Știri

• Noi decizii privind evaluarea candidaților judecători la funcții în CSM

  Patru candidați la funcția de membru în CSM din rândul judecătorilor, magistrații Mihail Bușuleac, de la Judecătoria Cahul, Veronica Cupcea, de la Judecătoria Orhei, Aliona Miron de la Curtea Supremă de Justiție și Nicolae Șova de la Judecătoria Chișinău au primit rezultatul Comisiei Pre-Vetting privind evaluarea integrității lor financiare și etice. Cele patru decizii concluzionează cu nepromovarea evaluării de către aceștia. […]

  Citiţi mai departe

  Patru candidați la funcția de membru în CSM din rândul judecătorilor, magistrații Mihail Bușuleac, de la Judecătoria Cahul, Veronica Cupcea, de la Judecătoria Orhei, Aliona Miron de la Curtea Supremă de Justiție și Nicolae Șova de la Judecătoria Chișinău au primit rezultatul Comisiei Pre-Vetting privind evaluarea integrității lor financiare și etice. Cele patru decizii concluzionează cu nepromovarea evaluării de către aceștia.

  Deciziile motivate au fost transmise candidaților și instituției responsabile de organizarea concursului, CSM. Dacă cei patru candidații nu vor notifica Comisia despre refuzul lor de a publica deciziile în termen de 48 de ore de la transmitere, acestea vor fi plasate integral pe paginile web ale CSM și Comisiei Pre-Vetting.

  Deciziile Comisiei pot fi contestate la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 5 zile de la recepționare, fără respectarea procedurii prealabile, potrivit art. 14 alin. 1) și 2) din Legea nr. 26/2022.

  Din cei 23 de judecători de carieră, rămași în concursul de ocupare a funcției de membru în CSM, 5 candidați au promovat evaluarea, 11 nu au promovat și nu mai pot participa la concurs, iar 7 candidați își așteaptă deciziile.
  Sursa: vettung.md

• Comisia Pre-Vetting a audiat alți doi candidați la funcția de membru al CSM: Judecătorii Marina Rusu și Mihail Bușuleac au răspuns la întrebările referitoare la integritatea financiară și etică

  Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia pre-vetting) a audiat miercuri, 14 decembrie, alți doi candidați pentru funcția de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Este vorba despre judecătoarea din cadrul Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, Marina Rusu și judecătorul din cadrul Judecătoriei Cahul, sediul Centru, Mihail […]

  Citiţi mai departe

  Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisia pre-vetting) a audiat miercuri, 14 decembrie, alți doi candidați pentru funcția de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Este vorba despre judecătoarea din cadrul Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, Marina Rusu și judecătorul din cadrul Judecătoriei Cahul, sediul Centru, Mihail Bușuleac.

  Înregistrările video de la audierile lui Mihail Bușuleac și a Marinei Rusu au fost publicate joi, 15 decembrie, de Comisia Pre-Vetting.

  Astfel, potrivit Comisiei Pre-Vetting, judecătoarea Marina Rusu a răspuns la întrebările membrilor Comisiei referitoare la incidente de integritate etică și financiară, având acces la materialele evaluării, în măsura permisă de lege și ținând cont de interesele candidatei și ale persoanelor sau organizațiilor care au furnizat informații despre aceasta.

   

  În cadrul interviului, judecătorul Mihail Bușuleac a avut ocazia să clarifice neclaritățile referitoare la integritatea sa financiară și etică, rămase în rândul membrilor Comisiei în urma comunicării scrise din perioada evaluării, potrivit Comisiei Pre-Vetting.

   

  Potrivit regulamentului, decizia cu privire la rezultatul evaluării candidaților va fi emisă de către Comisia Pre-Vetting în cel mult o lună de la încheierea audierii.

  Marina Rusu: În lupta pentru transferul într-o instanță din Capitală, judecătoarea se va adresa la CtEDO

  Marina Rusu este judecătoare la Judecătoria Cahul din februarie 2012. În 2019, 2020 și 2021 a solicitat CSM să fie transferată la o instanță din Chișinău, unde locuiește împreună cu soțul și cei șase copii, însă în toate cazurile solicitările au fost refuzate. În 2019, judecătoarea a contestat în instanță hotărârea CSM prin care i-a fost respinsă cererea de transfer. CA Chișinău a respins cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. Dosarul a ajuns la CSJ, care a declarat inadmisibilă contestația judecătoarei. 

  Marina Rusu despre încheierea CSJ: „Aștept decizia CSJ și vreau să mă adresez la CtEDO. Atunci când CSM nu găsește și nici nu răspunde necesităților judecătorilor de a fi transferați mai aproape de locul de trai, este ceva demotivant și neconstructiv. Voi depune și alte solicitări de a fi transferată. Nu este normal ca un judecător să lucreze în condiții inumane, când 8 ore lucrează și 8 ore le petrece pe drum”. 

  Magistrata a contestat și decizia CSM din 2021 prin care i s-a refuzat solicitarea de a fi transferată.

   În 2020, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a constat că CSM a discriminat magistrata pe criteriul de gen și maternitate în realizarea dreptului de muncă în momentul audierii judecătorilor participanți la concursul pentru transfer într-o altă instanță de același nivel. 

  În octombrie 2020, judecătoarea a fost pedepsită disciplinar cu „avertisment”. Procedura fusese inițiată în urma unor plângeri depuse de mai mulți deținuți din Penitenciarul nr. 1, Taraclia, prin care aceştia s-au plâns pe faptul că judecătoarea ar tergiversa examinarea cererilor înaintate de ei. Inițial procedura a fost încetată, prin hotărârea CD, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Însă, Pavel Midrigan, membru al CD, și-a exprimat dezacordul, astfel hotărârea a fost contestată, iar magistrata s-a ales cu sancțiune. Printr-o hotărâre adoptată în noiembrie 2021, CA Chișinău a anulat decizia CSM privind sancționarea judecătoarei, însă CSM a depus contestație la CSJ.
  Marina Rusu: „În vara anului 2020 am depus o declarație despre discriminarea mea. A urmat decizia Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității prin care s-a constatat că eu am fost discriminată. Atunci eu am solicitat retragerea mandatelor membrilor CSM care au admis discriminarea, iar Inspecția Judiciară a contestat hotărârea Colegiului Disciplinar la 6-7 luni de la emitere, CSM a examinat și a anulat hotărârea CD și m-a sancționat. După mine, asta s-a întâmplat ca un act de răzbunare”.

  Conform declarației de avere și interese personale pentru 2021, familia magistratei are în proprietate cote-părți în două apartamente: unul – de 34,1 metri pătrați, achiziționat în 2003, și celălalt – de 83,5 metri pătrați, procurat în 2018 cu aproximativ 821 de mii de lei. Totodată, familia sa mai deține 107 acțiuni în cadrul societății pe acțiuni „Interfond”. Magistrata declară că are datorii în valoare de 764 de mii de lei, după ce a contractat două credite. Anul trecut, judecătoarea a avut un salariu total de circa 243 de mii de lei.

  Mihail Bușuleac: Acțiunile judecătorului, expuse în sesizări ale procurorului general

  Mihail Bușuleac activează, din 2011, la Judecătoria Cahul. În 2017, timp de patru ani, acesta a deținut funcția de vicepreședinte al respectivei instanțe. El este fiul ex-viceministrului Justiţiei Mihai Buşuleac.

  În 2015, pe numele magistratului lui a fost depusă o sesizăre la Inspecția Judiciară. Atunci, procedura disciplinară a fost încetată, pe motiv că nu a fost constatată abaterea. În 2016 pe numele magistratului au fost depuse patru sesizări, printre care și una depusă de adjunctul de atunci al procurorului general Iurie Garaba. Autorul sesizării a invocat că, în 2014 Bușuleac a acționat premeditat pentru a adopta o hotărâre ilegală, prin care a admis cererea unui cetățean al Federației Ruse de a obține cetățenia R. Moldova prin recunoaștere. Procedura disciplinară intentată în privința magistratul a fost ulterior încetată. Procuratura a contestat hotărârea Plenului CD, dar nu a obținut câștig, CSJ punând capăt procesului la sfârșitul anului 2016. În 2017, pe numele magistratului a urmat o altă sesizare prin care se cerea atragerea la răspundere disciplină. Și de această dată procedura disciplinară a fost încetată, pe motiv că nu a fost constatată nicio abatere.

  În 2018, procurorul general de atunci Eduard Harunjen a cerut CSM eliberarea acordului pentru cercetarea penală a judecătorului Bușuleac și a colegului său de la Judecătoria Cahul Dumitru Bosîi, pe motiv că au pronunțat o hotărâre contrar legii. CSM însă nu și-a dat acordul, iar Harunjen nu a contestat hotărârea la CSJ.

  Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale, în 2021, familia magistratului a intrat în posesia unui spațiu comercial de producție cu o suprafață de 115.3 metri pătrați, pentru care magistratul declară că a achitat 385 de mii de lei. Bușuleac mai declară patru apartamente, dintre care unul obținut în 1995 printr-un contract de privatizare și care are valoarea indicată de 475 de mii de lei, unul procurat în 2010 cu ​​25 de mii de euro, scris pe numele fiicei sale, și altul procurat în 2013 cu 261 de mii de lei. Al patrulea apartament declarat de magistrat are o suprafață de ​​74,8 metri pătrați, este cumpărat în 2016 și ar valora circa 36 de mii de euro.

