Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Popovici Serghei
Căutare avansată
foto: magistrat.md

Bușuleac Mihail

Judecătorie Cahul, Vicepreședinte

Date biografice

Data numirii în funcție: 06.10.2011

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 422-VIII din 03 noiembrie 2017, dnl Mihail Bușuleac se numește, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Cahul.

Prin Hotărârea nr. 473/22 din 11 iulie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea doamnului Mihail Bușuleac în funcţia de vicepreședinte al Judecătoriei Cahul, pe un termen de 4 ani.

Conform Hotărârii nr. 932/38 din 27 decembrie 2016, se desemnează pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Cahul, sediul Central, pentru perioada 01 ianuarie 2017-31 decembrie 2017.

Potrivit Hotărârii nr. 919/37 din 20 decembrie 2016, se anulează suspendarea din funcţie a judecătorului Mihail Buşuleac, cu reîncadrarea sa în funcţia de judecător la Judecătoria Cahul, începînd cu 22 decembrie 2016.

Conform Hotărârii nr. 761/31 din 15 noiembrie 2016, se suspendă judecătorul Mihail Bușuleac din funcţia deţinută, pe perioada aflării în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 3 ani, începînd cu 10 noiembrie 2016 pînă la 23 iunie 2019 inclusiv. 

Data numirii în funcție: 06.10.2011

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 422-VIII din 03 noiembrie 2017, dnl Mihail Bușuleac se numește, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Cahul.

Prin Hotărârea nr. 473/22 din 11 iulie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea doamnului Mihail Bușuleac în funcţia de vicepreședinte al Judecătoriei Cahul, pe un termen de 4 ani.

Conform Hotărârii nr. 932/38 din 27 decembrie 2016, se desemnează pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Cahul, sediul Central, pentru perioada 01 ianuarie 2017-31 decembrie 2017.

Potrivit Hotărârii nr. 919/37 din 20 decembrie 2016, se anulează suspendarea din funcţie a judecătorului Mihail Buşuleac, cu reîncadrarea sa în funcţia de judecător la Judecătoria Cahul, începînd cu 22 decembrie 2016.

Conform Hotărârii nr. 761/31 din 15 noiembrie 2016, se suspendă judecătorul Mihail Bușuleac din funcţia deţinută, pe perioada aflării în concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 3 ani, începînd cu 10 noiembrie 2016 pînă la 23 iunie 2019 inclusiv. 

Prin Decretul Preşedintelui RM nr. 2393-VII din 24 octombrie 2016, numit în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Hotărârea CSM nr. 576/23 din 28 iulie 2015 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Cahul, în perioada 28.07.2015- 28.07.2018.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 312-VI din 06 noiembrie 2011 numit, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Cahul.

Anul naşterii 1985
Instruire/Diplome
2004 - 2008 studii de licenţă, facultatea de drept, Universitatea de Studii Europene din Moldova
2008 - 2010 studii de masterat, facultatea drept, Universitatea de Studii Europene din Moldova
2009 - 2011 cursuri de formare iniţială a candidaţilor la funcţia de judecător, Institutul Naţional al Justiţiei
 
Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică
2008 - 2009 avocat stagiar, BAA „B.U.Ş.”
06.10.2011 numit în funcţia de judecător la Judecătoria Cahul, pe un termen de 5 ani (Decret nr. 312-VI)

 

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 45/4 din 17 iunie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 32/4 din 27 martie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2015, din 97 de hotărâri/încheieri contestate. 67 hotărâri/încheieri au fost menţinute (69,07%);
2014 - 129 hotărâri/încheieri contestate, 117 au fost menținute - 90,69%;
2013 - 136 hotărâri/încheieri contestate, 109 au fost menținute - 80,14%;
2012 - 85 hotărâri/încheieri contestate, 54 au fost menținute - 63,52%.
Procentajul hotărârilor/încheierilor casate din cele examinate
2015, din 830 de cauze examinate, 30 hotărâri/încheieri au fost casate (3,61%);
2014 - 631 cauze examinate, 12 hotărâri/încheieri au fost casate - 1,90%;
2013 - 647 cauze examinate, 27 hotărâri/încheieri au fost casate - 4,14%;
2012 - 698 cauze examinate, 31 hotărâri/încheieri au fost casate - 4,44%.

