Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Dascal Irina
Căutare avansată

Stratan Vitalie

Judecătoria Chișinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 13.05.2008

Potrivit Hotărârii nr. 156/15 din 25 mai 2021, se desemnează vicepreședintele Judecătoriei Chișinău Vitalie Stratan, pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al Judecătoriei Chișinău, începând cu 27 mai 2021 până la completarea funcției în modul stabilit de lege.

Prin Hotărârea nr. 211/13 din 25 iunie 2019, se înlătură de la exercitarea funcției administrative în cadrul Judecătoriei Chișinău, vicepreședintele Vitalie Stratan pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii emise în baza informației prezentate de judecător.

Prin Hotărârea Plenului CSM nr. 584/27 din 11 decembrie 2018, a fost desemnat judecător în materie de insolvabilitate şi lichidare din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Central, începând cu 01 ianuarie 2019.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 422-VIII din 03 noiembrie 2017, dnl Vitalie Stratan se numește, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 562/26 din 05 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propune Preşedintelui Republicii Moldova […]

Citiţi mai departe

Data numirii în funcție: 13.05.2008

Potrivit Hotărârii nr. 156/15 din 25 mai 2021, se desemnează vicepreședintele Judecătoriei Chișinău Vitalie Stratan, pentru exercitarea interimatului funcției de președinte al Judecătoriei Chișinău, începând cu 27 mai 2021 până la completarea funcției în modul stabilit de lege.

Prin Hotărârea nr. 211/13 din 25 iunie 2019, se înlătură de la exercitarea funcției administrative în cadrul Judecătoriei Chișinău, vicepreședintele Vitalie Stratan pînă la rămînerea definitivă a hotărîrii emise în baza informației prezentate de judecător.

Prin Hotărârea Plenului CSM nr. 584/27 din 11 decembrie 2018, a fost desemnat judecător în materie de insolvabilitate şi lichidare din cadrul Judecătoriei Chişinău, sediul Central, începând cu 01 ianuarie 2019.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova Nr. 422-VIII din 03 noiembrie 2017, dnl Vitalie Stratan se numește, pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 562/26 din 05 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propune Preşedintelui Republicii Moldova numirea domnului Vitalie Stratan în funcţia de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, pe un termen de 4 ani, înaintând proiectul decretului respectiv.

Prin Hotărârea nr. 350/16 din 23 mai 2017, se desemnează judecătorul Vitalie Stratan de la Judecătoria Chișinău (sediul central), pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție al instanței, iar în perioada de imposibilitate a acestuia de a-și realiza sarcinile de serviciu, atribuțiile judecătorului de instrucție al instanței urmează a fi îndeplinite de judecătorii Svetlana Garștea-Bria și Valentina Garabagiu

Prin Decretul Președintelui RM nr. 647-VII din 23 mai 2013 numit în funcția de judecător, pînă la atingerea plafonului de vîrstă. 

Prin Hotărârea CSM nr. 289/11 din 26 martie 2013 a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Botanica.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1653-IV din 13 mai 2008 numit în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, mun. Chișinău, pe un termen de cinci ani.

 

Prin Hotărârea nr. 130/10 din 26 mai 2020, se desemnează Vitalie Stratan, vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, în calitate de membru în componența Consiliului Institutului Național al Justiției, pe un mandat de 4 ani.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 36/4 din 12 aprilie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Vitalie Stratan de la Judecătoria Chişinău (sediul central), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 27/2 din 13 mai 2016, hotărîrile adoptate de judecătorul Stratan Vitalie, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 8/1 din 05 aprilie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Stratan Vitalie nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Cauze civile:
2010 – 30,7%, din 39 contestate au fost casate 12
2011 – 19,04%, din 42 contestate au fost casate 8
2012 – 9,75%, din 41 contestate au fost casate 4
Cauze penale:
2010 – 25%, din 8 contestate au fost casate 2
2011 – 30%, din 10 contestate au fost casate 3
2012 – 25%, din 4 contestate a fost casată 1

2013 au fost contestate 142 hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 77 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 54,22%;
2014 au fost contestate 152 hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 85 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 55,92%:
2015 au fost contestate 117 hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 66 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 56,41%;
2016 au fost contestate în total 70 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 55 ceea ce constituie 78,57%;
2017 au fost contestate în total 53 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 45, ceea ce constituie 84,90%;
2018 au fost contestate în total 20 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 16 ceea ce constituie 80%.
judecător de instrucție:
2017 au fost contestate în total 115 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 102, ceea ce constituie 89,69%.
Hotărârile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
judecător de drept comun:
– în anul 2016, din 466 cauze examinate, 26 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,57%;
– în anul 2017, din 204 cauze examinate, 12 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,88%;
– în anul 2018, din 108 cauze examinate, 4 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,7%.
judecător de instrucție:
– în anul 2017, din 767 cauze examinate, 13 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,69%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 263/22 din 22 septembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile de retragere din concursul pentru suplinirea funcției vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău ale candidaților Pavliuc Ghenadie, Stratan Vitalie, Chisilița Violeta.

Prin Hotărârea nr. 48/05 din 05 iunie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Vitalie Stratan pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 65 (șaizeci și cinci) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 47/05 din 05 iunie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Vitalie Stratan pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău cu 69 (șaizeci și nouă) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 62/6 din 16 aprilie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Ghenadie Plămădeală, Corina Albu, Lilia Lupașco, Nicolae Șova, Vitalie Stratan și Ion Malanciuc cu privire la remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 36/4 din 12 aprilie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Vitalie Stratan de la Judecătoria Chişinău (sediul central), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 83 de puncte.

Conform Hotărârii nr. 754/33 din 14 noiembrie 2017, se consideră compatibili cu interesele funcției de judecător Veleva Nina Nicolae, Costin Nicolai Vasile, Lupașco Lilia Vasile și Stratan Vitalie Gheorghe.

Potrivit Hotărârii nr. 23/5 din 27 februarie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Stratan Vitalie pentru suplinirea prin transfer a funcţiei de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 12/1 din 10 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile judecătorilor Judecătoriei Chișinău, Dimitriu Serghei, Stratan Vitalie și Țurcan Ion, cu remiterea materialelor în privința candidaturilor sale la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 27/2 din 13 mai 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 76 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 8/1 din 05 aprilie 2013  Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 88,4 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 437/27 din 28 septembrie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 540/35 din 24 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a delegat pe judecătorul Vitalie Stratan de la Judecătoria Chișinău pentru participare la cea de-a 41-a ședință plenară a Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției, ce va avea loc în perioada 4-5 decembrie 2023, la Strasbourg, Franța.
 
Conform Hotărârii nr. 196/14 din 22 septembrie 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea domnului Vitalie Stratan, judecător la Judecătoria Chișinău, pentru participare la vizita de studiu care va avea loc în perioada 26 – 29 septembrie 2022, la București.

Prin Hotărârea nr. 61/6 din 09 martie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Liliana Catan de la Curtea Supremă de Justiție și Vitalie Stratan de la Judecătoria Chișinău pentru exercitarea atribuțiilor de membru al Comisiei pentru examenele de absolvire pentru candidații la funcția de judecător și procuror.

 

Prin Hotărârea nr. 130/10 din 26 mai 2020, se desemnează Vitalie Stratan, vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, în calitate de membru în componența Consiliului Institutului Național al Justiției, pe un mandat de 4 ani.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 36/4 din 12 aprilie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Vitalie Stratan de la Judecătoria Chişinău (sediul central), care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr. 27/2 din 13 mai 2016, hotărîrile adoptate de judecătorul Stratan Vitalie, nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Conform Hotărârii nr. 8/1 din 05 aprilie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătorului Stratan Vitalie nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÎRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Cauze civile:
2010 – 30,7%, din 39 contestate au fost casate 12
2011 – 19,04%, din 42 contestate au fost casate 8
2012 – 9,75%, din 41 contestate au fost casate 4
Cauze penale:
2010 – 25%, din 8 contestate au fost casate 2
2011 – 30%, din 10 contestate au fost casate 3
2012 – 25%, din 4 contestate a fost casată 1

2013 au fost contestate 142 hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 77 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 54,22%;
2014 au fost contestate 152 hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 85 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 55,92%:
2015 au fost contestate 117 hotărîri/sentinte/încheieri, fiind menţinute 66 de hotărîri/încheieri, ceea ce constituie 56,41%;
2016 au fost contestate în total 70 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 55 ceea ce constituie 78,57%;
2017 au fost contestate în total 53 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 45, ceea ce constituie 84,90%;
2018 au fost contestate în total 20 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 16 ceea ce constituie 80%.
judecător de instrucție:
2017 au fost contestate în total 115 hotărâri/sentințe/încheieri, fiind menținute 102, ceea ce constituie 89,69%.
Hotărârile/sentințele/încheierile casate din cele examinate:
judecător de drept comun:
– în anul 2016, din 466 cauze examinate, 26 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,57%;
– în anul 2017, din 204 cauze examinate, 12 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 5,88%;
– în anul 2018, din 108 cauze examinate, 4 hotărâri/sentințe/încheieri au fost casate, ceea ce constituie 3,7%.
judecător de instrucție:
– în anul 2017, din 767 cauze examinate, 13 hotărâri/sentințe, încheieri au fost casate, ceea ce constituie 1,69%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 263/22 din 22 septembrie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile de retragere din concursul pentru suplinirea funcției vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău ale candidaților Pavliuc Ghenadie, Stratan Vitalie, Chisilița Violeta.