  Judecătorul declară și două automobile: Toyota Prius, fabricat în 2008 și procurat în 2016, cu 90 de mii de lei și un Daewoo Nexia, fabricat în 2008 și procurat în 2014, cu 106 mii de lei. Bușuleac a avut anul trecut venituri din salariu de 347 de mii de lei. Magistratul raportează datorii de 103 mii de ei. În conturi, familia Bușuleac ține 340 de mii de lei și 3,785 de euro.

  ---

  28 de candidați din rândul judecătorilor s-au înscris în concursul pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Însă, la etapa audierilor publice au ajuns 22 dintre aceștia, după ce cinci judecători s-au retras din concurs, iar un magistrat nu a depus Declarația de avere și interese personale pentru 5 ani.

  Ziarul de Gardă a analizat activitatea, averea și integritatea fiecărui candidat și vă prezintă cele mai importante informații despre judecătorii înscriși în concurs, care, într-o primă etapă, urmează să treacă prin procedura de evaluare a integrității, în contextul Legii pre-vetting.
  Sursa: zdg.md

• „Oameni buni, cum să vă facem noi justiție, dacă voi nu ne dați condiții elementare de muncă?” Cum este implementată reforma justiției în R. Moldova

  „E dezastru… Și e puțin spus dezastru. Chiar aș spune că cineva sabotează sistemul judiciar și așa, știți, în mod diplomatic, vor de la noi justiție. Oameni buni, cum să vă facem noi justiție, dacă voi nu ne dați condiții elementare de muncă?”, spune, revoltat, Ion Cotea, magistrat la Judecătoria Cahul. De un an, cei nouă magistrați ai acestei instanțe […]

  Citiţi mai departe

  „E dezastru… Și e puțin spus dezastru. Chiar aș spune că cineva sabotează sistemul judiciar și așa, știți, în mod diplomatic, vor de la noi justiție. Oameni buni, cum să vă facem noi justiție, dacă voi nu ne dați condiții elementare de muncă?”, spune, revoltat, Ion Cotea, magistrat la Judecătoria Cahul. De un an, cei nouă magistrați ai acestei instanțe sunt nevoiți să facă justiție într-un sediu improvizat, împărțind o singură sală de ședințe, după ce vechiul edificiu a ajuns să prezinte pericol pentru viața angajaților instanței, riscând să se prăbușească. 

  După doi ani de la renovarea capitală, atât pe interior, cât și pe exterior, clădirea Judecătoriei Cahul a fost recunoscută ca fiind avariată, iar acum un an activitatea judecătorească a fost transferată în sediul fostei tipografii. Pentru închirierea spațiului, care aparține unui agent economic local, sunt alocați, anual, din bugetul de stat circa jumătate de milion de lei.

  Încă în 2018, în contextul Legii cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, a fost luată decizia ca, până în 2021, în locul actualei clădiri să fie construit un nou sediu pentru Judecătoria Cahul, un Palat al Justiției care urma să găzduiască activitatea judecătoriilor Cahul, Cantemir și Taraclia, dar și a Curții de Apel Cahul. Doar că, până în prezent, edificiul vechi încă nu a fost demolat, iar lucrările de construcție nu au început. 

  Între timp, Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești informează că lucrările au fost stopate după ce Consiliul Superior al Magistraturii a decis să analizeze harta judiciară prin prisma problemelor identificate în cei trei ani de la implementarea reformei justiției.

   

  Până în iunie 2019, Judecătoria Cahul își desfășura activitatea într-o clădire amplasată în centrul orașului Cahul. Edificiul atribuit instanței în anul 2001 a fost construit în 1954, fiind proiectat inițial ca o clădire a administrației sovietice.

  Clădirea riscă să se prăbușească după investiții de circa 3,12 milioane de lei

  Într-un răspuns pentru ZdG al Agenției de Administrare a Instanțelor Judecătorești (AAIJ) se arată că, în anii 2006-2013, s-au desfășurat lucrări de renovare generală a instanţei, cu o valoare totală de 3,12 milioane de lei. Deși a fost reparat capital atât interiorul, cât și exteriorul clădirii, la distanță de doi ani, în 2015, într-un raport de expertiză specialiștii au concluzionat că starea tehnică a clădirii este nesatisfăcătoare și că aceasta risca să se prăbușească. Mihail Bușuleac, președintele interimar al Judecătoriei Cahul, relatează că, de fapt, clădirea a ajuns într-o stare „deplorabilă” începând cu anul 2000, atunci când au apărut mai multe fisuri, iar în urma unui incident produs în 2014 edificiul a fost grav avariat.

  „Potrivit raportului de expertiză din 2015, activitatea în acest sediu nu putea fi desfășurată, deoarece punea în pericol viața și integritatea justițiabililor, dar și a lucrătorilor judecătoriei. Mai multe fisuri au apărut în urma unui incident din 2014, când s-a spart o țeavă de apă, în apropierea clădirii. Totodată, datorită solului care este aici și a apelor subterane care se află la suprafață, au dus la deteriorarea clădirii”, precizează președintele instanței.

  Bușuleac relatează că, în urma cutremurelor care s-au produs ulterior, starea clădirii s-a agravat, pe interior edificiul a început să se dărâme, iar pericolul de prăbușire a devenit și mai evident.

  Executarea deciziilor CtEDO din contul banilor pentru sediile instanțelor de judecată

  În temeiul Legii cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, aprobată de Parlament la 24 aprilie 2016, Judecătoriile Cantemir și Taraclia au fuzionat cu Judecătoria Cahul, iar instanța nou-creată urma să-și înceapă activitatea, conform noilor prevederi legale, la 1 ianuarie 2017, fiind stabilit sediul în orașul Cahul. Potrivit planului de construire a clădirilor noi și/sau de renovare a clădirilor existente, necesare pentru buna funcționare a sistemului judiciar, edificiul judecătoriei nou-create, de rând cu al altor cinci instanțe, urma a fi construit în anii 2018-2021.

  Astfel, potrivit rapoartelor Ministerului Justiției, în 2017, s-a decis ca noul sediu al Judecătoriei Cahul să fie construit pe terenul actualului sediu al instanței. În acest scop, în 2018, din bugetul de stat au fost alocate 1,71 milioane de lei pentru pregătirea proiectelor pentru construcție. Tot în 2018, apăruse ideea edificării unui sediu comun pentru Judecătoria Cahul și Curtea de Apel Cahul, ceea ce presupunea majorarea alocațiilor pentru construcția clădirii în sumă de circa 98,2 mii de lei. Din varii motive, acțiunile incluse în planurile anuale nu au fost însă realizate în termenii stabiliți.

   

  Pentru anul 2019 au fost prevăzute alte 10 milioane de lei pentru construcția Judecătoriei Cahul, dintre care, după rectificare, au rămas doar 2,3 milioane de lei

  „Mijloacele alocate nu au fost valorificate din cauza necesității unei decizii la nivel de Parlament privind modificarea/completarea Hotărârii Guvernului nr.21/2017 în privința propunerii construirii unui edificiu comun pentru Judecătoria și Curtea de Apel Cahul”, se arată în raport.

  Ulterior, în 2020, pentru construirea noii clădiri a instanței, din bugetul de stat au fost alocate alte 5,4 milioane de lei. În aprilie 2020 însă, după decizia CtEDO în dosarul „Gemeni”, în urma căreia R. Moldova urmează să plătească reclamanților circa 74 de milioane de lei, Guvernul a operat modificări la Legea bugetului de stat. În acest context, Guvernul a decis executarea deciziei CtEDO, cu 28,6 de milioane de lei din contul programului de construcție a sediilor noi pentru instanțele judecătorești. După rectificare, din cele 40 de milioane aprobate inițial în 2020 pentru administrația judecătorească, au rămas circa 11 milioane de lei.

  Construcția judecătoriei se amână

  În răspunsul AAIJ pentru ZdG se arată că, la 26 mai 2020, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis crearea unui grup de lucru interinstituțional pentru a evalua „rezultatele implementării reformei de organizare a sistemului judecătoresc și a propune amendamente în relație cu noua hartă judecătorească necesare pentru buna funcționare a instanțelor și, în special, pentru a respecta drepturile justițiabililor”. În acest context, Petru Vîrlan, directorul adjunct al AAIJ, susține că edificarea noilor sedii ale judecătoriilor a fost sistată până la pronunțarea deciziei CSM, în baza concluziilor grupului de lucru. Astfel, termenii stabiliți inițial pentru construcția sediului Judecătoriei Cahul, dar și a celorlalte instanțe, urmează a fi modificați. 

  „Conform planului, proiectul (Judecătoriei Cahul, n.r.) deja trebuia să fie gata, aprobat de către organele competente, trecute toate etapele de proiect, dar din motivul că CSM a hotărât să revadă harta judiciară nu poate continua procesul, trebuie să fie regândit, să treacă etapele decizionale corecte, pentru ca să fie o decizie corectă, nu pripită”, a precizat Vîrlan, menționând că nu cunoaște despre termenii în care CSM urmează să emită o hotărâre în acest sens.

  Judecătoria Cahul din sediul tipografiei

  Între timp, de mai bine de un an, activitatea Judecătoriei Cahul se desfășoară în incinta fostei tipografii din oraș. Anual, pentru închirierea spațiului este alocat circa jumătate de milion de lei din bugetul de stat.