Prin Hotărârea nr. 415/21 din 16 Octombrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (4) și (5) din Legea cu privire la statutul judecătorului, art. 4, 17, 23, 24 şi 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturi a respins sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Mihail Bușuleac de la Judecătoria Cahul (sediul Cahul), pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307, alin. (2), lit. a) Codul Penal.


EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 39/8 din 31 martie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura domnului Buşuleac Mihail pentru participare la concursul pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la judecătoria Cahul.

Potrivit Hotărârii nr. 63/3 din 24 ianuarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Judecătoriei Cahul, Mihail Buşuleac cu remiterea materialelor la Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor în vederea evaluării și selectării pentru accederea în funcție administrativă.

Conform Hotărârii nr. 582/23 din 06 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de avizul consultativ al organului de verificare în privinţa judecătorului Judecătoriei Cahul, Bușuleac Mihail Mihail și îl consideră pe acesta compatibil cu interesele funcţiei publice.

Potrivit Hotărârii nr. 543/23 din 06 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea în funcţia de judecător, până la atingerea plafonului de vîrstă, a judecătorului Judecătoriei Ocniţa, Denis Băbălău şi a judecătorului Judecătoriei Cahul, Mihail Buşuleac

Prin Hotărârea nr. 45/4 din 17 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 83 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 32/4 din 27 martie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 83 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 565/26 din 04 Decembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul IV (patru) de calificare vicepreședitelui Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac.

Prin Hotărârea nr. 431/23 din 10 iulie 2012 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul V (cinci) de calificare al judecătorului.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 45/4 din 17 iunie 2016 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 32/4 din 27 martie 2015 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărârile adoptate de către judecătorul Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
2015, din 97 de hotărâri/încheieri contestate. 67 hotărâri/încheieri au fost menţinute (69,07%);
2014 - 129 hotărâri/încheieri contestate, 117 au fost menținute - 90,69%;
2013 - 136 hotărâri/încheieri contestate, 109 au fost menținute - 80,14%;
2012 - 85 hotărâri/încheieri contestate, 54 au fost menținute - 63,52%.
Procentajul hotărârilor/încheierilor casate din cele examinate
2015, din 830 de cauze examinate, 30 hotărâri/încheieri au fost casate (3,61%);
2014 - 631 cauze examinate, 12 hotărâri/încheieri au fost casate - 1,90%;
2013 - 647 cauze examinate, 27 hotărâri/încheieri au fost casate - 4,14%;
2012 - 698 cauze examinate, 31 hotărâri/încheieri au fost casate - 4,44%.

Prin Hotărârea nr. 415/21 din 16 Octombrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (4) și (5) din Legea cu privire la statutul judecătorului, art. 4, 17, 23, 24 şi 25 din Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturi a respins sesizarea Procurorului General, Eduard Harunjen, referitor la eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale în privința judecătorului Mihail Bușuleac de la Judecătoria Cahul (sediul Cahul), pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307, alin. (2), lit. a) Codul Penal.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 39/8 din 31 martie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura domnului Buşuleac Mihail pentru participare la concursul pentru suplinirea funcţiei de vicepreşedinte la judecătoria Cahul.

Potrivit Hotărârii nr. 63/3 din 24 ianuarie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea judecătorului Judecătoriei Cahul, Mihail Buşuleac cu remiterea materialelor la Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor în vederea evaluării și selectării pentru accederea în funcție administrativă.

Conform Hotărârii nr. 582/23 din 06 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de avizul consultativ al organului de verificare în privinţa judecătorului Judecătoriei Cahul, Bușuleac Mihail Mihail și îl consideră pe acesta compatibil cu interesele funcţiei publice.

Potrivit Hotărârii nr. 543/23 din 06 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a propus Preşedintelui Republicii Moldova numirea în funcţia de judecător, până la atingerea plafonului de vîrstă, a judecătorului Judecătoriei Ocniţa, Denis Băbălău şi a judecătorului Judecătoriei Cahul, Mihail Buşuleac

Prin Hotărârea nr. 45/4 din 17 iunie 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 83 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 32/4 din 27 martie 2015, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulând un total de 83 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 565/26 din 04 Decembrie 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a conferit gradul IV (patru) de calificare vicepreședitelui Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac.