Prin Hotărârea nr. 48/05 din 05 iunie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Vitalie Stratan pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție cu 65 (șaizeci și cinci) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 47/05 din 05 iunie 2020, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Vitalie Stratan pentru participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău cu 69 (șaizeci și nouă) de puncte.

Prin Hotărârea nr. 62/6 din 16 aprilie 2020, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererile judecătorilor Ghenadie Plămădeală, Corina Albu, Lilia Lupașco, Nicolae Șova, Vitalie Stratan și Ion Malanciuc cu privire la remiterea materialelor Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 36/4 din 12 aprilie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Vitalie Stratan de la Judecătoria Chişinău (sediul central), în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Foarte bine cu punctajul acumulat în final de 83 de puncte.

Conform Hotărârii nr. 754/33 din 14 noiembrie 2017, se consideră compatibili cu interesele funcției de judecător Veleva Nina Nicolae, Costin Nicolai Vasile, Lupașco Lilia Vasile și Stratan Vitalie Gheorghe.

Potrivit Hotărârii nr. 23/5 din 27 februarie 2017, Colegiul pentru selecţia şi cariera judecătorilor a admis candidatura judecătorului Stratan Vitalie pentru suplinirea prin transfer a funcţiei de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Conform Hotărârii nr. 12/1 din 10 ianuarie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a acceptat cererile judecătorilor Judecătoriei Chișinău, Dimitriu Serghei, Stratan Vitalie și Țurcan Ion, cu remiterea materialelor în privința candidaturilor sale la Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor în vederea realizării procedurilor de rigoare pentru promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară.

Prin Hotărârea nr. 27/2 din 13 mai 2016, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 76 de puncte.

Prin Hotărârea nr. 8/1 din 05 aprilie 2013  Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Foarte bine acumulînd un total de 88,4 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea nr. 437/27 din 28 septembrie 2010 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a acordat gradul IV (patru) de calificare.

ACTIVITĂȚI EXTRAJUDICIARE
Prin Hotărârea nr. 540/35 din 24 noiembrie 2023, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii l-a delegat pe judecătorul Vitalie Stratan de la Judecătoria Chișinău pentru participare la cea de-a 41-a ședință plenară a Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției, ce va avea loc în perioada 4-5 decembrie 2023, la Strasbourg, Franța.
 
Conform Hotărârii nr. 196/14 din 22 septembrie 2022, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea domnului Vitalie Stratan, judecător la Judecătoria Chișinău, pentru participare la vizita de studiu care va avea loc în perioada 26 – 29 septembrie 2022, la București.

Prin Hotărârea nr. 61/6 din 09 martie 2021, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a autorizat delegarea judecătorilor Liliana Catan de la Curtea Supremă de Justiție și Vitalie Stratan de la Judecătoria Chișinău pentru exercitarea atribuțiilor de membru al Comisiei pentru examenele de absolvire pentru candidații la funcția de judecător și procuror.

 

Hotărârea nr. 540/35 din 24 noiembrie 2023

Hotărârea nr. 196/14 din 22 septembrie 2022

Hotărârea nr. 156/15 din 25 mai 2021

Hotărârea nr. 61/6 din 09 martie 2021

Hotărârea nr. 263/22 din 22 septembrie 2020

Hotărârea nr. 47/05 din 05 iunie 2020

Hotărârea nr. 48/05 din 05 iunie 2020

Hotărârea nr. 130/10 din 26 mai 2020

Hotărârea nr. 62/6 din 16 aprilie 2020

Hotărârea nr. 211/13 din 25 iunie 2019

Hotărârea nr. 36/4 din 12 aprilie 2019

Hotărârea nr. 754/33 din 14 noiembrie 2017

Hotărârea nr. 562/26 din 05 septembrie 2017

Hotărârea nr. 350/16 din 23 mai 2017

Hotărârea nr. 23/5 din 27 februarie 2017

Hotărârea nr. 12/1 din 10 ianuarie 2017

Hotărârea nr. 27/2 din 13 mai 2016

Hotărârii nr. 8/1 din 05 aprilie 2013

Hotărârea nr. 437/27 din 28 septembrie 2010

Știri
  • Evaluarea reluată a judecătorului Vitalie Stratan, candidat la CSM, a fost finalizată. Decizia Comisie Pre-Vetting

    Comisia Pre-Vetting anunță miercuri, 10 aprilie, că a finalizat evaluarea reluată în privința judecătorului Vitalie Stratan, candidat pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din rândul candidaților judecători. Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei, candidatul nu a promovat evaluarea reluată, întrucât nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică. Decizia a fost transmisă candidatului și CSM,  […]

    Comisia Pre-Vetting anunță miercuri, 10 aprilie, că a finalizat evaluarea reluată în privința judecătorului Vitalie Stratan, candidat pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din rândul candidaților judecători. Potrivit unui comunicat de presă al Comisiei, candidatul nu a promovat evaluarea reluată, întrucât nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică. Decizia a fost transmisă candidatului și CSM,  instituția responsabilă de organizarea concursului.

    Decizia cu privire la evaluarea reluată va fi făcută publică doar cu acordul candidatului, care are la dispoziție 48 de ore să informeze Comisia dacă acceptă sau se opune publicării. În lipsa notificării, decizia va fi plasată pe pagina web a Comisiei, într-o formă depersonalizată, în limbile română și engleză. Candidatul nu a solicitat desfășurarea audierii în ședință publică.

    După emiterea deciziilor Curții Supreme de Justiție din 1 august 2023 și 29 ianuarie 2024 prin care a fost dispusă reevaluarea a 22 candidați la poziția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii sau Consiliul Superior al Procurorilor, până în prezent, Comisia Pre-Vetting a încheiat reevaluarea a 12 candidați. Dintre aceștia, o candidată a promovat, zece nu au promovat evaluarea reluată (inclusiv doi candidați pe motivul retragerii din concurs în timpul reevaluarii), iar într-un caz Comisia a încetat procesul de evaluare reluată. În prezent, Comisia desfășoară evaluarea reluată a 10 candidați pentru funcția de membru în CSM.

    „Comisia de evaluare nu a reținut probe cum ar fi explicațiile candidatului”

    Vitalie Stratan a fost numit în ​​funcția de judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău în 2008. Acesta a ocupat funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău în 2017, iar din 2021 a asigurat interimatul funcției, fiind judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Central.

    ZdG a relatat anterior că completul de judecată special instituit în cadrul CSJ a menționat că în decizia din 9 decembrie 2022, cu a cărei publicare judecătorul nu a fost de acord, Comisia de evaluare a constatat existența unor „dubii serioase” privind criteriile de integritate financiară și etică, mai exact: 

    • Achiziționarea unui apartament la preț preferențial în 2014, în capitală – eligibilitate,  îmbunătățirea condițiilor de trai și subevaluarea prețului de vânzare; 
    • Achiziționarea unui apartament la preț preferențial în anul 2014 – sursa mijloacelor financiare; 
    • Nu a fost declarat un împrumut în valoare de 200 000 de lei în modul prevăzut de lege.

    Este vorba despre un apartament cu suprafața de circa 67 de metri pătrați achiziționat la un preț preferențial și vânzarea acestuia în anul 2018 la același preț. Totuși, CSJ indică că în momentul depunerii cererii la CSM, candidatul nu deținea bunuri imobile care „i-ar permite satisfacerea condițiilor de trai”.

    Completul de judecată special a conchis că în cazul lui Stratan Comisia de evaluare nu a verificat toate circumstanțele de fapt și nu a dat „o apreciere corectă” înscrisurilor prezentate de către candidat, care la momentul depunerii cererii privind alocarea unui apartament nu dispunea de un spațiu locativ suficient pentru cei patru membri ai familiei sale.

    Mai mult, s-a remarcat faptul că nu i-a fost oferită candidatului Vitalie Stratan posibilitatea de a exclude orice dubiu serios în privința sa prin date şi informații suplimentare, din cauza unui termen restrâns de prezentare (aproximativ 2 luni de zile).

    În plus, completul de judecată special a considerat că nejustificat Comisia de evaluare a constatat „dubii serioase” în legătură cu sursa mijloacelor financiare pentru achiziționarea apartamentului. Magistrații CSJ au constatat că în cadrul audierilor candidatul a comunicat Comisiei Pre-Vetting că a avut trei surse diferite: un împrumut de 200 000 de lei – luat de la un membru apropiat al familiei, un împrumut de 100 000 de lei – luat de la o bancă şi economiile familiei de până la 2014.

    Totodată, în cadrul ședinței de judecată, candidatul a prezentat certificatele de pensie din România, care ar fi confirmat suplimentar veniturile persoanelor apropiate de la care Vitalie Stratan a luat împrumutul în sumă de 200 de mii de lei în anul 2014.

    „Comisia de evaluare nu a reținut probe cum ar fi explicațiile candidatului și înscrisurile prezentate de către acesta pentru susținerea poziției sale”, a menționat CSJ, indicând că Stratan a prezentat mai multe acte abia la adresarea în instanță, „deoarece obținerea acestor informații suplimentare a necesitat un termen mai îndelungat de timp.”