  Președintele interimar al instanței susține că decizia de a transfera activitatea judecătoriei într-un alt sediu, până vor fi finalizate lucrările de construcție ale noului edificiu, a fost consultată cu membrii CSM, cu Ministerul Justiției și cu AAIJ. Astfel, pentru desfășurarea ulterioară a activității judecătorești nu a fost identificată o clădire publică, dar a fost închiriat spațiu de la un agent economic local. Bușuleac argumentează că s-a recurs la această soluție, deoarece „toate clădirile publice sunt ocupate fie total, fie parțial”, iar spațiul curent a fost „cea mai bună ofertă”.

  Astfel, aproximativ 452 de mii de lei din bugetul de stat ajung în buzunarul companiei „Almex-Co” SRL, a cărui proprietar este un influent om de afaceri din Cahul, Alexei Colodeev, fost susținător și consilier din partea Partidului Comuniștilor, actualul proprietar al ziarului „Cahul Expres”, publicație care a răspândit în perioada campaniei electorale materiale denigratoare în adresa oponenților lui Igor Dodon.

  „Oameni buni, cum să vă facem noi justiție, dacă voi nu ne dați condiții elementare de muncă?”

  Atât președintele interimar al judecătoriei, cât și magistrații sunt nemulțumiți de condițiile în care sunt nevoiți să activeze, dar și de incertitudinea privind construcția noului edificiu.

  Ion Cotea activează în calitate de magistrat la Judecătoria Cahul de mai bine de 25 de ani. Judecătorul spune că sediul actual nu este adaptat pentru o instituție care înfăptuiește justiția. Totodată, acesta subliniază că cei nouă judecători sunt nevoiți să împartă o singură sală de ședințe. Astfel, în lipsa sălilor, majoritatea judecătorilor desfășoară ședințele în birourile lor, care nu corespund standardelor, iar în contextul pandemiei, nu au posibilitatea de a asigura distanța socială. 

  „Fiecare judecător are, zilnic, 10-15 cauze spre examinare. Vă dați seama, e imposibil. Majoritatea cauzelor au persoane cărora trebuie nu doar că să le asiguri distanța socială, dar fizic să asiguri să intre toți în sală. Avem ședințe care ori se amână în aceeași zi, ori suntem nevoiți să le amânăm pentru un interval de timp mai îndelungat”, povestește, indignat, judecătorul, punctând că, în asemenea condiții, procesul de înfăptuire a justiției „se tergiversează”, iar oamenii încep să înainteze pretenții.

  „Sarcina per judecător crește nu doar în progresie aritmetică, dar și geometrică. Cu cât mai multe cauze vin, cu atât mai mult ele se tergiversează, se acumulează, termenii ajung să fie de durată, oamenii încep să înainteze pretenții. Asta va duce la ceea că o să fim acționați pentru examinare îndelungată, dar cum poți să asiguri, dacă nu ai condiții, nu ai loc, elementar, pentru ședința de judecată? E dezastru… Și e, puțin spus, dezastru. Chiar aș spune că cineva sabotează sistemul judiciar și așa, știți, în mod diplomatic, vor de la noi justiție. Oameni buni, cum să vă facem noi justiție, dacă voi nu ne dați condiții elementare de muncă?”, întreabă, retoric, magistratul.

   

  „De 25 de ani am asistat doar la distrugerea justiției”

  Totodată, Ion Cotea afirmă că problema sediului instanței este una veche, iar angajații judecătoriei au început să se revolte încă de când vechiul sediu a fost recunoscut ca fiind avariat, situație care persistă de mai bine de cinci ani. Judecătorul afirmă că, deși toți sunt nemulțumiți, le e teamă să vorbească, de frica să nu fie persecutați sau sancționați.„Mulți dintre colegii mei: „Ei, că nu trebuie…”. Nu, dragii mei, trebuie să spunem adevărul, pentru că așa vom conserva situația asta și va dura mult timp. Se tem să vorbească, că vor fi persecutați pentru asta. Doar știți că e declarat că sistemul e captiv. Cum obții captivitatea? Iată așa. Îl iei pe un judecător, nu-i asiguri condiții de muncă, ca ulterior, prin instituțiile noastre disciplinare, îl sancționezi, până poți să-l și concediezi. Asta-i situația. Când am venit în sistem, să vedeți cât de liber vorbeau judecătorii despre toate problemele, nu-și dădeau rândul. Acum, la ultima Adunare a Judecătorilor, în martie 2019, toți tac. De ce? Pentru că cei care au mai vorbit, știți care le e soarta lor – au fost concediați. Scoși în afara sistemului. Pentru ce? Pentru că au spus adevărul. Și noi vrem să avem un sistem independent? De unde să-l avem? O să fie tot timpul așa capturat, și nu capturat, dar îngenuncheat. Vă spun sincer, de 25 de ani asist doar la distrugerea justiției”, vorbește cu indignare magistratul.

  Reforma justiției a demarat în aprilie 2016. Începând cu 1 ianuarie 2017, sistemul instanțelor judecătorești din R. Moldova a fost reorganizat. Astfel, cele 44 de instanțe judecătorești de prim nivel, existente anterior, au fuzionat, fiind create 15 instanțe noi. Conform Legii cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești, unificarea se va efectua treptat, până la 31 decembrie 2027, pe măsura creării condițiilor corespunzătoare, conform planului aprobat de Parlament. 

  Primul și singurul sediu construit în contextul acestui proces este al Judecătoriei Ungheni, pentru edificarea căruia au fost cheltuite aproximativ 60 de milioane de lei. Imobilul, numit „Palatul Justiției din Ungheni” a fost dat în exploatare în februarie 2018.

• CSM a decis: 13 judecători, evaluați cu ”foarte bine”, vor primi grade de calificare mai mari

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat în ședința de astăzi solicitările de acordare a gradelor de calificare mai mari pentru 13 judecători, amânând totodată examinare solicitării pentru magistratul Ghenadie Mîțu de la Judecătoria Soroca. Potrivit deciziei CSM, vor primi grade de calificare mai mari următorii magistrați: Gradul de calificare III: Daria Șușchevici – judecător la Judecătoria Chișinău, care a […]

  Citiţi mai departe

  Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat în ședința de astăzi solicitările de acordare a gradelor de calificare mai mari pentru 13 judecători, amânând totodată examinare solicitării pentru magistratul Ghenadie Mîțu de la Judecătoria Soroca.

  Potrivit deciziei CSM, vor primi grade de calificare mai mari următorii magistrați:

  Gradul de calificare III:

  • Daria Șușchevici – judecător la Judecătoria Chișinău, care a deținut până în prezent gradul IV;
  • Mihail Bușuleac – judecător la Judecătoria Cahul,  care a deținut până în prezent gradul V;
  • Andrei Mironov – judecător la Judecătoria Cahul, care a deținut până în prezent gradul IV;
  • Svetlana Uzun – judecător la Judecătoria Cahul, care a deținut până în prezent gradul IV.

  Gradul de calificare IV:

  • Dumitru Bosîi – judecător la Judecătoria Cahul, care deținea gradul V;
  • Natalia Iordachi – judecător la Judecătoria Chișinău.

  Gradul de calificare V:

  • Leonid Turculeț – judecător la Judecătoria Cahul;
  • Inga Gorlenco – judecător la Judecătoria Cahul;
  • Sergiu Suvac – judecător la Judecătoria Chișinău;
  • Igor Bațalai – judecător la Judecătoria Chișinău;
  • Ioana Chironeț – judecător la Judecătoria Chișinău;
  • Iraida Secrieru – judecător la Judecătoria Chișinău;
  • Angela Ciubotaru – judecător la Judecătoria Chișinău.

  Cei treisprezece magistrați au primit calificativul ”foarte bine” la ultima evaluare.

  Magistratul Ghenadie Mîțu, de la instanța din Soroca, care a solicitat gradul de calificare III și pentru care CSM a amânat examinarea solicitării pentru altă ședință a fost evaluat și admis, recent, pentru a participa la concursul pentru ocuparea funcției de președinte al Judecătoriei Soroca, care este vacantă.

  Conform prevederilor legale, gradele de calificare V, IV și III se acordă judecătorilor și vicepreședinților instanțelor de prim nivel.
  Sursa: bizlaw.md

• Au cumpărat într-un an cât alții în șapte: ce achiziții fac judecătorii din Moldova

  Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind […]

  Citiţi mai departe

  Terenuri, case de lux şi apartamente în zone de elită, dar şi maşini de zeci de mii de euro, proprietăţi pentru care majoritatea moldovenilor trebuie să economisească ani la rând, au intrat, în 2017, în posesia mai multor judecători. În timp ce unii le-au obţinut prin moştenire de la rude şi părinţi sau au luat credite ca să le cumpere, alţii pretind că le-au procurat din salariu. Unii dintre magistrați au avut câştiguri mult sub valoarea achiziţiilor pe care le-au făcut pe parcursul anului trecut.

  Salariul de funcţie al unui magistrat variază între trei și cinci salarii medii pe economie. Mărimea retribuției depinde de nivelul instanţei judecătoreşti în care acesta activează şi de vechimea în muncă. Salariul mediu pe economie în 2017 a fost de 5.600 de lei, prin urmare lefurile judecătorilor au variat între 16.800 și 28.000 de lei. Cu toate acestea, achizițiile pe care unii dintre magistraţi le-au făcut în 2017 sunt mult peste câştigul lor pentru câţiva ani.