Prin Hotărârea nr. 431/23 din 10 iulie 2012 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul V (cinci) de calificare al judecătorului.

 

Hotărârea nr. 565/26 din 04 Decembrie 2018

Hotărârea nr. 415/21 din 16 Octombrie 2018

Hotărârea nr. 290/14 din 29 mai 2018

Hotărârea nr. 39/8 din 31 martie 2017

Hotărârea nr. 63/3 din 24 ianuarie 2017

Hotărârea nr. 582/23 din 06 septembrie 2016

Hotărârea nr. 543/23 din 06 septembrie 2016

Hotărârea nr. 45/4 din 17 iunie 2016

Hotărârea nr. 32/4 din 27 martie 2015

Hotărârea nr. 431/23 din 10 iulie 2012

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 45/4 din 17 iunie 2016de către Colegiul disciplinar, în perioada anului 2015, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Mihail Buşuleac”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, nr. 32/4 din 27 martie 2015 ”de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2012-2014, în privința judecătorului Mihail Bușuleac nu au fost înregistrate și examinate proceduri discilplinare”.

Conform Hotărârii nr. 5/3 din 24 martie 2017, Plenul Colegiului Disciplinara respins contestația depusă de Constantin Ivașcu împotriva hotărârii nr. 171/15 a Completului de admisibilitate nr. 1 din 25 noiembrie 2016, emisă în privința judecătorului Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac, și a menținut Hotărârea nr. 171/15 a Completului de admisibilitate nr. 1 din 25 noiembrie 2016.

Prin Hotărârea nr. 42/8 din 08 septembrie 2017, Plenul Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a dispus încetarea procedurii disciplinare în privința judecătorului Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac din motive că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

Colegiul Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 38/11 din 24 iunie 2016, a dispus încetarea procedurii disciplinare în privința judecătorului Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac din motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară. 

Prin Hotărârea nr. 29/10 din 27 mai 2016, Plenul Colegiul disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privinţa judecătorului Judecătoriei Cahul, Buşuleac Mihail, pe motiv că nu a fost constatată abaterea disciplinară. Prin Hotărârea nr. 543/23 din 06 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a respins contestaţia depusă de adjunctul Procurorului General al Republicii Moldova, Iurie Garaba, împotriva Hotărîrii Plenului Colegiului disciplinar nr. 29/10 din 27 mai 2016 și a menţinut Hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 29/10 din 27 mai 2016.

Potrivit Hotărârii nr. 4/1 din 11 ianuarie 2016, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de directorul G.Ţ. „Agro-Iuldim", Ivan Bacalov cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei mun. Cahul, Mihail Buşuleac. 

Prin Hotărârea nr. 43/8 din 17 aprilie 2015 Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de cet. Baurceanu Constantin împortriva deciziei Inspecției Judiciare din 06 februarie 2015 de respingerea a sesizării acestuia din 28 ianuarie 2015, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Cahul, ca fiind neîntemeiată.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anului 2015, au fost depuse 13 petiţii neîntemeiate.
 
Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2012-2014, în privinţa judecătorului au fost depuse 8 petiții neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor nr. 45/4 din 17 iunie 2016de către Colegiul disciplinar, în perioada anului 2015, nu au fost înregistrate şi examinate proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Mihail Buşuleac”.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, nr. 32/4 din 27 martie 2015 ”de către Colegiul disciplinar, în perioada anilor 2012-2014, în privința judecătorului Mihail Bușuleac nu au fost înregistrate și examinate proceduri discilplinare”.

Conform Hotărârii nr. 5/3 din 24 martie 2017, Plenul Colegiului Disciplinara respins contestația depusă de Constantin Ivașcu împotriva hotărârii nr. 171/15 a Completului de admisibilitate nr. 1 din 25 noiembrie 2016, emisă în privința judecătorului Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac, și a menținut Hotărârea nr. 171/15 a Completului de admisibilitate nr. 1 din 25 noiembrie 2016.