    Sursa: zdg.md

     

  • „Nu întrunește criteriile de integritate”. Un judecător, candidat la CSM, a picat și evaluarea repetată în Comisia Pre-Vetting

    Comisia Pre-Vetting a finalizat evaluarea repetată în privința judecătorului Vitalie Stratan, candidat pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Vitalie Stratan nu a promovat nici evaluarea repetată. Potrivit Comisiei, candidatul nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică. Până în prezent, un singur candidat din cei 22 în privința cărora a fost dispusă reevaluarea repetată, a promovat […]

    Comisia Pre-Vetting a finalizat evaluarea repetată în privința judecătorului Vitalie Stratan, candidat pentru funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Vitalie Stratan nu a promovat nici evaluarea repetată. Potrivit Comisiei, candidatul nu întrunește criteriile de integritate financiară și etică. Până în prezent, un singur candidat din cei 22 în privința cărora a fost dispusă reevaluarea repetată, a promovat concursul, iar zece – nu. 

    Vitalie Stratan este magistrat la Judecătoria Chișinău de mai bine de 14 ani. În 2017, a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, iar pentru perioade scurte, a fost președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. Magistratul a fost protagonistul unei investigații realizate acum doi ani de jurnaliștii de investigație de la „Cutia Neagră PLUS”. 

    Din 2018 familia Stratan este proprietara unei case de lux dintr-un cartier de vile din comuna Trușeni, numit „Renaissance city”

    În declarația de avere, Vitalie Stratan indică suprafața la sol a casei de 116 metri pătrați, de două ori mai mică decât cea reală. Potrivit actelor cadastrale, imobilul are pe exterior 233 de metri pătrați. 

    În declarațiile de avere din 2018-2020, magistratul a indicat achiziția la prețul cadastral al vilei, de doar 680 de mii de lei. În declarația de avere pentru anul trecut, Stratan a dublat valoarea casei procurate – până la 1,2 milioane de lei. Dar aceasta nu este valoarea de piață a bunului, care trebuie să fie indicată, potrivit noilor prevederi legale, ci valoarea din contractul de vânzare-cumpărare a casei. Drept surse din care a fost procurată locuința, magistratul indică un credit bancar de 960 de mii de lei, contractat în 2018, dar și banii proveniți din vânzarea unui apartament de 67 m.p., procurat în 2014 la preț preferențial și înstrăinat în 2018. 

    VITALIE STRATAN, judecător la Judecătoria Chișinău: „Casa dată a fost procurată în anul 2018. Am achitat conform contractului de vânzare-cumpărare un milion două sute de mii de lei, dintre care aproape un milion de lei au fost contractați prin contract de împrumut de la bancă. Printre altele, tot banca a fost proprietarul acestei case pe care eu am procurat-o. În anul 2018, 2019, 2020 chiar, aceeași sumă am indicat-o, de-atâta că de la noi se cerea valoarea bunului, care este estimată, dacă este estimată. Deci este valoarea bunului estimată de către Cadastru”.  

    Contrar asigurărilor date de judecător, actele consultate de Cutia Neagră arată că  prețul de piață a unei vile în acest cartier depășea  în 2010, la momentul construcției, 2,5 milioane de lei, adică de cel puțin 4 ori mai mult. În prezent, o vilă asemănătoare în Complexul rezidențial „Renessance City”, în varianta gri, se vinde pe siteurile specializate cu aproximativ 3,6 milioane de lei.

    VITALIE STRATAN, judecător la Judecătoria Chișinău: „Casele erau finisate încă din 2010. Ele au fost în paragină până în anul 2018. Ele au fost vândute la prețul, practic la toți dintre vecinii mei la același preț. Ele erau liber în vânzare. Era un anunț făcut de bancă. Prețul, estimat și solicitat de bancă, la modelul meu de casă era 60 de mii de euro. – Am găsit pe un site specializat în vânzări că o casă în acel complex acuma se vinde cu 180 de mii de euro în varianta gri. – Da, știu de asta. Din 2018 până acum, dar tot cu investiții bănuiesc eu, au crescut prețurile real. Eu nu am făcut o evaluare. Bănuiesc că dacă îmi spuneți dumneavoastră că se vând casele cu așa preț, aș putea să mă bucur pentru mine, că au crescut prețurile, dar nu pentru restul lumii, fiindcă eu nu cred că este atâta de ușor în timpurile noastre să îți procuri o casă cum spuneți dumneavoastră cu 180 de mii de euro.

    A beneficiat și de apartament la preț preferențial

    În anul 2014, Stratan și-a procurat un apartament de 67 m.p. la preț preferențial. Conform regulilor stabilite de CSM, de aceste apartamente la preț preferențial, construite pe str. Ceucari din capitală, trebuiau să beneficieze angajații din sistemul judecătoresc cu salarii mici și fără alte proprietăți. 

    Potrivit unei anchete anterioare a Centrului de Investigații Jurnalistice, familia Stratan avea deja la momentul achiziției acestui apartament altul de 50,2 metri pătrați, un garaj și o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați. Aceste proprietăți se regăsesc și în prezent în declarațiile de avere ale magistratului. Apartamentul procurat la preț preferențial a fost însă vândut 4 ani mai târziu cu 470 mii de lei.

    VITALIE STRATAN, judecător la Judecătoria Chișinău: „Eu alte proprietăți, ale mele personale, nu am avut în anul 2014, când am procurat apartamentul ăsta prin investiții. Apartamentul în care locuiam cu soția mea, este un apartament dăruit soției înainte de a ne căsători, este exclusiv proprietatea doamnei. Și apartamentul, o treime care faceți referire dumneavoastră, este vorba despre un apartament din orașul Călărași, care aparține părinților mei. O treime este indicat, deoarece a fost privatizat pe bonuri pe timpuri și este privatizat din bonurile mele, a mamei și a unuia dintre frați. Eu trebuie să-l declar fiindcă dețin proprietatea dată, dar în apartamentul acesta, de când am plecat de la 15 ani la Chișinău, la studii, locuiește un frate de-al meu. 

    Pe lângă casă, apartament si garaj, Stratan mai deține un automobil de model „Renault Scenic” fabricat în 2009 și procurat în 2013, estimat la 100 de mii de lei.

    Sancționat pentru o decizie ce viza privatizarea unui teren municipal

    În martie 2015, Consiliul Superior al Magistraturii l-a sancționat disciplinar pe Vitalie Stratan, pentru încălcarea normelor imperative ale legii. CSM a constatat că, într-un dosar de recuperare a creanțelor în care erau implicate două companii private, Stratan a obligat Oficiul Cadastral să aloce un număr cadastral separat unui teren de 2 ari, aflat în proprietate municipală și să permită privatizarea acestuia de către una dintre companii. În decizia CSM se menționează că Stratan era obligat să implice în proces Oficiul Cadastral și autoritățile municipale, în calitate de părți interesate. Judecătorul și-a recunoscut greșeala și a anulat decizia. 

    VITALIE STRATAN, judecător la Judecătoria Chișinău: „Nimeni dintre participanți nu a invocat să fie atras în proces organul cadastral și eu atunci am considerat că eu ca judecător nu pot să iau o parte activă și singur să atrag în proces organul cadastral. Eu am acceptat-o, o accept și până acum, doar ne învățăm din toate acestea, deoarece nimeni nu este privat de a greși. Important că pentru mine o fost o lecție în acest sens, eu perfect am înțeles-o și mă bucur că după aceasta nu am și sper să nu am alte constatări”.

    De numele lui Stratan este legat și dosarul lui Igor Fondos, cetăţean al R. Moldova şi al Federaţiei Ruse, învinuit în anul 2000 de furt, organizarea unei bande armate, dar şi de instigarea şi atragerea unui minor în activităţi criminale. 

    Într-un final, din cauza birocrației, dar și a faptului că victimele nu au putut fi găsite pentru a depune declarații, în decembrie 2015, completul de magistraţi ai Judecătoriei Botanica, din care făcea parte și Vitalie Stratan, a hotărât să înceteze urmărirea penală din motivul expirării termenului de prescripţie.

    VITALIE STRATAN, judecător la Judecătoria Chișinău: „Îmi aduc aminte. În 2015 am fost unul dintre membrii acestui complet de judecată. Soluția finală la acest a fost încetarea cu aplicarea termenului de prescripție. Eu ca judecător a completului am avut o opinie separată și până acuma mi-o mențin. Eu, ca judecător, mergând în camera de deliberare împreună cu completul de judecată, eram obligat să semnez și e corect să semnez sentința așa cum este ea pronunțată, de încetare cu aplicarea termenului de prescripție, dar am venit atunci cu o opinie separată”.
    Sursa: tv8.md

  • Cinci judecători, candidați la funcții în CSM, nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting

    Comisia Pre-Vetting a finalizat procesul de evaluare în privința a cinci candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), din rândul judecătorilor de carieră, și a transmis deciziile sale candidaților și instituției responsabile de organizarea concursului. Deciziile îi vizează pe magistrații Iurie Bejenaru și Anatolie Țurcan, de la Curtea Supremă de Justiție, Vitalie Stratan, de la Judecătoria Chișinău, […]

    Comisia Pre-Vetting a finalizat procesul de evaluare în privința a cinci candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), din rândul judecătorilor de carieră, și a transmis deciziile sale candidaților și instituției responsabile de organizarea concursului. Deciziile îi vizează pe magistrații Iurie Bejenaru și Anatolie Țurcan, de la Curtea Supremă de Justiție, Vitalie Stratan, de la Judecătoria Chișinău, sediul central, Angela Bostan, de la Curtea de Apel Chișinău și Vladislav Holban, de la Judecătoria Chișinău, sediul central, care, potrivit Comisiei, nu corespund criteriilor de integritate și nu promovează evaluarea. Membrii Comisiei și-au argumentat deciziile de nepromovare a evaluării prin constatarea unor dubii serioase cu privire la respectarea de către candidați a principiilor de integritate etică și financiară.