   Apartament, două garaje şi un BMW, procurate într-un singur an

  Ruxanda Pulbere de la Judecătoria Chișinău este una dintre cele mai înstărite judecătoare din Capitală. Veniturile familiei, în care ambii soți sunt bugetari, s-au ridicat anul trecut la aproape jumătate de milion de lei (circa 458.000 de lei). Soțul magistratei este șef-adjunct de departament la Serviciul Vamal. Cheltuielile familiei magistratei Pulbere în anul trecut au depășit de patru ori veniturile. Un simplu calcul arată că familia Ruxandei Pulbere a făcut procurări masive, pentru care a cheltuit peste două milioane de lei. Deși nu menționează eventuale împrumuturi, anul trecut magistrata s-a pricopsit cu un apartament de 209,1 metri pătrați, evaluat la peste 1,2 milioane de lei, și cu două garaje, pentru care a mai scos din buzunar alte 410.000 de lei. Locuința a fost înregistrată pe numele fiicei judecătoarei. Tot în 2017 familia Pulbere a procurat un BMW X4, produs în 2014, pentru care a plătit 400.000 de lei.

  Având venituri de circa 223.000 de lei din salariul său și al soțului, magistrata Mariana Fondos-Frațman de la Judecătoria Chișinău și-a cumpărat anul trecut un apartament de 97,1 metri pătrați și tocmai trei terenuri agricole, cu suprafața totală de aproape un hectar. Costul achizițiilor se ridică la peste 535.000 de lei. O mică parte din această sumă, mai exact 30.000 de lei, a fost acoperită din vânzarea a trei automobile, iar cea mai mare parte din ea – 400.000 de lei – a venit sub formă de donație de la soacra judecătoarei.

  Eugeniu Ciubotaru, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, în 2017 a procurat un apartament de 64 de metri pătrați pentru care a achitat 655.000 de lei, conform declarației de avere. Un alt apartament, cu aceeași suprafață, i-a revenit printr-un contract de uzufruct. Menționăm că până a deveni judecător, în martie 2018, Eugeniu Ciubotaru a fost jurist la SA Moldovagaz.

  Judecătoarea Inga Gorlenco de la instanța din Cahul și-a cumpărat anul trecut o casă, pentru care ar fi achitat 277.000 de lei, ceea ce reprezintă 90 la sută din veniturile familiei sale obținute în 2017, în mărime de 307.000 de lei.

  Corina Ursachi de la instanța din Chișinău a plătit aproximativ 446.000 de lei pentru un spațiu comercial de 35,4 metri pătrați. Tot cu un spațiu comercial s-a pricopsit anul trecut și Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chișinău, care a achitat 13.450 de euro pentru un imobil cu suprafața de 26,9 metri pătrați. O parte din acești bani a provenit din vânzarea cu 150.000 de lei a unui automobil.

  Şi-a luat apartament în centrul Capitalei după numai doi ani de lucru în instanţă 

  Eleonora Badan-Melnic, magistrată la Judecătoria Chișinău din aprilie 2015, şi-a cumpărat anul trecut un apartament cu două odăi, cu suprafața de 80,2 metri pătrați, într-un bloc nou din strada Gheorghe Cașu. Locuința este evaluată cadastral la circa 555.000 de lei. Datele de la Cadastru arată că apartamentul a fost înregistrat în august 2017, în urma semnării, în luna februarie a aceluiași an, a unui contract de investiții. La 20 iunie 2017 a fost semnat un contract de ipotecă în valoare de 411.000 de lei. Conform declarației de avere pentru 2017 a magistratei creditul are o rată a dobânzii de zece la sută și este scadent în 2037. Pe de altă parte, declarația cu privire la venituri și proprietate din 2015 completată de Eleonora Badan-Melnic arată că judecătoarea a investit în apartament încă în 2015, anul în care a devenit magistrată. În actul pentru 2015 prezentat la Comisia Națională de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate) ea a indicat un credit în valoare de 25.700 de euro luat de la Lagmar în 2015, scadent în 2017.

  Au optat pentru locuințe în Capitală, deși muncesc în centre raionale

  Chiar dacă activează într-un centru raional, Ghenadie Mîra, președintele Judecătoriei Anenii Noi, și-a cumpărat în martie 2017 un apartament în Chișinău. Locuința cu două odăi are 64,9 metri pătrați, se află într-un bloc de pe șoseaua Hâncești și a fost procurată, potrivit declarației de avere a judecătorului, cu 375.000 de lei. Alte 36.000 de lei au fost cheltuite pentru achiziționarea unui spațiu de 13,8 metri pătrați. Spre comparație, veniturile din 2017 ale familiei Mîra, din salariul judecătorului, indemnizația pentru creșterea copilului și diurne obținute după participarea la diferite seminare constituie circa 368.000 de lei și 1.400 de euro.

  La fel ca și Ghenadie Mîra, magistratul Mihail Ulinici de la Judecătoria Ungheni a optat anul trecut pentru un apartament în Capitală. Chiar dacă mai are două case cu acareturi de 84, respectiv 110 metri pătrați în Nisporeni, judecătorul a mai achiziționat un apartament de 70,7 metri pătrați într-un bloc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit declarației de avere, noua achiziție l-ar fi costat circa 366.000 de lei.

  Au renunțat la unele locuințe ca să-și cumpere altele

  Judecătorul de instrucție Serghei Papuha a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 72 de metri pătrați în aprilie 2015, iar un an mai târziu l-a vândut cu 25.920 de euro. În ianuarie 2017 acesta a cumpărat un alt apartament de 55,4 metri pătrați, într-un bloc de pe strada Florilor din Capitală, pentru care a achitat circa 303.000 de lei.

  Un alt magistrat, Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament de 94,1 metri pătrați pentru care a achitat 45.000 de euro, conform declarației de avere și interese personale. În același act el a indicat un credit în mărime de 12.000 de lei pe care l-a contractat pentru un an și pe care trebuie să-l întoarcă cu o rată a dobânzii de 10%. Grosul banilor însă, mai exact 42.000 de euro, au venit din vânzarea unui apartament de 53,1 metri pătrați, moștenit de soția sa. Curios este că în declarația de avere pentru 2016judecătorul indica faptul că locuința respectivă ar valora de patru ori mai puțin – doar 278.000 de lei.

  În 2017, judecătoarea Maria Negru de la Curtea de Apel Chișinău a vândut casa de la Cricova cu 700.000 de lei, asta chiar dacă, în declarația de avere pentru 2016, imobilul era estimat la doar 450.000 de lei. Cu o parte din acești bani magistrata a cumpărat o casă cu suprafața de 100,8 metri pătrați, amplasată pe un teren de trei ari. Noua locuință a sărăcit bugetul Mariei Negru cu circa 664.000 de lei.

  Şi judecătorul Ghenadie Liulca de la Curtea de Apel Bălți s-a pricopsit anul trecut cu un apartament de 67,7 metri pătrați pentru care a scos din buzunar aproape 182.000 de lei. În aceeași zi judecătorul şi-a vândut casa, câştigând doar 20.000 de lei de pe urma acestei tranzacții.

  S-au ales cu imobile după ce s-au angajat să întrețină proprietarii 

  Magistrata Diana Cristian de la Judecătoria Strășeni anul trecut a intrat în proprietatea unui apartament de 39,5 metri pătrați din sectorul Ciocana al Capitalei. Imobilul i-a revenit de la mătușa sa, după ce, la 19 iunie 2017, a fost semnat un contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Patru luni mai târziu, locuința a fost vândută contra sumei de 219.000 de lei, conform declarației de avere și interese personale a judecătoarei.

  Până anul trecut magistrata Elena Bolocan de la Strășeni nu avea nici casă, nici terenuri, nici apartament. În 2017 însă a obținut o avere întreagă. Pe lângă cele 11 terenuri cu suprafața totală de circa 5,2 hectare, care valorează peste 61.000 de lei, magistrata a intrat în proprietatea unei case de locuit de 104,2 metri pătrați cu acareturi și a unui garaj cu suprafața de 14,4 metri pătrați în urma semnării unui contract de înstrăinare cu condiția întreținerii pe viață. Valoarea totală a imobilelor dobândite se ridică la doar aproximativ 61.000 de lei.

  S-au împrumutat ca să-și cumpere imobile

  Cele mai mari credite pentru a-și mări averea au fost contractate de magistratul Valeriu Hudoba de la Judecătoria Comrat. În 2017 el a luat nu mai puțin de șase împrumuturi. Primul, cel mai mare, în valoare de jumătate de milion de lei, urmează a fi restituit până în 2021, cu o rată a dobânzii de 7%. Alte împrumuturi, în valoare de 4.000, 36.000, 3.000, 100.000, și, respectiv, de 70.000 de lei, urmează să fie întoarse, pe rând, până în 2025, cu rata dobânzii zero. Cu acești bani, Valeriu Hudoba a procurat două terenuri intravilane cu suprafața totală de 18 ari, o casă de locuit de 57,6 metri pătrați, precum și două spații comerciale, de 28,4, şi respectiv 76,1 metri pătrați (acest spațiu comercial îi revine judecătorului în proporție de 48,7%). Achizițiile se ridică la peste 700.000 de lei.