Prin Hotărârea nr. 42/8 din 08 septembrie 2017, Plenul Colegiului disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii a dispus încetarea procedurii disciplinare în privința judecătorului Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac din motive că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

Colegiul Disciplinar de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 38/11 din 24 iunie 2016, a dispus încetarea procedurii disciplinare în privința judecătorului Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac din motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară. 

Prin Hotărârea nr. 29/10 din 27 mai 2016, Plenul Colegiul disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentată în privinţa judecătorului Judecătoriei Cahul, Buşuleac Mihail, pe motiv că nu a fost constatată abaterea disciplinară. Prin Hotărârea nr. 543/23 din 06 septembrie 2016, Consiliul Superior al Magistraturii a respins contestaţia depusă de adjunctul Procurorului General al Republicii Moldova, Iurie Garaba, împotriva Hotărîrii Plenului Colegiului disciplinar nr. 29/10 din 27 mai 2016 și a menţinut Hotărârea Plenului Colegiului disciplinar nr. 29/10 din 27 mai 2016.

Potrivit Hotărârii nr. 4/1 din 11 ianuarie 2016, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de directorul G.Ţ. „Agro-Iuldim", Ivan Bacalov cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Judecătoriei mun. Cahul, Mihail Buşuleac. 

Prin Hotărârea nr. 43/8 din 17 aprilie 2015 Completul de admisibilitate nr. 2 al Colegiului disciplinar a respins contestația depusă de cet. Baurceanu Constantin împortriva deciziei Inspecției Judiciare din 06 februarie 2015 de respingerea a sesizării acestuia din 28 ianuarie 2015, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Judecătoriei Cahul, ca fiind neîntemeiată.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anului 2015, au fost depuse 13 petiţii neîntemeiate.
 
Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, în perioada anilor 2012-2014, în privinţa judecătorului au fost depuse 8 petiții neîntemeiate.

Hotărârea nr. 5/3 din 24 martie 2017

Hotărârea nr. 42/8 din 08 septembrie 2017

Hotărârea nr. 4/1 din 11 ianuarie 2016

Hotărârea nr. 29/10 din 27 mai 2016

Hotărârea nr. 545/23 din 06 septembrie 2016

Hotărârea nr. 38/11 din 24 iunie 2016

Hotărârea nr. 43/8 din 17 aprilie 2015

Știri
  • CSM a decis: 13 judecători, evaluați cu ”foarte bine”, vor primi grade de calificare mai mari

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat în ședința de astăzi solicitările de acordare a gradelor de calificare mai mari pentru 13 judecători, amânând totodată examinare solicitării pentru magistratul Ghenadie Mîțu de la Judecătoria Soroca.

    Potrivit deciziei CSM, vor primi grade de calificare mai mari următorii magistrați:

    Gradul de calificare III:

    • Daria Șușchevici – judecător la Judecătoria Chișinău, care a deținut până în prezent gradul IV;
    • Mihail Bușuleac – judecător la Judecătoria Cahul,  care a deținut până în prezent gradul V;
    • Andrei Mironov – judecător la Judecătoria Cahul, care a deținut până în prezent gradul IV;
    • Svetlana Uzun – judecător la Judecătoria Cahul, care a deținut până în prezent gradul IV.

    Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat în ședința de astăzi solicitările de acordare a gradelor de calificare mai mari pentru 13 judecători, amânând totodată examinare solicitării pentru magistratul Ghenadie Mîțu de la Judecătoria Soroca.

    Potrivit deciziei CSM, vor primi grade de calificare mai mari următorii magistrați:

    Gradul de calificare III:

    • Daria Șușchevici – judecător la Judecătoria Chișinău, care a deținut până în prezent gradul IV;
    • Mihail Bușuleac – judecător la Judecătoria Cahul,  care a deținut până în prezent gradul V;
    • Andrei Mironov – judecător la Judecătoria Cahul, care a deținut până în prezent gradul IV;
    • Svetlana Uzun – judecător la Judecătoria Cahul, care a deținut până în prezent gradul IV.