    În temeiul noilor amendamente la Legea nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, după transmitea deciziilor motivate candidaților și CSM, Comisia Pre-Vetting publică pe pagina sa web www.vetting.md informația privind rezultatul evaluării. Dacă în termen de 48 de ore de la transmiterea deciziei, candidatul nu notifică Comisiei refuzul său de a publica decizia, aceasta se publică integral pe pagina web a CSM – instituția responsabilă de organizarea alegerilor sau a concursului, și pe pagina web a Comisiei. Orice candidat are dreptul să conteste decizia Comisiei, în termen de 5 zile de la primire.

    Până în acest moment, Comisia Pre-Vetting a emis decizii în privința a 13 candidați la funcții în CSM, din rândul judecătorilor, din cei 28 încriși în concurs. În consecință, 3 magistrați au promovat evaluarea Comisiei sub aspectul integrității, iar 10 au fost descalificați prin nepromovarea evaluării și nu mai pot participa la concursul de ocupare a funcției de membru în CSM.
    Sursa: vetting.md

  • Detalii despre averea și activitatea celor cinci magistrați, candidați la funcții în CSM, care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting

    Magistrații Iurie Bejenaru, Anatolie Țurcan, Vitalie Stratan, Angela Bostan și Vladislav Holban, candidați la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Potrivit Comisiei, aceștia nu au corespuns criteriilor de integritate. Ziarul de Gardă a analizat averea și activitatea celor cinci judecători, care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, și vă prezintă cele mai relevante informații. […]

    Magistrații Iurie Bejenaru, Anatolie Țurcan, Vitalie Stratan, Angela Bostan și Vladislav Holban, candidați la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Potrivit Comisiei, aceștia nu au corespuns criteriilor de integritate.

    Ziarul de Gardă a analizat averea și activitatea celor cinci judecători, care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting, și vă prezintă cele mai relevante informații.

    Iurie Bejenaru este judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2008, anterior fiind președinte, vicepreședinte și magistrat al Judecătoria Buiucani.

    La sfârșitul anului 2021, jurnal.md a scris că judecătorul ar fi obținut un teren pentru construcții în Durlești, în baza unor acte false. El a respins acuzațiile și a spus că a aflat din presă despre faptul că decizia Consiliului orașul Durlești a fost falsificată. În 2016, magistratul a vândut terenul.

    Iurie Bejenaru despre terenul obținut în Durlești: „Într-adevăr, în 2006 sau 2007 am cerut să mi se acorde dreptul de îmbunătățire a terenului. Am depus toate documentele oficiale care erau necesare la acel moment și am primit hotărârea titlului deținătorul de teren. Terenul a fost înregistrat oficial la organele cadastrale, însă mai târziu am aflat că factorii de decizie a Primăriei Durlești au falsificat această decizie. Am aflat din presă că este falsificat. De asemenea, am aflat că este și dosar penal în privința persoanelor de la Primărie, dar, din câte cunosc, până la moment nu este nici o sentință de condamnare și acea decizie este în vigoare. Terenul a fost înstrăinat de mine peste 9 ani, după ce am primit succesiune testamentară la ½ din casă și nu mai aveam nevoie de acest teren. Faptul că mass-media mă învinuiește că am folosit careva documente false la primirea acestui teren nu corespunde adevărului”.

    Judecătorul a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus „Intercomsoft” LTD, în care întreprinderea a fost obligată să achite companiei despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În 2013, pe numele lui Bejenaru a fost intentată o procedură disciplinară, însă ulterior aceasta a fost clasatăConform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătorului a figurat în cel puțin 20 de plângeri examinate de către Colegiul Disciplinar, toate însă au fost respinse ca fiind neîntemeiate. 

    Bejenaru a făcut parte și din completul de judecători care prin decizia sa au pus punct în dosarul „Gemeni”. Magistrații au decis încetarea procedurii de revizuire la cererea de revizuire a Agentului Guvernamental al R. Moldova și au respins cererile de revizuire ale reclamanților. Astfel, statul a fost obligat să achite reclamanților despăgubiri de 2,12 milioane de euro din bugetul de stat, în ciuda faptul că aceștia solicitau să le fie returnată clădirea

    În 2020, Bejenaru s-a ales cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, oferit de CSM. Numele lui Iurie Bejenaru a apărut şi în lista persoanelor responsabile de condamnarea R. Moldova la CtEDO. Drept urmare a condamnărilor, Guvernul a fost obligat să achite circa 364 de mii de euro. 

    Anatolie Țurcan a fost numit în funcția de judecător al CSJ în 2016, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la Curtea de Apel Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița.

    Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la Curtea Supremă de Justiție, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat decursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare.

    Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pe o perioadă de 8 ani, 2 mandate consecutive.

    Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de către colegii săi, de la CA Chișinău la CSJ.

    Tot pe perioada mandatului său la CSM, au fost promovați în funcție și alți judecători vizați în mai multe investigații jurnalistice, cum ar fi: Mariana Pitic, promovată în funcția de judecător la CSJ și Mihai Poalelungi, promovat în funcția de președinte al CSJ. Țurcan a participat și la câteva subiecte care au servit ca temei pentru revocarea actualei componențe a CSM, și anume, darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința a 15 judecători în baza sesizării făcute de Procurorul General, precum și la darea acordului la pornirea urmăririi penale în privința ex-judecătoarei CA Chișinău, Domnica Manole.

    Vitalie Stratan este judecător din 2008, iar din 2017 este vicepreședinte la Judecătoria Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp în funcție. În mai curent, Stratan a fost desemnat, din nou, președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. 

    La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 20132016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se spunea că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat. 

    Angela Bostan este judecătoare la Curtea de Apel Chișinău din luna februarie a anului 2015.

    Pe 24 iulie 2019, Angela Bostan a participat în componența Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CA Chișinău, care a anulat decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind înlăturarea lui Ion Druță de la exercitarea funcției de președinte al CSM, acesta îndeplinind în acea perioadă funcția de președinte al Completului de judecată.

    Totodată, Angela Bostan a făcut parte din completul de judecată care a obligat Consiliul Superior al Magistraturii să emită actul administrativ individual privind organizarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, prin decizia din 20 septembrie 2019, examinând în timp record, cererea înaintată de un grup de magistrați. Tot Angela Bostan a deschis lucrările Adunării din 27 septembrie, acționând în calitate de executor al hotărârii adoptate de aceasta la 20 septembrie.

    Vladislav Holban este, din 2014, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Anterior, în perioada 2010-2014 a deținut mai multe funcții în cadrul CSJ.

    Familia Holban deține, din 2018, o casă de locuit cu o suprafață de 112,1 metri pătrați, pe care până în 2022 o declara la valoarea de 587 de mii de lei. În declarația de avere și interese personale pentru anul 2021 casa este trecută la valoarea de 1,2 milioane de lei. Familia magistratului mai are în proprietate, din 2009, un apartament de 50 de metri pătrați pentru care până în 2022 a indicat valoarea de 411 mii de lei. În cea mai recentă declarație, valoarea indicată a apartamentului este de 310 mii de lei.

    Judecătorul mai indică alte trei averi imobiliare și un spațiu comercial, pe care îl are în locațiune. Holban conduce, din 2016, un autoturism Renault Megane, fabricat în 2009, care ar valora 65 de mii de lei. Soții Holban mai au în proprietate două terenuri agricole și unul extravilan. Familia are datorii de circa un milion de lei, după ce, pentru a cumpăra casa, în 2018 a contractat un credit, scadent în 2033, și un împrumut de la tatăl magistratului, fermier de profesie.

    Până în acest moment, Comisia Pre-Vetting anunță că a emis decizii în privința a 13 candidați la funcții în CSM, din rândul judecătorilor, din cei 28 înscriși în concurs. În consecință, 3 magistrați au promovat evaluarea Comisiei sub aspectul integrității, iar 10 au fost descalificați prin nepromovarea evaluării și nu mai pot participa la concursul de ocupare a funcției de membru în CSM.
    Sursa: zdg.md

  • Filtre în justiție: cine sunt următorii trei aspiranți la fotolii în Consiliul Suprem al Magistraturii și ce venituri declară

    Comisia Pre-Vetting continuă audierea candidaților înscriși în concursul pentru ocuparea funcției de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). După ce au audiat primii trei aspiranți, joi, membrii Comisiei vor discuta cu următorii trei magistrați care țintesc un fotoliu în CSM. Vineri, urmează să se prezinte în fața comisiei alți trei candidați din cei 23 rămași în concurs. Vitalie Stratan […]

    Comisia Pre-Vetting continuă audierea candidaților înscriși în concursul pentru ocuparea funcției de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). După ce au audiat primii trei aspiranți, joi, membrii Comisiei vor discuta cu următorii trei magistrați care țintesc un fotoliu în CSM. Vineri, urmează să se prezinte în fața comisiei alți trei candidați din cei 23 rămași în concurs.

    Vitalie Stratan este vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, începând cu 27 mai 2021. Și-a început cariera în funcția de judecător în anul 2008, activând la Judecătoria sectorului Botanica.

