предоставить нам информацию об их устройстве на работу. В июле 2014 года Олег Мельничук взял на работу сестру своей жены в качестве секретаря судебного заседания. 23-летняя девушка только окончила свою учёбу на юридическом факультете. Людмила Бобейка фигурирует в списке секретарей судебных заседаний Суда сектора Рышкань, но у неё нет постоянного кабинета, где она могла бы выполнять свою работу. На протяжении двух дней её коллеги почему-то направили нашу съёмочную группу в кабинеты разных судей. Свояченица Олега Мельничука оказалась крайне немногословной.

     
Infografice
Оставь комментарий