    Gradul de calificare IV:

    • Dumitru Bosîi – judecător la Judecătoria Cahul, care deținea gradul V;
    • Natalia Iordachi – judecător la Judecătoria Chișinău.

    Gradul de calificare V:

    • Leonid Turculeț - judecător la Judecătoria Cahul;
    • Inga Gorlenco – judecător la Judecătoria Cahul;
    • Sergiu Suvac – judecător la Judecătoria Chișinău;
    • Igor Bațalai – judecător la Judecătoria Chișinău;
    • Ioana Chironeț - judecător la Judecătoria Chișinău;
    • Iraida Secrieru – judecător la Judecătoria Chișinău;
    • Angela Ciubotaru – judecător la Judecătoria Chișinău.

    Cei treisprezece magistrați au primit calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.

    Magistratul Ghenadie Mîțu, de la instanța din Soroca, care a solicitat gradul de calificare III și pentru care CSM a amânat examinarea solicitării pentru altă ședință a fost evaluat și admis, recent, pentru a participa la concursul pentru ocuparea funcției de președinte al Judecătoriei Soroca, care este vacantă.

    Conform prevederilor legale, gradele de calificare V, IV și III se acordă judecătorilor și vicepreședinților instanțelor de prim nivel.
    Sursa: bizlaw.md

  • Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

    Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

    Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

     Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

    Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

    Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

    Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

    Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

    Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

    Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

    Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

    Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

    Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

    La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

    Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

    Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

    Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

    În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

    Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

    S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 

    Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

    Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

    S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

    Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

    1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

    A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

    În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

    Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

    La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

    Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

    Au finalizat construcția caselor

    Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

    Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

    Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

    Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

    Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

    Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

    Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

    Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, - Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

    Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

    Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

    Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

    Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

    Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

    95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

    Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

    Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

    Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

    Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

    Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim VasilacheTatiana AvasiloaieSergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

    Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

    De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

    Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

    Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

    Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

    Magistrații latifundiari

    Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

    Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 

    Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

    Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

    Sursa: anticorupție.md

  • PG a pierdut un proces de judecată împotriva CSM. Motivul – sancționarea disciplinară a unui magistrat

    Procuratura Generală a pierdut procesul de judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul magistratului Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac. Decizia a fost luată de Colegiul Curții Supreme de Justiție pe data de 10 noiembrie 2016.

    Pe 15 septembrie 2016, adjunctul Procurorului General al Republicii Moldova, Iurie Garaba, a depus la Inspecția judiciară o sesizare prin care solicita tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Mihail Bușuleac, pentru comiterea abaterilor disciplinare. Două săptămâni mai târziu, Inspecția judiciară a concluzionat că în acțiunile magistratului nu s-a constat existența unor temeiuri rezonabile privind comiterea abaterilor disciplinare.

    Procuratura Generală a pierdut procesul de judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul magistratului Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac. Decizia a fost luată de Colegiul Curții Supreme de Justiție pe data de 10 noiembrie 2016.

    Pe 15 septembrie 2016, adjunctul Procurorului General al Republicii Moldova, Iurie Garaba, a depus la Inspecția judiciară o sesizare prin care solicita tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Mihail Bușuleac, pentru comiterea abaterilor disciplinare. Două săptămâni mai târziu, Inspecția judiciară a concluzionat că în acțiunile magistratului nu s-a constat existența unor temeiuri rezonabile privind comiterea abaterilor disciplinare.

    La 27 mai 2016, Plenul Colegiului Disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentate în privința judecătorului Mihail Bușuleac, pe motiv că nu au fost constatate abateri disciplinare.  Ulterior, Iurie Garaba a depus o contestație la Consiliul Superior al Magistraturii prin care cerea casarea hotărârii Plenului  Colegiului Disciplinar și adoptarea unei noi hotărâri de tragere la răspundere disciplinară a judecătorului. Pe 6 septembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât respingerea contestației depuse de adjunctul Procurorului General și menținerea hotărârii Plenului Colegiului Disciplinar.