    Anul trecut magistratul a declarat venituri de peste 333 mii de lei la locul de muncă de bază, salariul soției de puțin peste 78 mii lei, dar și bani din alte surse – peste 36 mii de lei și 2500 RON.
    Familia Stratan locuiește într-o casă cu suprafața de 116,9 metri pătrați, trecută în declarația de avere cu valoarea de 120 mii de lei. Magistratul deține și două apartamente, unul cu suprafața de 50,2 metri pătrați, dobândit în anul 2000, și altul de  61,4 metri pătrați, în care îi aparține 1/3 cotă-parte, cumpărat  în anul 2003. Judecătorul are în proprietate un garaj cu suprafața de peste 32 de metri pătrați, dar și un teren extravilan. Vitalie Stratan declară unul și același automobile mai mulți ani la rând. Este vorba de un Renault din anul 2009. Magistratul a intrat în 2022 cu o datorie în sumă de 960 mii de lei, contractată în anul 2018, cu rata dobânzii 7%, scadentă în anul 2023.

    Al doilea magistrat audiat de comisie este Iurie Bejenaru, din 2008 numit în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, până la atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani.

    În 2021, magistratul a declarat un venit  obţinut la locul de muncă de bază de aproape 263 mii lei. Soția sa câștigă mai mult. Aceasta a ridicat un salariu de peste 530 mii de lei. Totodată, familia Bejenaru a declarat venit din depuneri la instituțiile financiare, inclusiv la cele de peste hotare, în sumă de 4 740 lei, dar și alte venituri de peste 77 mii lei.

    Familia Bejenaru locuiește într-o casă de peste 100 de metri pătrați, dar și alte averi imobile, care însumează peste 140 mii lei.  Totodată, magistratul Bejenaru declară un autoturism de model Mercedes, fabricat în 2011, în valoare de 520 mii lei, cumpărat în anul 2016.

    Al treilea magistrat audiat de Comisia Pre-vetting este Anatolie Țurcan, judecător la Curtea Supremă de Justiție. Conform informaţiilor asociației ”Juriştii pentru drepturile omului”, cinci hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan, au fost obiect de examinare la CtEDO. În anul 2021, Anatolie Țurcan a obținut un venit la locul de muncă de bază de peste 400 mii lei, dar a declarat și peste un milion de lei din alte surse. Familia magistratului locuiește într-o casă cu suprafața de  220 metri pătrați, în valoare de 1 500 000 lei, dobândită la 01.08.2004, prin act de vânzare-cumpărare. Țurcan a declarat un autoturism de model Suzuki, din 2006, în valoare de 70 mii lei, pe care îl folosește în baza unui contract translativ de posesie și folosință din anul 2013.

    Anticoruptie.md a scris despre primii trei candidați care au fost audiați de comisie.  Vineri, 28 octombrie, vor fi audiați magistrații Angela Bostan, Sergiu Osoianu și Vladislav Holban.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Candidații la funcția de membru al CSM: Avere, dosare și integritate

    24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante […]

    24 de magistrați candidează pentru cele șase locuri vacante de membru permanent al Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre ei au averi de milioane, alții au dosare pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

    ZdG a analizat declarațiile lor de avere, activitatea acestora și dosarele de rezonanță în care acești magistrați au luat decizii și vă prezintă cele mai importante informații despre cei care doresc să ajungă în Consiliul Superior al Magistraturii, organul de autoadministrare a puterii judecătorești.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea CSJ
    Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară – categoric nu a fost o încălcare”
    Liliana Catan este judecătoare la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) din 2013. Și-a început cariera de magistrată în 1996 la Judecătoria Bălți, iar șase ani mai târziu a fost numită, prin transfer, judecătoare la Curtea de Apel (CA) Chișinău, acolo unde a activat timp de opt ani.

    Catan este magistrata care a făcut parte din completul de judecată de la CSJ, care în 2017 a pus punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat, menținând condamnarea la nouă ani de închisoare aplicată de instanța de fond. În 2014, Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu „avertisment” pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, alias „Pisateli”, din închisoare, după ce CA Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de pușcărie pentru o crimă gravă – comandarea unui triplu omor.

    Liliana Catan: „Sancțiunea disciplinară din 2014 a fost anulată de CSJ. Categoric nu a fost o încălcare din partea colegiului, pentru că eu am fost unul dintre cei cinci judecători. Noi am casat decizia de condamnare a CA și am trimis la rejudecare, dar sentința primei instanțe era o sentință de achitare. Prin urmare, noi, sub nicio formă, casând decizia de condamnare, nu am putut ține persoana sub arest. Cu atât mai mult, în situația în care atunci examinam cu părțile pe dosar și nici nu a fost o solicitare a procurorului. Adică, din oficiu, să-i stabilești o altă măsură preventivă inculpatului – asta este imposibil”.

    Potrivit Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), până în 2013, numele magistratei a figurat în 27 de sesizări, toate declarate neîntemeiate. Alte trei sesizări în care a figurat Catan au fost depuse în 2016, 2017 și 2020, însă au fost respinse.

    ZdG a scris anterior că Liliana Catan, fiind mătușa polițistului Gheorghe Bordea pe numele căruia, în 2015, au fost scrise mai multe plângeri pentru că a bătut cu cruzime mai mulți tineri, într-o încăierare la Leova, l-ar fi protejat pe acesta pentru a nu ajunge la închisoare. Rudele victimelor au acuzat atunci că, deși au depus numeroase plângeri, polițistul a scăpat basma curată datorită protecției de care se bucura din partea mătușii sale, judecătoare la CSJ. Atunci, magistrata a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), printr-un demers, apărarea reputației profesionale în raport cu afirmațiile făcute în articol.

    Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de 12 hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătoarea Liliana Catan, au fost obiect de examinare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

    În cauzele STEPULEAC c. Moldovei, CEBOTARI c. Moldovei din 2007, Levinţa c. Moldovei din 2012, GOREMÎCHIN c. Moldovei din 2018, MOSCALCIUC c. Moldovei din 2019,  completul de judecători, din care făcea parte și Catan, nu au adus argumente relevante și suficiente cu privire la aplicarea și prelungirea arestului preventiv sau cu privire la respingerea recursului la încheierea de autorizare a arestului.

    În cazul O.R. și L.R c. Moldovei din 2018, R. Moldova a fost condamnată pentru violarea art. 3 din Convenție, pentru relele tratamente la care au fost supuse reclamantele de către polițiști în incinta Comisariatului General de Poliție la 7 aprilie 2009. Curtea a notat că, în pofida concluziei instanțelor naționale care au stabilit că acțiunile polițiștilor au constituit un tratament degradant, acestea le-au aplicat polițiștilor pedeapsa minimă prevăzută de lege.

    În cauza Mitrofan c. Moldovei din 2013, Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și judecătoarea Catan, au eșuat să ia în considerare argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele: Dan c. Moldovei din 2011, CIOBANU c. Moldovei și DMITRIEVA c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare, pronunțate de către instanțele de fond. În cauza Dogotar c. Moldovei din 2018, Curtea Europeană a concluzionat că a avut loc încălcarea art.  5 § 1 din Convenție privind internarea forțată a reclamantului într-o instituție psihiatrică timp de șapte zile, în lipsa garanțiilor prevăzute de către legislația națională.

    Liliana Catan: „Nu toate cauzele pierdute la CtEDO sunt din vina judecătorilor și perioada de când sunt primele hotărâri, era o practică constantă națională, după care noi am revăzut-o. În general, foarte multe practici de jurisprudență națională au fost revăzute după hotărârile CtEDO. Și aici nu putem să vorbim despre vina judecătorului, sub nicio formă. Dar, la ziua de azi, nu avem o clasificare pe cauzele pierdute de Moldova la CtEDO, care și din vina cui sunt,  pentru că o să vedeți că este un procent foarte mic de pierderi din vina judecătorului. Nu vorbim despre vina judecătorului ca atare, pentru că trebuie să dovedești că judecătorul a făcut-o intenționat. Și acum mă refer la mine și la colegii mei penaliști, pe cauzele penale”.

    În 2013, după ce a acumulat 88 de puncte, magistrata a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ. În același an, Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor (CSCJ) a admis candidatura judecătoarei la concursul pentru suplinirea funcției la CSJ, după ce a obținut 77 de puncte. Totodată, în 2016, CEPJ i-a acordat calificativul „excelent”, după ce a evaluat-o cu 87 de puncte. În 2020, CSCJ a admis candidatura judecătoarei pentru promovarea în funcția de președinte/vicepreședinte la CSJ, după ce a obținut 80 de puncte. Magistrata candidează și pentru funcția de președinte al CSJ, într-un concurs anulat sau amânat de mai multe ori.

    Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul ei, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indică în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, deși prețul de piață este de câteva ori mai mare.

    În 2020, familia magistratei a cumpărat o altă mașină, Toyota RAV 4, fabricată în 2016, după ce a vândut, cu 150 de mii de lei, un automobil similar, Toyota RAV4, doar că mai vechi, din 2007. Familia Catan are datorii de 300 de mii de lei, după ce, în 2019, a contractat  un credit.