  1.131.000 de lei este valoarea totală a două apartamente de 72,8 şi, respectiv, 38,8 metri pătrați, care în 2017 au intrat în proporție de 50% în proprietatea magistratului Dumitru Bosîi de la Judecătoria Cahul. Pentru a face achizițiile respective, omul legii a luat trei credite anul trecut – unul în valoare de 1,1 milioane de lei, pe care va trebui să-l întoarcă timp de 20 de ani cu rata dobânzii de 10 la sută, și altele două de 30.000, respectiv 20.000, pe care va trebui să le restituie până în 2020, cu rata dobânzii de 14%. Veniturile lunare ale familiei magistratului, formate din salariul său și cel al soției, constituie 40.000 de lei.

  A trecut la casă nouă şi judecătorul Constantin Damaschin de la instanța din Capitală. Acesta a cumpărat un apartament de 82,1 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Achiziția a costat 40.000 de euro. O sumă similară a fost luată cu împrumut un an mai devreme și urmează să fie restuită, fără dobândă, până în 2026.

  În 2017, judecătorul Mihail Bușuleac de la Cahul a luat un împrumut în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l stingă în trei ani, cu o rată a dobânzii de 13%. O parte din acești bani magistratul i-a investit într-o construcție cu suprafața de 43,9 metri pătrați, pe care a cumpărat-o cu 305.000 de lei. Tranzacția a avut loc la doar o lună după ce Mihail Buşuleac a devenit judecător.

  Judecătoarea Natalia Bobu de la instanța de la Edineț s-a ales în februarie 2018 cu un apartament de 66,5 metri pătrați, pentru care ar fi achitat, conform declarației de avere, 19.000 de euro. De asemenea, patru terenuri agricole, cu suprafața totală de peste un hectar, ce valorează peste 36.000 de lei, au intrat în proprietatea familiei Bobu anul trecut. În 2018 judecătoarea a luat două împrumuturi – unul în valoare de 100.000 de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2023, cu o rată a dobânzii de 9%, și altul în valoare de 350.000 de lei, pe care trebuie să-l restituie până în 2038, cu o rată de cinci la sută.

  La sfârșitul anului trecut, judecătorul Veaceslav Negurita de la Strășeni a intrat în proprietatea unui spațiu comercial cu suprafața de 173,4 metri pătrați. Achiziția a costat 17.232 de euro. În 2016 magistratul a luat un împrumut în valoare de 18.000 de euro pentru doi ani, cu rata dobânzii zero.

  Anul trecut, judecătorul Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat a împrumutat 4.000 de euro pe care trebuie să-i întoarcă până în 2019 cu rata dobânzii zero. Suma respectivă l-a ajutat să-și cumpere un automobil de modelToyota Avensis, fabricat în 2007, pentru care a achitat 6.500 de euro. Magistratul a mai scos din buzunar încă aproape 20.000 de lei pentru a procura un garaj cu suprafața de 25,2 metri pătrați.

  Au finalizat construcția caselor

  Iurie Iordan, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, a finalizat construcția casei de locuit anul trecut. La sfârșitul lunii decembrie el a înregistrat la Oficiul Cadastral imobilul de 210,4 metri pătrați cu acareturi și terenul de șase ari pe care sunt amplasate acestea. Bunurile îi aparțin în proporție de 50 la sută și valorează în jur de 911.000 de lei.

  Și Vadim Belous, magistrat de la Judecătoria Soroca, a terminat anul trecut construcția casei de 159,3 metri pătrați, evaluată cadastral la circa 800.000 de lei. Tot în 2017, familia Belous a cumpărat încă o casă, de 58,6 metri pătrați, împreună cu terenul pe care se află, de 11 ari, și alte două acareturi. Investiția pentru noile achiziții a fost de doar 170.000 de lei.

  Judecătorii cu apartamente și case moștenite, donate sau în folosință gratuită

  Despre faptul că mai mulți judecători de la diferite instanțe din țară au declarat în 2017 că fie au primit în folosință gratuită, fie au moștenit apartamentele în care locuiesc, reporterii CIJM au scris în ancheta „Sponsorii generoși ai judecătorilor”. Este cazul lui Vasili Hrapacov de la Judecătoria Comrat, care a obținut un contract de folosire cu titlu gratuit a unui apartament de 68 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de aproape 200.000 de lei. El a precizat că locuinţa aparține cumnatei sale. Judecătorul a mai primit gratuit în 2017 și un teren agricol de opt ari.

  Anul trecut Vitalie Silviu Midrigan a primit dreptul de abitație într-un imobil cu două niveluri, situat pe strada Lacului din centrul Capitalei și înregistrat pe numele socrului său, care oficial nu deține afaceri în Moldova. Casa a fost procurată de Victor Beța în 2013 și, la acel moment, avea un singur nivel, cu suprafața de 64,4 metri pătrați, și două construcții accesorii, de 40,8, respectiv 12,9 metri pătrați. Acum la casa de pe strada Lacului au loc lucrări în curte. În declarația sa de avere, Midrigan a indicat că imobilul ar avea o suprafață de 336,2 metri pătrați și ar fi evaluat cadastral la peste un milion de lei.

  Și magistrata Olga Jamba, de la Judecătoria Soroca, s-a ales cu o donație generoasă în 2017 – un apartament de 45,4 metri pătrați, evaluat la 41.804 lei. Ea a menționat că e vorba despre o locuință în care au trăit anterior socrii săi și care a fost donată de către aceștia soțului ei. O casă de locuit cu suprafața de 110 metri pătrați a intrat în proprietatea magistratei Rodica Costrude la Judecătoria Ungheni printr-un contract de donație cu titlu gratuit. Ea a precizat că imobilul i-a revenit după decesul tatălui. Un teren agricol de 23 de ari a intrat de asemenea în proprietatea magistrate contra sumei de 2.200 de lei.

  Și judecătorul Sergiu Caraman, care în prezent este detașat la Judecătoria Criuleni, a intrat în proprietatea unei case de locuit de 150 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 603.000 de lei. Conform declarației de avere a magistratului, nu există la zi un act juridic în formă scrisă pentru imobilul respectiv. El a subliniat că e vorba despre casa părintească a soției, unde locuiește în prezent. Locuința se află în orașul Durlești și e înregistrată pe numele socrilor magistratului, Veronica și Nicolae Ivanov.

  Familia lui Eugeniu Beșelea, magistrat la Judecătoria Chișinău din martie 2017, a dobândit anul trecut un apartament de 47 de metri pătrați, cu valoarea cadastrală de 262.227 de lei. Donația a venit din partea mamei judecătorului. Magistrata Alina Brăgaru, colega lui Eugeniu Beșelea, a obținut în 2017 dreptul de abitație a unei jumătăți dintr-un spațiu comercial de 314 metri pătrați, evaluat la 925.875 de lei. Este vorba despre o încăpere în care e amplasată afacerea soțului judecătoarei, Victor Patrașcu, – Vatanservice Grup SRL. Construcția a intrat în proprietatea partenerului de afaceri al lui Victor Patrașcu în 2010, iar un an mai târziu a fost trecută pe numele firmei. Terenul alăturat i-a fost donat lui Patrașcu tot în 2010, de asemenea fiind trecut pe numele companiei un an mai târziu. Atât construcția, cât și terenul sunt puse în prezent în gaj pentru un credit în valoare de 1.250.000 de lei.

  Pe lângă cei care au obținut anul trecut donații, există magistrați care și-au făcut averi din imobile care le-au revenit ca moștenire. Astfel, judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a moștenit anul trecut un apartament, un garaj și o construcție unde deține mai multe cote-părți. Este vorba despre bunurile de la Florești care au aparținut tatălui său, decedat recent.

  Anul trecut a fost unul bogat și pentru Victoria Railean de la Judecătoria Căușeni. În aprilie 2017 aceasta a moștenit jumătate din casa de locuit de 111 metri pătrați a părinților săi, amplasată în satul Todirești, raionul Anenii Noi. Cealaltă jumătate de casă era înregistrată pe numele mamei sale, Ala Nigai. O lună mai târziu, Ala Nigai i-a donat fiicei partea sa de casă. În același timp, Railean a primit cheile de la un apartament de 67,4 metri pătrați, amplasat în blocul destinat judecătorilor de pe strada Ceucari și procurat la preț preferențial. Potrivit declarației de avere, „parcul de mașini” al judecătoarei a fost completat cu tocmai patru unități în 2017: un Mercedes Sprinter din 2005, cumpărat cu 76.300 de lei, un ZIL 130, fabricat în 1988, procurat cu 17.300 de lei, o mașină agricolă IUMZ-6, fabricată în 1983, achiziționată cu 21.100 de lei și o mașină agricolă de model T-40 din 1987, cumpărată cu 14.000 de lei.

  Ion Malanciuc, magistrat la Judecătoria Criuleni, a moștenit, în 2017, după decesul tatălui său, un teren intravilan și unul extravilan, precum și o treime dintr-un apartament amplasat în orașul Ungheni. O altă treime din apartamentul respectiv îi revenea de drept, iar în aprilie 2017, judecătorul și-a vândut cotele din locuința de la Ungheni mamei sale, Maria Malanciuc, care este magistrat la Judecătoria Ungheni. Tot în 2017, Ion Malanciuc a mai vândut un apartament amplasat în sectorul Botanica al Capitalei, și a obținut venituri de 2.300 de euro din locațiunea unei alte locuințe de pe strada Korolenko. Cei doi judecători, mamă și fiu, au mai cumpărat împreună un apartament de 133 de metri pătrați pentru care au achitat 907.000 de lei și un garaj de 21 de metri pătrați, care i-a costat 124.000 de lei.