    Hotărârea este irevocabilă de la pronunțare.
    sursa: bizlaw.md

  • Teren în centrul orașului Cahul pentru președintele instanței ce va judeca un dosar în care e vizat primarul

    O eventuală tentativă de influențare a deciziei Curții de Apel Cahul (CAC) a fost sesizată recent la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre faptul că președintelui instanței, în care urmează să se examineze o cauză ce îl vizează pe primarul din Cahul, i-a fost alocat un teren chiar în centrul orașului, comunică Politik.md. 
    Astfel, partea pe dosar, Mihail Buia, împreună cu avocatul său, Roman Zadoinov, au cerut recuzarea tuturor magistraților de la CAC, pe motiv că aceștia ar putea fi părtinitori în examinarea cauzei civile care se află pe rol în această instanță. Totuși, prin decizia din 20 mai 2015, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea de recuzare a judecătorilor de la CAC, menționând că, ”în conformitate cu art. 52 al Codului de procedură civilă, nu se admite recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării și recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea pricinii”. 

    O eventuală tentativă de influențare a deciziei Curții de Apel Cahul (CAC) a fost sesizată recent la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre faptul că președintelui instanței, în care urmează să se examineze o cauză ce îl vizează pe primarul din Cahul, i-a fost alocat un teren chiar în centrul orașului, comunică Politik.md. 
    Astfel, partea pe dosar, Mihail Buia, împreună cu avocatul său, Roman Zadoinov, au cerut recuzarea tuturor magistraților de la CAC, pe motiv că aceștia ar putea fi părtinitori în examinarea cauzei civile care se află pe rol în această instanță. Totuși, prin decizia din 20 mai 2015, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea de recuzare a judecătorilor de la CAC, menționând că, ”în conformitate cu art. 52 al Codului de procedură civilă, nu se admite recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării și recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea pricinii”. 

    La rândul lui, președintele instanței, Ghenadie Eni susține că acest gest nu are cum să influențeze decizia, iar alocarea terenului anume acum ar putea fi o coincidență, dat fiind că acesta încă din 2009 a solicitat autorității publice locale îmbunătățirea condițiilor de trai. 

    De la Judecătoria Cahul și am aflat că este așa dosar, dar la noi încă nu a ajuns. Încă nu avem pe rol nicio cauză încă nicio cauză în care primarul ar fi parte pe dosar. Nici terenul încă nu l-am acceptat, doar mi-au transmis decizia și am văzut-o. Încă nu am decis și nu știu dacă o să-l accept sau nu, dar am și eu familie și ilegal nu am făcut nimic. Dacă o să vină așa dosar la noi, nu o să particip la examinarea lui și asta e normal să se întâmple. Cum o să procedeze colegii nu pot să spun. Decizia primei instanțe a fost atacată inclusiv de cetățeanul Buia cu avocatul său și pentru a influența judecătorii în procesul pe care îl vor avea. Scopul acestei situații o să-l vedeți în câteva luni, fiind știu că îi trebuie cuiva judecători și funcționari care să fie la comandă”, a declarat Ghenadie Eni, contactat de reporterul Politik.md.

    Pe de altă parte, avocatul Roman Zadoinov susține că dosarul este unul de rezonanță, iar pentru că CSJ a refuzat recuzarea tuturor judecătorilor de la Curtea de Apel Cahul, acesta intenționează să se plângă la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. 

    Pe 16 martie curent, magistratul Mihail Bușuleac de la Judecătoria Cahul a emis o hotărâre pe cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Buia Mihail şi Asociaţia de Coproprietari în Condominiu 14/20 către primarul orașului Cahul, Petru Burlacu, vice-primarul Iurie Arnăut și arhitectul orașului Rodica Arseni. Am cerut recunoașterea unei ilegalități pentru care instanța a dispus să-i fie reparat prejudiciu și a dispus încasarea de la primar și arhitect câte 500 de mii de lei în beneficiul lui Mihail Buia. La numai câteva zile, pe 24 aprilie 2015, Primăria Cahul, prin decizia Consiliului orășănesc, a alocat un lot de teren de 0,064 hectare, în centrul orașului, președintelui Curții de Apel Cahul, Eni Ghenadie, cu destinația ”proiectarea și construcția caselor individuale de locuit”. Pentru că încheierea este definitivă și nu se supune niciunei căi de atac în instanțele interne, voi depune o plângere contra Republicii Moldova, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În aceasta voi invoca încălcarea dreptului la un proces echitabil”, susține avocatul 

    Solicitată să comenteze situația, Ianina Spinei, experta anticorupție din cadrul Transparency International Moldova, susține legislația în vigoare nu califică situația respectivă drept un conflict de interese, ci ar putea vorbi cel mult despre moralitatea judecătorului Ghenadie Eni.