    Anatolie Țurcan: dosarele pierdute la CtEDO și explicațiile magistratului care a fost opt ani membru al CSM
    Anatolie Țurcan a fost numit în 2016 în funcția de judecător al CSJ, până la atingerea vârstei de 65 de ani. Anterior, a activat în calitate de judecător la CA Chișinău, judecător la Judecătoria Râșcani și judecător la Judecătoria Ocnița. Anatolie Țurcan a făcut parte din Completul de judecată de la CSJ, alături de Vladimir Timofti și Nadejda Toma, care a pus punctul final în dosarul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Cei trei magistrați au declarat neîntemeiat recursul depus de avocatul lui Platon împotriva deciziei CA Chișinău prin care a fost menținută condamnarea la 18 ani de închisoare. Totodată, Țurcan a făcut parte și din completul de judecată care a dispus strămutarea judecării cauzei penale de la CA Cahul la CA Chișinău în privința lui Ilan Șor, deputatul condamnat în 2017 la şapte ani şi şase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

    Judecătorul a mai făcut parte din completul de magistrați care, în decembrie 2019, a admis recursurile depuse de Iurie Chirinciuc, fostul ministru al Transporturilor, condamnat pentru trafic de influență și abuz de serviciu, și a casat total decizia CA Chișinău, prin care Chirinciuc fusese condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. Atunci CSJ a menținut însă decizia instanței de fond, care i-a aplicat fostului ministru o pedeapsă mai blândă – de un an și patru luni de închisoare cu suspendare.

    Anterior, Anatolie Țurcan a exercitat funcția de membru al CSM pentru o perioadă de 8 ani, timp de două mandate consecutive. Când era membru al CSM, Țurcan a fost promovat de la CA Chișinău la CSJ de către colegii săi din CSM.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, șapte hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Țurcan, au fost obiect de examinare la CtEDO și motiv pentru care statul a achitat prejudicii în valoare de circa 30,9 mii de euro.

    În cauzele LEVA c. Moldovei din 2009, Sara c. Moldovei din 2015 și Savca c. Moldovei din 2016, judecătorii au încălcat art. 5 § 1 Convenție (dreptul la libertate și siguranță), prin prelungirea arestului peste termenul legal de 12 luni, menținerea încheierilor cu privire la aplicarea măsurii preventive fără o motivare convingătoare și menținerea arestării preventive a reclamantului în lipsa unui act de învinuire. În cauza Mitrofan c. Moldovei din 2013, Curtea a constatat violarea art. 3, art. 6 și art. 13 din Convenție. Completul de judecători de la CA Chișinău, din care făcea parte și Țurcan, a eșuat să ia în considerație argumentele aduse de reclamant și l-au condamnat în baza unor prevederi din Codul penal, inaplicabile speței, hotărând incorect să-l plaseze în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauzele Dan c. Moldovei din 2011 și DMITRIEVA c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanțelor de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentințelor de achitare pronunțate de către instanțele de fond, iar în cauza Ghirea c. Moldovei din 2012 –  prin admiterea unui apel tardiv al acuzării. 

    Anatolie Țurcan: „Spre exemplu, cauza Dan c. Moldovei. Iată atunci așa era practica judecătorească de înfăptuire a justiției, că în instanța de apel nu era în practică să fie interogați repetat martorii și cercetate din nou probele, adică instanța de apel era în drept să decidă în baza probelor cercetate de prima instanță, așa era practica pe toată republica. Acesta este unul dintre primele cazuri de constatare a neajunsurilor procesului de judecată la CtEDO. Ține de respectarea procedurii. CtEDO a spus că atunci când „condamnați după achitare înseamnă că trebuie să cercetați toate probele, din nou”. În cauza Mitrofan c. Moldovei e practic aceeași situație ca și la Dan. Adică nimic deosebit. S-a constat că trebuiau, din nou, cercetate probele pe viu. Nimic ieșit din comun. Înțelegeți, cu lucruri de acest gen se confruntă nu doar R. Moldova, dar și țări dezvoltate ca Italia, Franța se confruntă cu constatări de violare a drepturilor omului. Asta nu e o noutate pentru lume, pentru Europa civilizată, desigur. În cele trei cauze în care Curtea a constat că a fost prelungit termenul mai mult de 12 luni, sunt inclus în listă întâmplător, deoarece, eu, de exemplu, la Savca, am participat numai o singură dată, când el a fost arestat inițial și am menținut primul arest de 30 de zile. Ulterior, au fost prelungite aresturile de alți judecători și menținute deciziile de aplicare, de prelungire a măsurii preventive arestul, de alți judecători. Eu absolut întâmplător sunt indicat indicat pe aceste trei cazuri”.

    În ultimii șase ani, în privința judecătorului au fost înregistrate nu mai puțin de 14 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

    În 2014, candidatura lui Țurcan a fost admisă la concursul pentru funcția de judecător la CSJ, după ce a acumulat 90 de puncte. În 2020, judecătorul a acumulat 74 de puncte și a primit calificativul „excelent” din partea CEPJ.

    Anatolie Țurcan este nașul de cununie a lui Iurie Potângă, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. Tot Țurcan este și nașul lui Veaceslav Martînenco, un alt judecător de la Judecătoria Chișinău. La ședința Adunării Generale a Judecătorilor, convocată prin Hotărârea CA Chișinău din 20 septembrie 2019, contestată de CSM și Guvern, Țurcan a fost ales în calitate de președinte al Comisiei speciale pentru desfășurarea alegerilor.

    Țurcan este magistratul care va beneficia de o pensie de 26 de mii de lei, după ce și-a revendicat creșterea pensiei, făcând referire, în instanță, la un articol din Legea privind statutul judecătorului, din 1995, care prevede că pensia reprezintă 80% din mărimea salariului judecătorului „plătit efectiv”.

    Magistratul locuiește într-o casă în comuna Stăuceni, Chișinău. Casa are două niveluri și a fost construită în 2004, cu o valoare estimată la 1,5 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese persoanele pentru anul 2020, Țurcan mai deține un automobil de model Suzuki, fabricat în anul 2006 și achiziționat în 2013 cu 70 de mii de lei.

    Iurie Bejenaru: Zece dosare pierdute la CtEDO și explicațiile judecătorului
    Iurie Bejenaru este din 2008 judecător la CSJ. Anterior, a fost președinte, vicepreședinte și magistrat la Judecătoria Buiucani, acolo unde și-a început cariera în 1994.

    Iurie Bejenaru a apărut în atenția publică după ce a făcut parte din completul de judecată care a păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații CA, prin care ÎS Registru a fost obligată să achite companiei „Intercomsoft” LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a constat că decizia a fost adoptată cu grave ilegalități, astfel că pe numele judecătorului a fost dispusă intentarea procedurii disciplinare. Colegiul Disciplinar (CD) însă a clasat procedura în privința judecătorilor CSJ.

    În ultimii șapte ani, conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătorului a figurat în cel puțin 20 de plângeri examinate de către CD, toate fiind însă respinse ca fiind neîntemeiate. Totodată, potrivit unui raport din 2013 a CEPJ, în privința magistratului au fost depuse alte 25 de petiții, toate considerate ulterior ca fiind neîntemeiate.

    Tot Iurie Bejenaru a fost unul dintre magistrații din completul de judecată care prin decizia sa au pus punct în dosarul „Gemeni”. Atunci, magistrații au decis încetarea procedurii de revizuire la cererea Agentului Guvernamental al R. Moldova și au respins cererile de revizuire ale reclamanților. Astfel, reclamanților le-a fost achitată suma de 2,1 milioane de euro, în ciuda faptul că aceștia solicitau să le fie returnată clădirea.

    În 2013, 2016 și în 2019, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorești, CEPJ i-a acordat magistratului calificativul „excelent”. În 2018, magistratul a participat la concursul pentru funcția de membru supleant al CD din cadrul CSM, iar în 2020, la concursul pentru funcția de vicepreședinte al CSJ, președinte al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ, fără a obține funcțiile.

    Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2020, magistratul deține ½ dintr-o casă de locuit de 101.5 metri pătrați, obținută prin contract de moștenire, a cărei valoare indicată este de circa 426 de mii de lei. Prin același contract de moștenire din 2016, Bejenaru a primit alte cote-părți din alte două bunuri imobile. Tot din 2016, familia judecătorului conduce un Mercedes ML 350 CDI, fabricat în 2011, pentru care indică o valoare de 520 de mii de lei. Bejenaru mai are în proprietate ½ dintr-un teren intravilan de șase ari, cu o valoare declarată de circa 467 de mii de lei.

    Familia magistratului păstrează în conturile bancare aproximativ 441 de mii de lei. Totodată, magistratul este acționar la Fondului de Investiții pentru Privatizare „EXITON-BON” și „Nord Invest”.

    Zece hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Iurie Bejenaru, au fost identificate ca obiect de examinare la CtEDO, incluzând violări de gravitate diferită.  Astfel, drept urmare a condamnărilor, R. Moldova a achitat circa 174 de mii de euro.

    În cauzele ŞARBAN c. Moldovei din 2004, URSU c. Moldovei și Istrati si alții c. Moldova din 2007, completul de judecători, din care făcea parte și Bejenaru, nu a invocat motive suficiente și relevante pentru arestarea reclamanților și nici pentru prelungirea arestului preventiv (art. 5 & 3 din Convenție). În cauza Levința c. Moldovei nr. 2  din 2012, R. Moldova a fost condamnată pentru detenția ilegală a reclamantului pentru o perioadă mai mare de două luni de zile și pentru neinformarea apărării despre examinarea demersului de prelungire a arestării preventive (art. 5&1, 5&3 și 5&4 din Convenție). Curtea Europeană a considerat că modul în care instanțele naționale au evaluat circumstanțele cauzei ar crea unui observator independent impresia că nu a avut loc o încercare veritabilă de a elucida circumstanțele cauzei și a descoperi adevărul.