  Mihail Macar, magistrat la Judecătoria Hâncești a moștenit anul trecut un teren intravilan, o casă de locuit de 96,3 metri pătrați și trei construcții, de 17, 76, respectiv 36 de metri pătrați. Valoarea totală a imobilelor constituie circa 374.000 de lei. Alte aproape 30 de mii de lei judecătorul le-a cheltuit pentru achiziționarea unui lot intravilan de cinci ari. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și dintr-o construcție. Imobilele au 150, respectiv 9,5 metri pătrați. O casă și un teren amplasate în Belarus a moștenit în 2017 și judecătorul Andrei Mironov de la Judecătoria Cahul. La scurt timp, acesta le-a vândut.

  Lexus de 20.000 de lei și BMW de 10.000 de lei

  95 de judecători din toată țara au intrat anul trecut în proprietatea unor automobile. În declarațiile de avere pentru 2017, unii magistrați au indicat prețuri vădit subestimate la autovehiculele pe care le-au cumpărat. Astfel, „recordul” a fost stabilit în 2017 de magistratul Ion Cotea de la Judecătoria Cahul. Potrivit declarației de avere și interese personale a acestuia, el ar fi achitat doar o mie de lei, adică circa 50 de euro, pentru un Opel Vectra fabricat în 1995. Circa 700 de dolari este cel mai mic preț pe care l-am găsit pe site-urile de publicitate pentru un automobil de acest model. Lilia Trocin de la Judecătoria Bălți susține că și-a cumpărat un autoturism de model Nissan Almera, fabricat în 2001, cu doar 800 de euro. Prețul de piață al unui automobil de această marcă pornește de la 2.600 de euro. Și Ana Panov, judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, susţine în declaraţia de avere că și-a procurat în 2017 un Kamaz, din 1982, contra sumei de 20.000 de lei.

  Judecătoarea Ludmila Holevițcaia de la instanța din Chișinău indică în declaraţia de avere că în 2017 şi-a procurat un BMW (produs în 2002), pentru care ar fi achitat doar 10.000 de lei. În prezent, un automobil de acest tip poate fi cumpărat pe piața auto din Moldova, în cel mai bun caz, cu 5.000 de euro.

  Doar 4.000 de lei ar fi dat pentru o remorcă anul trecut judecătorul Ghenadie Eremciuc de la Judecătoria Bălți, în timp ce colegul său, Valeriu Pădurari, a scos din buzunar doar 20.000 de lei pentru un Lexus fabricat în 2007. Pe site-urile de publicitate, un astfel de autoturism, în dependență de starea în care se află, costă nu mai puțin de 5.700 de euro. 10.000 de lei, adică aproximativ 500 de euro ar fi costat și automobilul de marcă Nissan Micra, produs în 2005 și cumpărat în 2017 de Dan Dubcovețchi, magistrat la Judecătoria Căușeni. Prețul de piață al unui astfel de automobil este de cel puțin patru ori mai mare. Tot 10.000 de lei ar fi dat și judecătorul Constantin Crețu de la instanța din Hâncești, pentru un Opel Antara, fabricat acum zece ani, în timp ce prețul de piață al acestui tip de automobile este de circa 10.000 de euro. 25.000 de lei ar fi costat o Toyota Yaris (anul de fabricație – 2008) achiziționată anul trecut de Ala Ucraințeva de la Judecătoria Strășeni. Cu 10.000 de lei mai puțin ar fi fost cumpărat Fordul Corinei Albu de la Judecătoria Hâncești, fabricat în 2004. În realitate, prețurile automobilelor, conform site-urilor de publicitate, sunt de cinci ori mai mari pentru fiecare unitate de transport.

  Irina Dragulean de la Judecătoria Edineț din 2017 este proprietara a două automobile. Unul e Skoda Roomster (anul de fabricație 2008), în valoare de 10.000 de lei. Pe piaţa auto un astfel de automobil poate fi găsit la preț de cel puțin 4.400 de dolari. A doua mașină, un Volkswagen Passat, fabricat în 2007, figurează în declarația de avere ca fiind luat în folosință. Colega sa din aceeaşi instanţă, Cristina Prisacari, indică în declaraţia de avere pentru 2017 că deţine în folosință un autoturism de model Toyota Camri, produs în anul 2014 și un Nissan Terrano, fabricat în 1995, pentru care ar fi achitat 6.000 de lei.

  Magistrata Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți indică în declaraţia de avere că deține un automobil de model Toyota Auris (fabricat în 2011), pe care l-ar fi cumpărat în 2017 cu doar 20.000 de lei. Pe un portal de anunțuri din Republica Moldova, am găsit un autoturism de acest model la preț de 7.000 de euro.

  Din 2017 mai mulţi magistrați conduc automobile prin mandat sau aflate în folosință. E vorba despre Anatolie Rusu de la Judecătoria Ungheni, care are în posesie un Volkswagen fabricat în 2005, magistratul Oleg Sternioală de la CSJ, care din 2018 conduce prin mandat o Skoda Superb fabricată în 2017, precum și magistrații Judecătoriei Chișinău, Serafim Vasilache, Tatiana Avasiloaie, Sergiu Ciobanu și Ludmila Barbos, care au în folosință un Opel Astra din 2005, un Mitsubishi ASX fabricat în 2015, un Volvo produs în 2009, respectiv un Nissan Juke din 2013.

  Mașinile de lux procurate de judecătorii moldoveni în 2017

  De partea cealaltă, un șir de magistrați au cheltuit sume exorbitante în 2017, pentru a-și completa parcul de mașini. De departe, cea mai scumpă achiziție a făcut-o Veaceslav Caragia, proaspăt magistrat la Judecătoria Orhei, care a scos din buzunar 983.520 de lei, adică aproape un milion de lei pentru un BMW 520D XDrive Sedan nou-nouț. Îl urmează în top magistratul Curții de Apel Chișinău, Eugeniu Clim, care, după ce și-a vândut un Mercedes cu 30.200 de euro, a achiziționat un altul nou-nouț, pentru care a achitat 50.000 de euro. Cu 2.000 de euro mai puțin a cheltuit, pentru a-și completa parcul de automobile, Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Magistrata și-a procurat un Mercedes și o Skoda, pentru care a scos din buzunar 28.000, respectiv 20.000 de euro.

  Xenofon Ulianovschii de la Curtea de Apel Chișinău anul trecut și-a cumpărat cu 38.900 de euro un Jaguar F-Pace proaspăt scos din uzină. Având venituri de doar 169.000 de lei în 2017 și beneficiind de o donație de 200.000 de lei de la părinți, Dragoș Crigan de la Judecătoria Chișinău anul trecut s-a încumetat să cheltuie 650.000 de lei pentru a intra în proprietatea unei Skoda Superb fabricate un an mai devreme. Cu 20.000 de lei mai puțin a cheltuit Ion Țurcan de la Curtea de Apel Chișinău pentru a-și cumpăra un Mercedes Benz ML 250 (anul de fabricație 2012). Ceva mai puțin a cheltuit magistratul Curții de Apel Chișinău Ion Secrieru, care și-a procurat o Toyota Camri nou-nouță cu aproape 526.000 de lei. Gheorghe Stratulat de la instanța din Capitală și-a completat garajul anul trecut cu tocmai patru autoturisme – o Toyota RAV4 nou-nouță, pentru care a scos din buzunar aproape 453.000 de lei, și trei camioane, fabricate în 2005, 2006, respectiv 2007, pentru care a plătit 84.500, 92.000, respectiv 91.000 de lei. Un parc întreg de automobile și-a cumpărat în 2017 și Corina Ursachi, de asemenea magistrată la Judecătoria Chișinău. Astfel, în garajul acesteia au ajuns un Audi A6, fabricat în 2013, pentru care ar fi achitat doar 15.000 de lei (!), un Mercedes Viano, produs în 2012 și procurat cu 80.000 de lei, și un Mercedes E250 din 2013, pentru care ar fi scos din buzunar 420.000 de lei. O Toyota RAV4 fabricată în 2014 și-a luat anul trecut și Iurie Potîngă, de la aceeași instanță. După ce a vândut un apartament cu 40.000 de euro, magistratul a cheltuit jumătate din suma respectivă pentru noua sa bijuterie pe patru roți. Colega sa, Ina Dutca, a intrat anul trecut în proprietatea unui Volvo XC (anul de fabricație 2012), contra sumei de 21.139 de euro.

  Taisia Prutean de la instanța din Capitală s-a pricopsit anul trecut cu un Hyundai Santa Fe, produs în 2013, pentru care a achitat 450.000 de lei. După ce a obținut 855.000 de lei de la Primăria municipiului Chișinău, în urma executării hotărârii instanței de judecată, magistratul Victor Olărescu de la Judecătoria Hâncești și-a cumpărat în 2017 un Mercedes GLK 220 CDI fabricat patru ani mai devreme, pentru care a achitat, conform declarației de avere, 22.700 de euro. Vladislav Clima, judecător la Curtea de Apel Chișinău, s-a ales în 2017 cu un Volkswagen Passat Confortline nou-nouț, pentru care a scos din buzunar 20.000 de euro. 395.000 de lei a costat BMW-ul produs în 2013, care a intrat anul trecut în proprietatea soților Ion și Maria Guzun, magistrați la CSJ, respectiv Curtea de Apel Chișinău.