    „Am examinat această situație la sesizarea unui ONG din Cahul, în ideea de a sesiza CNI-ul, dar nu am văzut cum am putea să identificăm un conflict de interese. În cazul cui ar fi acest conflict de interese, a judecătorului? El este președintele instanței care va examina dosarul, dar dosarul dat nu este legat nicidecum de dreptul acestuia de a primi pământul, mai ales că pământul i-a fost atribuit deja. Plus la asta, decizia de atribuire a acestui lot de pământ fost luată de consilieri, nu de primar. Noi nu știm dacă vreun consilier s-a aflat la moment în conflict de interese. Este un moment ce ține de moralitatea acestui judecător și probabil ar trebui sesizat Consiliul Superior al Magistraturii. Conflict există deoarece există acest litigiu, dar conflict de interese din punctul de vedere al legii nr. 16 noi nu putem să-l găsim aici”, consideră Ianina Spinei.
    SursaPolitik.md

     
  • Copiii judecătorilor devin judecători

    Institutul Naţional de Justiţie (INJ) a fost creat cu doi ani în urmă ca un centru specializat de formare a judecătorilor şi procurorilor. La deschiderea acestei instituţii a fost prezent Terry Davis, preşedintele Consiliului Europei, organizaţie care a contribuit mult la deschiderea acestei structuri, care „pledează pentru independenţa, transparenţa şi eficienţa justiţiei naţionale”. În scurt timp, la studii au fost admişi primii tineri, prin concurs public. Mulţi dintre ei purtau numele unor cunoscuţi judecători şi procurori. Între timp, la INJ au mai fost admise câteva grupe de jurişti, iar în acest an au fost felicitaţi primii absolvenţi.

    Institutul Naţional de Justiţie (INJ) a fost creat cu doi ani în urmă ca un centru specializat de formare a judecătorilor şi procurorilor. La deschiderea acestei instituţii a fost prezent Terry Davis, preşedintele Consiliului Europei, organizaţie care a contribuit mult la deschiderea acestei structuri, care „pledează pentru independenţa, transparenţa şi eficienţa justiţiei naţionale”. În scurt timp, la studii au fost admişi primii tineri, prin concurs public. Mulţi dintre ei purtau numele unor cunoscuţi judecători şi procurori. Între timp, la INJ au mai fost admise câteva grupe de jurişti, iar în acest an au fost felicitaţi primii absolvenţi.

    Numele acestora continuă să vorbească de la sine. La 31 martie 2009, în incinta INJ a avut loc ceremonia oficială de înmânare a atestatelor primei promoţii de absolvenţi — candidaţi la funcţiile de judecător şi de procuror. La festivitate a fost prezent Vladimir Voronin, preşedintele de atunci al R.Moldova, alte autorităţi guvernamentale, tutorii şi rudele absolvenţilor. În unele cazuri, rudele proaspeţilor judecători erau în calitate de tutori şi viitori colegi de judecătorie. Circa jumătate dintre persoanele admise la INJ sunt fii, fiice, fraţi, soţi ai actualilor judecători, procurori sau funcţionari din domeniul justiţiei.

    La finele lunii martie, într-o atmosferă festivă, şi-au primit diplomele de absolvire a INJ peste 20 de tineri. Printre ei erau Olesea Visternicean, Ruxanda Pulbere, Ion Neguriţă, Victoria Lanovenco, Natalia Clevadî, Ion Brânză. La festivitate erau prezenţi şi mulţi dintre formatori, adică profesorii grupelor de viitori judecători şi procurori. Formatorii au deseori nume comune cu studenţii, iar uneori nu au nume comune, dar au grade directe de rudenie cu ei. Astfel, pagina web îi prezintă în calitate de formatori pe Eugenia Fistican, Sergiu Brânză, Valeria Şterbeţ, Veaceslav Didâc, Dumitru Visternicean.