    În cauza Ghimp și alții c. Moldovei (art. 2 din Convenție), CSJ, completul din care făcea parte și Bejenaru, a respins recursul procurorului și a menținut decizia CA Chișinău prin care ofițerii de poliție au fost achitați de acte de violență, ce au cazat, în consecință, moartea reclamantului. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 § 1 din Convenție) a fost încălcat în cauza CIOBANU c. Moldovei din 2019, ca urmare a eșecului instanței de apel de a reaudia martorii înainte să dispună casarea sentinței de achitare, pronunțată de către instanța de fond. CSJ, în componența completului fiind și Bejenaru, a respins recursul reclamantului și a menținut sentința CA Chișinău. În cauza Cucu si alții c. Moldovei din 2018, Curtea a constatat că sumele acordate reclamanților la nivel național fuseseră insuficiente în raport cu sumele acordate de către acesta prin prisma jurisprudenței sale (art. 5 § 1 din Convenție).

    Iurie Bejenaru: „Reieșind din primele cinci cauze care au fost încă în prima instanță, atunci luam hotărâri de unul singur și reieșind din practica judiciară care era la moment neuniformă și legislația imperfectă, au fost stabilite încălcări ale drepturilor de către Curtea Europeană. De aceea, reieșind din tactica care era la acel moment, nu știu dacă pot să spun dacă era vina direct a mea, fiindcă inițiam decizii reieșind din practica care era la acel moment. .. Levinte Acum, după câteva cazuri pierdute la CtEDO, într-adevăr, legislația s-a modificat și măsura preventivă se prelungește de instanța de judecată până la emiterea sentinței, era o perioadă când se prelungea arestul până la venirea dosarului în judecată. Cred că aici legislația era imperfectă.  Cauza Ghimp și alții, acolo, într-adevăr, e o cauză foarte specifică. A fost un timp foarte îndelungat examinată în instanțele de judecată, de câteva ori dosarul a fost întors la rejudecare. Acolo domnul Ghimp a decedat fiind în custodia statului și fiind înaintată învinuirea în privința a trei polițiști. Reieșind din calitatea anchetei penale care a fost dusă, instanțele emiteau sentințe de achitare în privința acestor polițiști. Eu cred că în așa cauze de rezonanță și în care sunt implicați polițiști, eu cred că totul se începe de la intentarea dosarului și cercetarea probelor de către organele de urmărire penală”.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea Curților de Apel
    Anatolie Minciună: Avere, controverse, CtEDO și precizările magistratului
    Anatolie Minciună este judecător încă din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie din Chişinău, apoi a devenit vicepreședinte la Judecătoria sectorului Râșcani. În 2008, a fost promovat la CA Chişinău. A obținut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzații grave. Potrivit documentelor publicate anterior de ZdG și Centrul de Investigații Jurnalistice, în urma investigațiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietățile sale nu corespundeau veniturilor declarate.

    „(…) familia Minciună a reușit să devină proprietara a șase unități de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unități), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciună, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL „Ilagro Promils” (…) În pofida informațiilor de mai sus, pentru anii precedenți domnul Minciună a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menționează într-un act semnat de președintele din acea perioadă, Vladimir Voronin.

    În acelaşi document, președintele de atunci scria că Anatolie Minciună a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpați pentru comiterea unor acte de șantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciună a ajuns la CA Chişinău.

    În septembrie 2020, plenul CSM a propus Parlamentului R. Moldova numirea judecătorului Anatolie Minciuna în funcția de judecător la CSJ, doar că Parlamentul nu a votat încă pentru numirea sa. Prin hotărârea CSM din 15 septembrie 2021, Minciună a fost desemnat de CSM să asigure interimatul funcției de președinte al CA Chișinău „până la completarea funcției în modul stabilit de lege”.

    În ședința Parlamentului din 12 martie 2021, candidatura lui Anatolie Minciună la funcția de judecător al CSJ a fost respinsă de către Parlament. În cadrul Comisiei Juridice, numiri și imunități, candidatura sa nu a fost susținută, fiind înregistrate șapte abțineri. În Plen, Minciună a obținut zero voturi. În cadrul dezbaterilor, deputatul Dan Perciun l-a întrebat pe Vasile Bolea, care era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, dacă a văzut raportul Serviciului de Informații și Securitate în privința lui Anatolie Minciună, semn că decizia de a nu vota candidatura acestuia a fost luată, având la bază acel document.

    Anatolie Minciună a făcut parte din completul care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus firma „Intercomsoft LTD”. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la CA Chișinău, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Anterior, presa a scris că judecătorul Anatolie Minciună ar fi fost și printre participanții la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012 din Rezervația Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr. Magistratul afirmă însă că informația este falsă.

    În august 2015, ZdG a scris că Minciună a fost vizat în dosarul penal în care Anatolie Chihai, fost executor judecătoresc, plecat pe ușa din spate din sistem, după ce a fost acuzat de implicare în atacuri de tip raider, devenit între timp avocat stagiar, a fost reținut în flagrant. Acesta era învinuit că ar fi solicitat 15 mii de euro de la reprezentanții unei firme, iar cu o parte din bani urma să-l influențeze pe Anatolie Minciună să amâne o şedinţă de judecată, iar ulterior, să emită o încheiere prin care un agent economic să fie exclus din lista creditorilor într-un dosar de insolvabilitate pe care judecătorul îl gestiona. Deşi, cel puțin teoretic, magistratul şi-a îndeplinit prima parte a misiunii, amânând examinarea dosarului până în toamnă, procurorii care au investigat cazul susțineau că Minciună nu a avut niciun statut în cadrul anchetei.

    În declaraţia de avere și interese personale pentru anul 2020, Anatolie Minciună a indicat că deţine mai multe terenuri extravilane și agricole, o vilă în Trușeni, mun. Chişinău, cu beci și terasă, dar şi un apartament de 71 de metri pătrați, dobândit în 2014, într-un bloc construit special pentru judecători, la un preț de 360 de euro pentru un metru pătrat, dar și două automobile, un GAZ din 1981 şi o Skoda Fabia, fabricată în 2008.

    În 2014 și 2017 judecătorul a fost evaluat de către CEPJ, primind calificativul „foarte bine”. În 2019, în urma unei alte evaluări, el a primit calificativul „excelent”.

    Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” și pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de patru hotărâri ale completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Anatolie Minciună, au fost obiect de examinare la CtEDO.

    În cauza Gavriliță c. Republicii Moldova din 2014, CtEDO a constatat acordarea compensațiilor inadecvate pentru tortură și pentru investigarea defectuoasă a maltratării și detenția fără temei legal. În cauza N.P. c. Moldovei din 2015, CtEDO a constatat că motivele pe care s-au bazat instanțele naționale pentru decăderea reclamantei din drepturile părintești nu au fost suficiente pentru a justifica ingerința considerabilă în viața de familie a acesteia. Principiul securității raporturilor juridice a fost încălcat în cauza Gheorghe GRECU c. Moldovei din 1 iulie 2020 prin casarea de către CA Chișinău, în componența completului fiind și Minciună, a unei hotărârilor judecătorești irevocabile.

    Anatolie Minciună despre condamnările la CtEDO:  „Am respectat legislația națională întocmai”

    despre scrisoarea semnată de Voronin în 2008: „Au scris că aveam șase mașini. Nu e adevărat. Bănuiesc că s-a făcut la comandă acea scrisoare. Erau mașinile pe care le-am deținut pe parcursul vieții, nu le aveam concomitent. Cumpăram una, o țineam doi-trei ani, o vindeam, apoi luam alta. Și tot așa. Nu am avut două mașini în același timp. Acum am o Volga și o Skoda Fabia. Acolo se mai spunea că l-am achitat pe un hoț în lege și se crea impresia că eu l-am iertat pe el de toate păcatele. Acolo a fost un episod și noi l-am achitat din lipsa probelor sau din lipsa faptelor. Dar sentința a fost menținută de CSJ. Acolo se mai spunea că eu aș face parte din gruparea criminală Stepuleac. În primul rând, nu știu să fie așa grupare criminală. Eu cunoșteam vreo doi frați Stepuleac, care lucrau în poliție, pe când lucram la Râșcani și ei veneau cu materiale, cu una, cu alta. Apoi frecventam sala de fitness pe care o frecventau și ei. Și iată toată tangența cu persoanele în cauză”.

    despre vânătoarea din Pădurea Domnească: „Eu NU am participat la acea vânătoare renumită din Pădurea Domnească. Asta ușor se poate de verificat. Nu știu de unde e informația asta. S-a pornit de undeva și pe urmă toți au preluat, dar eu nu am fost la acea vânătoare. Eu am fost la Pădurea Domnească și cred că toți vânătorii din Moldova au fost pe acolo, dar nu am fost în acea zi”.

    despre numele său din dosarul executorului Chihai: „Fals, fals, fals. Nu demult, cu vreo lună în urmă, a fost un fake (fals, n.r.) precum că la mine în birou, de când sunt interimar la Apel, chipurile, se petrec percheziții. E fals. Atunci nu am fost audiat în acel dosar, nu s-au petrecut percheziții. În spatele nostru se fac multe chestiuni, dar nu tot ce se spune e adevărat”.