  Cât au costat automobilele procurate în 2017 de ceilalți 65 de magistrați, aflați de aici.

  Magistrații latifundiari

  Anul trecut, mai mulți magistrați s-au căpătuit cu terenuri agricole, extravilane sau intravilane. De departe, cel mai mare latifundiar printre judecători este magistrata Ana Panov de la Curtea de Apel Chișinău. Ea deține împreună cu soțul peste 180 de terenuri intravilane și extravilane, dintre care 15 au fost cumpărate în ultimul an. Suprafața loturilor achiziționate în 2017-2018 constituie 20,1 hectare, iar prețul cu care au fost cumpărate se ridică la 214.000 de lei. 45.700 de lei judecătoarea a adunat anul trecut din vânzarea altor șase terenuri. Magistrata Adriana Garbuz de la Curtea de Apel Bălți, care deține zeci de hectare de pâmânt, în 2017 și-a mai cumpărat șase loturi, cu suprafața totală de 2,3 hectare, pentru care a achitat 36.500 de lei. Și judecătorul de la Bălți Ghenadie Eremciuc, care la fel ca și Garbuz mai avea în proprietate câteva zeci de terenuri, în 2017 s-a mai pricopsit cu 13 terenuri extravilane, cu suprafața totală de peste patru hectare, pentru care a scos din buzunar circa 56.000 de lei. 

  Trei terenuri agricole cu suprafața totală de 1,7 hectare au intrat în proprietatea magistratului Curții Supreme de Justiție, Vladimir Timofti, pentru aproximativ 20.000 de lei. 10.000 de euro pentru un teren intravilan de șase ari a scos din buzunar și judecătorul Ion Ghizdari de la Bălți. O parte din suma respectivă, mai exact 4.800 de euro, a fost acoperită din vânzarea automobilului său. Două terenuri intravilane, de 0,4, respectiv 0,25 ari au intrat în 2018 în proprietatea judecătorului Afanasi Curdov de la Curtea de Apel Comrat. Magistratul și-a mai cumpărat anul trecut un spațiu de aproape 40 de metri pătrați. Tranzacțiile l-au costat 40.000 de lei. Elena Grumeza de la Curtea de Apel Bălți și-a cumpărat anul trecut un automobil – o Toyota Auris, pentru care ar fi achitat doar 20.000 de lei (!). Pentru a avea unde să-și adăpostească mașina, judecătoarea a cumpărat un garaj de 34 de metri pătrați și terenul pe care se află acesta. Tranzacțiile „au sărăcit-o” cu încă 55.000 de lei. 

  Dacă e să credem declarațiilor de avere și interese personale, unii judecători au devenit anul trecut latifundiari, fără a achita vreo sumă de bani sau au scos din buzunar sume simbolice. Bunăoară, Ghenadie Tocaiuc de la Judecătoria Soroca a cumpărat anul trecut un teren agricol de 1,7 hectare cu doar 23 de lei. Colega sa, Marcela Nicorici, s-a pricopsit cu o cotă de 3/15 dintr-un lot de șapte ari fără să plătească ceva. Și Aurelia Toderaș de la Curtea de Apel Bălți a ajuns proprietara unei jumătăți dintr-un teren de șase ari, fără să scoată ceva din economii. Ea a mai moștenit de la părinți o jumătate dintr-o casă de locuit și tot atâta dintr-o construcție. Imobilele au 150 și, respectiv, 9,5 metri pătrați. Cu o jumătate dintr-un lot de teren intravilan de 10 ari s-a pricopsit anul trecut și magistrata Lidia Bulgac de la Curtea de Apel Chișinău.

  Expert: „Orice diferențe substanțiale dintre veniturile judecătorilor și bunurile achiziționate de aceștia trebuie să fie stabilite de către Autoritatea Națională de Integritate”

  În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, în prezent mingea este în terenul Autorității Naționale de Integritate (ANI). „Acum ANI are nu doar conducerea selectată, dar și inspectori de integritate independenți și cu competențe extinse, comparativ cu CNI. Ar fi bine, dacă noii inspectori s-ar concentra pe declarațiile persoanelor cu funcții de demnitate publică, așa cum scrie și Legea 132/2016 că „cel puțin 40% dintre controalele declarațiilor de avere și interese personale efectuate în decursul unui an calendaristic vor viza persoanele cu funcții de demnitate publică, care vor fi selectate în mod aleatoriu pentru controlul din oficiu al acestora”. Dar, se pare că acum inspectorii sunt concentrați mai mult pe funcționarii locali (cel puțin așa arată actele de constatare publicate pe pagina ANI). E regretabil acest fapt, pentru că așteptările societății de la o ANI reformată au fost și încă rămân a fi mari. Poate investigațiile ziaristice vor fi un imbold pentru inițierea controalelor în privința unor demnitari mai înalți”, punctează experta.

  Sursa: anticorupție.md

• PG a pierdut un proces de judecată împotriva CSM. Motivul – sancționarea disciplinară a unui magistrat

  Procuratura Generală a pierdut procesul de judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul magistratului Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac. Decizia a fost luată de Colegiul Curții Supreme de Justiție pe data de 10 noiembrie 2016. Pe 15 septembrie 2016, adjunctul Procurorului General al Republicii Moldova, Iurie Garaba, a depus la Inspecția judiciară o sesizare prin care solicita tragerea la răspundere disciplinară a […]

  Citiţi mai departe

  Procuratura Generală a pierdut procesul de judecată împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul magistratului Judecătoriei Cahul, Mihail Bușuleac. Decizia a fost luată de Colegiul Curții Supreme de Justiție pe data de 10 noiembrie 2016.

  Pe 15 septembrie 2016, adjunctul Procurorului General al Republicii Moldova, Iurie Garaba, a depus la Inspecția judiciară o sesizare prin care solicita tragerea la răspundere disciplinară a judecătorului Mihail Bușuleac, pentru comiterea abaterilor disciplinare. Două săptămâni mai târziu, Inspecția judiciară a concluzionat că în acțiunile magistratului nu s-a constat existența unor temeiuri rezonabile privind comiterea abaterilor disciplinare.

  La 27 mai 2016, Plenul Colegiului Disciplinar a dispus încetarea procedurii disciplinare intentate în privința judecătorului Mihail Bușuleac, pe motiv că nu au fost constatate abateri disciplinare.  Ulterior, Iurie Garaba a depus o contestație la Consiliul Superior al Magistraturii prin care cerea casarea hotărârii Plenului  Colegiului Disciplinar și adoptarea unei noi hotărâri de tragere la răspundere disciplinară a judecătorului. Pe 6 septembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât respingerea contestației depuse de adjunctul Procurorului General și menținerea hotărârii Plenului Colegiului Disciplinar.

  Hotărârea este irevocabilă de la pronunțare.
  sursa: bizlaw.md

• Teren în centrul orașului Cahul pentru președintele instanței ce va judeca un dosar în care e vizat primarul

  O eventuală tentativă de influențare a deciziei Curții de Apel Cahul (CAC) a fost sesizată recent la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre faptul că președintelui instanței, în care urmează să se examineze o cauză ce îl vizează pe primarul din Cahul, i-a fost alocat un teren chiar în centrul orașului, comunică Politik.md.  Astfel, partea pe dosar, Mihail Buia, […]

  Citiţi mai departe

  O eventuală tentativă de influențare a deciziei Curții de Apel Cahul (CAC) a fost sesizată recent la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre faptul că președintelui instanței, în care urmează să se examineze o cauză ce îl vizează pe primarul din Cahul, i-a fost alocat un teren chiar în centrul orașului, comunică Politik.md. 
  Astfel, partea pe dosar, Mihail Buia, împreună cu avocatul său, Roman Zadoinov, au cerut recuzarea tuturor magistraților de la CAC, pe motiv că aceștia ar putea fi părtinitori în examinarea cauzei civile care se află pe rol în această instanță. Totuși, prin decizia din 20 mai 2015, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea de recuzare a judecătorilor de la CAC, menționând că, ”în conformitate cu art. 52 al Codului de procedură civilă, nu se admite recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării și recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea pricinii”. 

  La rândul lui, președintele instanței, Ghenadie Eni susține că acest gest nu are cum să influențeze decizia, iar alocarea terenului anume acum ar putea fi o coincidență, dat fiind că acesta încă din 2009 a solicitat autorității publice locale îmbunătățirea condițiilor de trai. 

  De la Judecătoria Cahul și am aflat că este așa dosar, dar la noi încă nu a ajuns. Încă nu avem pe rol nicio cauză încă nicio cauză în care primarul ar fi parte pe dosar. Nici terenul încă nu l-am acceptat, doar mi-au transmis decizia și am văzut-o. Încă nu am decis și nu știu dacă o să-l accept sau nu, dar am și eu familie și ilegal nu am făcut nimic. Dacă o să vină așa dosar la noi, nu o să particip la examinarea lui și asta e normal să se întâmple. Cum o să procedeze colegii nu pot să spun. Decizia primei instanțe a fost atacată inclusiv de cetățeanul Buia cu avocatul său și pentru a influența judecătorii în procesul pe care îl vor avea. Scopul acestei situații o să-l vedeți în câteva luni, fiind știu că îi trebuie cuiva judecători și funcționari care să fie la comandă”, a declarat Ghenadie Eni, contactat de reporterul Politik.md.