  • Молдавская адвокатура: качество или количество?

    Еще до недавнего времени никто не мог с абсолютной точностью сказать, сколько в Молдове действует адвокатов. Только в конце декабря минувшего года министерство юстиции предоставило для опубликования полную информацию о численности лицензированных правозащитников в стране. Согласно ст.25 Закона об адвокатуре министерство юстиции ежегодно не позднее 25 декабря обязано опубликовать в "Мониторул Офичиал" список адвокатов, имеющих лицензию на осуществление адвокатской деятельности. Одновременно публикуются списки адвокатов-стажеров и адвокатов, оказывающих юридическую помощь по назначению органов уголовного преследования и судебных инстанций, представленные советом Коллегии адвокатов РМ.

    Еще до недавнего времени никто не мог с абсолютной точностью сказать, сколько в Молдове действует адвокатов. Только в конце декабря минувшего года министерство юстиции предоставило для опубликования полную информацию о численности лицензированных правозащитников в стране. Согласно ст.25 Закона об адвокатуре министерство юстиции ежегодно не позднее 25 декабря обязано опубликовать в "Мониторул Офичиал" список адвокатов, имеющих лицензию на осуществление адвокатской деятельности. Одновременно публикуются списки адвокатов-стажеров и адвокатов, оказывающих юридическую помощь по назначению органов уголовного преследования и судебных инстанций, представленные советом Коллегии адвокатов РМ.

    В прошлом году это требование было нарушено: несмотря на то, что Закон вступил в силу 19 октября 2002 г., списки адвокатов не опубликовали. Нынешнее руководство минюста отнеслось к этому вопросу более ответственно. Как оказалось, в Молдове в общей сложности насчитывается 1100 адвокатов, у 69 из них действие лицензии по тем или иным причинам приостановлено. Кроме того, в индивидуальных и ассоциированных адвокатских бюро проходят практику 186 стажеров, которые в скором будущем могут быть допущены к адвокатской деятельности в случае успешной сдачи квалификационного экзамена. Немалый интерес представляет и детальное изучение опубликованного списка адвокатов.

    Среди обладателей лицензий, действие которых временно приостановлено - директор Центра по правам человека Республики Молдова, парламентский адвокат Раиса Апольски, экс-депутат Михаил Плэмэдялэ. Приостановлена лицензия и у нынешнего министра юстиции Василе Долгиеру, который до назначения на этот пост на протяжении ряда лет занимался адвокатской практикой. Среди нынешних лицензированных правозащитников немало в прошлом высокопоставленных должностных лиц: бывшие вице-премьер-министр Николае Андроник, прокурор Кишинева Петру Бобу, генеральный прокурор Валериу Катанэ и другие. Широко представлено руководство минюста прошлых лет: министры Алексей Барбэнягрэ и Ион Пэдурару, вице-министры Михаил Бушуляк, Ольга Поалелунжь и Виктор Виеру. Заняться адвокатской практикой решили и некоторые бывшие члены Конституционного суда: председатель Павел Барбалат, вице-председатель Георге Сусаренко, судья Михаил Которобай.

    Ничего не осталось, кроме как сменить судейскую мантию на адвокатский портфель многим судьям, освобожденным недавно Президентом РМ Владимиром Ворониным от занимаемых должностей: бывшие вице-председатель суда сектора Чокана Кишинева Борислав Бабенко, вице-председатель Экономического суда РМ Валентин Гурицану, судья сектора Рышкань Анна Киан, вице-председатель суда сектора Ботаника Михаил Лупу, председатель Кишиневского трибунала Георгий Ульяновский и другие. Обладателями лицензии также являются председатель Союза юристов РМ, декан юридического факультета МолдГУ Георге Аворник, экс-президент Криминологического университета Михаил Лашку, ректор Академии права, бывший член Высшего совета магистратуры Юрий Седлецкий, заведующие кафедрами юридического факультета МолдГУ Аурел Бэешу, Игорь Доля, Георге Кибак и многие другие преподаватели права.

Infografice
LASĂ UN COMENTARIU