  Pe de altă parte, avocatul Roman Zadoinov susține că dosarul este unul de rezonanță, iar pentru că CSJ a refuzat recuzarea tuturor judecătorilor de la Curtea de Apel Cahul, acesta intenționează să se plângă la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. 

  Pe 16 martie curent, magistratul Mihail Bușuleac de la Judecătoria Cahul a emis o hotărâre pe cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Buia Mihail şi Asociaţia de Coproprietari în Condominiu 14/20 către primarul orașului Cahul, Petru Burlacu, vice-primarul Iurie Arnăut și arhitectul orașului Rodica Arseni. Am cerut recunoașterea unei ilegalități pentru care instanța a dispus să-i fie reparat prejudiciu și a dispus încasarea de la primar și arhitect câte 500 de mii de lei în beneficiul lui Mihail Buia. La numai câteva zile, pe 24 aprilie 2015, Primăria Cahul, prin decizia Consiliului orășănesc, a alocat un lot de teren de 0,064 hectare, în centrul orașului, președintelui Curții de Apel Cahul, Eni Ghenadie, cu destinația ”proiectarea și construcția caselor individuale de locuit”. Pentru că încheierea este definitivă și nu se supune niciunei căi de atac în instanțele interne, voi depune o plângere contra Republicii Moldova, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În aceasta voi invoca încălcarea dreptului la un proces echitabil”, susține avocatul 

  Solicitată să comenteze situația, Ianina Spinei, experta anticorupție din cadrul Transparency International Moldova, susține legislația în vigoare nu califică situația respectivă drept un conflict de interese, ci ar putea vorbi cel mult despre moralitatea judecătorului Ghenadie Eni.

  „Am examinat această situație la sesizarea unui ONG din Cahul, în ideea de a sesiza CNI-ul, dar nu am văzut cum am putea să identificăm un conflict de interese. În cazul cui ar fi acest conflict de interese, a judecătorului? El este președintele instanței care va examina dosarul, dar dosarul dat nu este legat nicidecum de dreptul acestuia de a primi pământul, mai ales că pământul i-a fost atribuit deja. Plus la asta, decizia de atribuire a acestui lot de pământ fost luată de consilieri, nu de primar. Noi nu știm dacă vreun consilier s-a aflat la moment în conflict de interese. Este un moment ce ține de moralitatea acestui judecător și probabil ar trebui sesizat Consiliul Superior al Magistraturii. Conflict există deoarece există acest litigiu, dar conflict de interese din punctul de vedere al legii nr. 16 noi nu putem să-l găsim aici”, consideră Ianina Spinei.
  Sursa: Politik.md

   

• Copiii judecătorilor devin judecători

  Institutul Naţional de Justiţie (INJ) a fost creat cu doi ani în urmă ca un centru specializat de formare a judecătorilor şi procurorilor. La deschiderea acestei instituţii a fost prezent Terry Davis, preşedintele Consiliului Europei, organizaţie care a contribuit mult la deschiderea acestei structuri, care „pledează pentru independenţa, transparenţa şi eficienţa justiţiei naţionale”. În scurt timp, la studii au fost […]

  Citiţi mai departe

  Institutul Naţional de Justiţie (INJ) a fost creat cu doi ani în urmă ca un centru specializat de formare a judecătorilor şi procurorilor. La deschiderea acestei instituţii a fost prezent Terry Davis, preşedintele Consiliului Europei, organizaţie care a contribuit mult la deschiderea acestei structuri, care „pledează pentru independenţa, transparenţa şi eficienţa justiţiei naţionale”. În scurt timp, la studii au fost admişi primii tineri, prin concurs public. Mulţi dintre ei purtau numele unor cunoscuţi judecători şi procurori. Între timp, la INJ au mai fost admise câteva grupe de jurişti, iar în acest an au fost felicitaţi primii absolvenţi.

  Numele acestora continuă să vorbească de la sine. La 31 martie 2009, în incinta INJ a avut loc ceremonia oficială de înmânare a atestatelor primei promoţii de absolvenţi — candidaţi la funcţiile de judecător şi de procuror. La festivitate a fost prezent Vladimir Voronin, preşedintele de atunci al R.Moldova, alte autorităţi guvernamentale, tutorii şi rudele absolvenţilor. În unele cazuri, rudele proaspeţilor judecători erau în calitate de tutori şi viitori colegi de judecătorie. Circa jumătate dintre persoanele admise la INJ sunt fii, fiice, fraţi, soţi ai actualilor judecători, procurori sau funcţionari din domeniul justiţiei.

  La finele lunii martie, într-o atmosferă festivă, şi-au primit diplomele de absolvire a INJ peste 20 de tineri. Printre ei erau Olesea Visternicean, Ruxanda Pulbere, Ion Neguriţă, Victoria Lanovenco, Natalia Clevadî, Ion Brânză. La festivitate erau prezenţi şi mulţi dintre formatori, adică profesorii grupelor de viitori judecători şi procurori. Formatorii au deseori nume comune cu studenţii, iar uneori nu au nume comune, dar au grade directe de rudenie cu ei. Astfel, pagina web îi prezintă în calitate de formatori pe Eugenia Fistican, Sergiu Brânză, Valeria Şterbeţ, Veaceslav Didâc, Dumitru Visternicean.

• Молдавская адвокатура: качество или количество?

  Еще до недавнего времени никто не мог с абсолютной точностью сказать, сколько в Молдове действует адвокатов. Только в конце декабря минувшего года министерство юстиции предоставило для опубликования полную информацию о численности лицензированных правозащитников в стране. Согласно ст.25 Закона об адвокатуре министерство юстиции ежегодно не позднее 25 декабря обязано опубликовать в „Мониторул Офичиал” список адвокатов, имеющих лицензию на осуществление адвокатской деятельности. […]

  Citiţi mai departe

  Еще до недавнего времени никто не мог с абсолютной точностью сказать, сколько в Молдове действует адвокатов. Только в конце декабря минувшего года министерство юстиции предоставило для опубликования полную информацию о численности лицензированных правозащитников в стране. Согласно ст.25 Закона об адвокатуре министерство юстиции ежегодно не позднее 25 декабря обязано опубликовать в „Мониторул Офичиал” список адвокатов, имеющих лицензию на осуществление адвокатской деятельности. Одновременно публикуются списки адвокатов-стажеров и адвокатов, оказывающих юридическую помощь по назначению органов уголовного преследования и судебных инстанций, представленные советом Коллегии адвокатов РМ.

  В прошлом году это требование было нарушено: несмотря на то, что Закон вступил в силу 19 октября 2002 г., списки адвокатов не опубликовали. Нынешнее руководство минюста отнеслось к этому вопросу более ответственно. Как оказалось, в Молдове в общей сложности насчитывается 1100 адвокатов, у 69 из них действие лицензии по тем или иным причинам приостановлено. Кроме того, в индивидуальных и ассоциированных адвокатских бюро проходят практику 186 стажеров, которые в скором будущем могут быть допущены к адвокатской деятельности в случае успешной сдачи квалификационного экзамена. Немалый интерес представляет и детальное изучение опубликованного списка адвокатов.

  Среди обладателей лицензий, действие которых временно приостановлено – директор Центра по правам человека Республики Молдова, парламентский адвокат Раиса Апольски, экс-депутат Михаил Плэмэдялэ. Приостановлена лицензия и у нынешнего министра юстиции Василе Долгиеру, который до назначения на этот пост на протяжении ряда лет занимался адвокатской практикой. Среди нынешних лицензированных правозащитников немало в прошлом высокопоставленных должностных лиц: бывшие вице-премьер-министр Николае Андроник, прокурор Кишинева Петру Бобу, генеральный прокурор Валериу Катанэ и другие. Широко представлено руководство минюста прошлых лет: министры Алексей Барбэнягрэ и Ион Пэдурару, вице-министры Михаил Бушуляк, Ольга Поалелунжь и Виктор Виеру. Заняться адвокатской практикой решили и некоторые бывшие члены Конституционного суда: председатель Павел Барбалат, вице-председатель Георге Сусаренко, судья Михаил Которобай.

  Ничего не осталось, кроме как сменить судейскую мантию на адвокатский портфель многим судьям, освобожденным недавно Президентом РМ Владимиром Ворониным от занимаемых должностей: бывшие вице-председатель суда сектора Чокана Кишинева Борислав Бабенко, вице-председатель Экономического суда РМ Валентин Гурицану, судья сектора Рышкань Анна Киан, вице-председатель суда сектора Ботаника Михаил Лупу, председатель Кишиневского трибунала Георгий Ульяновский и другие. Обладателями лицензии также являются председатель Союза юристов РМ, декан юридического факультета МолдГУ Георге Аворник, экс-президент Криминологического университета Михаил Лашку, ректор Академии права, бывший член Высшего совета магистратуры Юрий Седлецкий, заведующие кафедрами юридического факультета МолдГУ Аурел Бэешу, Игорь Доля, Георге Кибак и многие другие преподаватели права.