    Angela Bostan: „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată”
    Angela Bostan este judecătoare din anul 2006, când a fost numită la Judecătoria Cahul. Peste un an a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar în 2015 a fost promovată la CA Chișinău, fiind imediat transferată pentru opt luni la CA Comrat. A revenit, după expirarea transferului, la CA Chișinău.

    La 24 iulie 2019, Angela Bostan a participat în componența Completului Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CA Chișinău, care a anulat decizia CSM privind înlăturarea lui Ion Druță de la exercitarea funcției de președinte al CSJ, aceasta fiind președintele completului de judecată. Totodată, Angela Bostan a făcut parte din completul care a obligat CSM să emită actul administrativ individual privind organizarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor din 27 septembrie 2019, prin decizia din 20 septembrie 2019, examinând în timp record cererea înaintată de un grup de judecători în acest sens. Tot Angela Bostan a deschis lucrările Adunării din 27 septembrie, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, acționând în calitate de executor al hotărârii adoptate de ea la 20 septembrie.

    În septembrie 2020, ea a apărut în fața membrilor CSM și a vorbit despre deciziile luate în 2019.

    „Nu îmi este rușine de nicio hotărâre adoptată. Nu îmi e rușine că azi îmbrac această mantie de judecător. În calitate de judecător, care are obligația să emită o hotărâre bazată pe analiza logico-juridică a criteriilor de legalitate, am emis acea hotărâre controversată de societate cu privire la Adunarea Generală”, a declarat Angela Bostan. „Vreau să vă asigur, și nu o fac pentru a cerși voturi, am fost în stare să analizez, să ascult și să concluzionez asupra unor situații și să admit că unele expuneri s-ar putea să nu fie întru totul îmbrăcate în acea albie de corectitudine”, puncta magistrata.

    În 2018 și 2020, ea a fost evaluată de CEPJ, primind calificativul „excelent”, iar în 2014 a primit calificativul „foarte bine”.

    În iunie 2020, cinci persoane au fost reținute, fiind acuzate că ar fi filat-o pe judecătoare, la comanda controversatului om de afaceri Veaceslav Platon. Dosarul a fost ulterior trimis în instanța de judecată.

    Conform informațiilor din cea mai recentă declarație de avere și interese pentru anul 2020 (judecătoarea a depus două declarații, una – pe 29 martie, alta – pe 9 aprilie), judecătoarea deține în proprietate un apartament de 32 de metri pătrați, dobândit în 1997, și drept de abitație într-o casă de locuit și un alt apartament de 74 de metri pătrați (din 2020). Totodată, magistrata declară un Lexus NX 200T, fabricat în 2014 și cumpărat în 2020 cu 250 de mii de lei, dar și o datorie de 30 de mii de lei, contractată în 2017. În declarația de avere depusă pentru anul 2012, prima disponibilă pe portalul instanțelor de judecată, magistrata declara că deține doar o încăpere nelocativă de 71 de metri pătrați, obținută în 1996 și o datorie de 30 de mii de lei.

    Dumitru Pușca: Dosarele la CtEDO și explicațiile magistratului
    Dumitru Pușca este judecător la CA Bălți. Magistratul și-a început cariera în 2005 la Judecătoria Soroca. Ulterior, în 2011, a fost transferat la Judecătoria Bălți. Trei ani mai târziu este numit judecător la CA Bălți.

    În ultimii opt ani, numele judecătorului a figurat în cel puțin 23 de plângeri privind sancționarea disciplinară, însă toate au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

    În 2013, 2016 și 2018, Dumitru Pușca a fost evaluat de CEPJ de fiecare dată cu calificativul „foarte bine”. Totodată, CSCJ i-a oferit 58 de puncte la admiterea candidaturii sale la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CA Bălți în 2013. În 2019, CSCJ a admis candidatura judecătorului Dumitru Pușca pentru participare la concursul privind suplinirea prin promovare a funcției de judecător la CSJ, cu 60 de puncte.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, două hotărâri ale completului de judecată, în componenţa căruia a participat judecătorul Pușca, au fost obiect de examinare la CtEDO. Drept urmare, statul a fost obligat să achite despăgubiri în valoare de 13,3 mii de euro.

    În cauza Dogotari c. Moldovei, Curtea a constat încălcarea articolelor 5,1 și 8 din Convenție, după ce un pensionar din raionul Glodeni s-a plâns că a fost internat forțat într-o instituție psihiatrică timp de șase zile în lipsa garanțiilor prevăzute de legislația națională în acest sens. Pe numele pensionarului fusese deschisă o cauză penală, după ce a lovit-o peste față pe Valentina Buliga, ex-ministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, pentru că a ironizat întrebarea acestuia. La solicitarea procurorilor, Judecătoria Glodeni a dispus examinarea medico-psihiatrică a bărbatului, iar drept urmare acesta a fost plasat în Spitalul de Psihiatrie.

    În cea de a doua cauză, Pașa c. Moldovei, CtEDO a constat încălcarea articolelor 5 § 3, 6 și 13 din Convenție, după ce reclamantul s-a plâns de ilegalitatea detenției sale, de lipsa accesului la materialele dosarului împotriva sa, precum și de lipsa unui recurs efectiv. Curtea a notat că, în pofida constatării că detenția reclamantului fusese contrară prevederilor dreptului intern, instanțele naționale nu au acordat despăgubiri reclamantului. Curtea a reamintit că o decizie sau o măsură favorabilă unui reclamant nu este, în principiu, suficientă pentru a priva individul de statutul său de victimă.

    Dumitru Pușca: „Pașa nu este dosarul meu. Acest dosar s-a aflat în procedura mea ulterior încălcărilor, adică eu am examinat fondul apelului, încălcarea este stabilită pentru măsura preventivă când el avea calitate de învinuit. Este o eroare. Adică încălcarea dreptului lui Pașa a fost constatat până la venirea cauzei penale la mine. Eu nu am nici o atribuție cu cauza dată. Cea de-a doua cauză, este o încălcare, pe care o regret. Atunci abia începusem lucrul la instanța de apel, dar e colegială hotărârea. Așa s-a întâmplat”.

    În anul 2020, după ce și-a vândut mașina de model Mercedez-Benz, fabricat în 2003, cu 70 de mii de lei, judecătorul și-a înnoit „garajul” cu un Volvo XC60, fabricat 2013, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei.

    Magistratul are în proprietate două apartamente, unul procurat în 2016, de 30.3 metri pătrați, cu o valoare indicată de circa 84 de mii de lei, și altul cumpărat în 2011, cu suprafața de 64,1 metri pătrați, cu un preț indicat de aproximativ 172 de mii de lei.

    Totodată, Pușca deține cote de participare în cadrul „Agroinvest-prim” și SA „DAAC-Hermes”. În declarația de avere și interese personale, judecătorul mai indică două credite scadente în 2021, a căror valoare este de circa 329 de mii de lei.

    În 2016, Pușca a fost vizat într-un control al Comisiei Naționale de Integritate privind o eventuală încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietăților, însă nu s-au constatat încălcări în privința sa.

    Pretendenții la funcția de membru permanent al CSM din partea instanțelor de fond
    Averea, cariera și calificativul „insuficient” al magistratei Ecaterina Buzu
    Ecaterina Buzu este judecătoare din anul 2012, iar, în prezent, activează la Judecătoria Orhei. Până a îmbrăca roba de magistrată, Buzu a fost grefieră şi consultantă la Judecătoria Centru, iar între anii 2006-2012 a activat în cadrul CSM, fiind șefa Aparatului CSM.

    În octombrie 2014, magistrata a primit calificativul „insuficient” din partea CEPJ din cadrul CSM. Membrii Colegiului au constatat că Buzu ar comite mai multe încălcări în timpul examinării dosarelor. Astfel, în hotărârea CSM se constată că aceasta „nu acordă atenție deosebită examinării fiecărui dosar, nu denotă destulă capacitate de a organiza timpul de muncă” sau „încalcă termenele de redactare a hotărârilor judecătoreşti”. În document se mai spune că magistrata a început a înregistra şedinţele de judecată cu dictafonul abia din 2014, după ce a fost chemată la CSM pentru a oferi explicații şi, ulterior, atenționată.

    „Uneori, în şedinţele de judecată, poate întrerupe declarațiile participantului la proces, fără explicație, iar în relaţiile cu colegii admite un comportament necolegial”, se spune în hotărâre. Ea urma să fie evaluată repetat în termen de 12 luni.

    Ecaterina Buzu a atacat hotărârea la CSJ, nefiind de acord cu aceste constatări, doar că instanța supremă i-a respins cererea. Buzu a fost evaluată repetat peste un an și jumătate, în mai 2016. Atunci, magistrata a primit calificativul „bine”, care i-a permis, la limită, să rămână în sistemul judecătoresc. Totuși, membrii CEPJ au stabilit și de această dată o serie de carențe în activitatea judecătoarei.

    „Organizarea activității profesionale este la un nivel scăzut. Comportamentul judecătorului în cadrul ședințelor de judecată este mai puțin în conformitate cu exigențele etice, dar se respectă normele procesuale. Se atestă slaba organizare a timpului de muncă… Dna Buzu respectă mai slab principiile și exigențele eticii profesionale…”, se preciza în hotărârea CEPJ.

    În 2017, Ecaterina Buzu a fost evaluată din nou, ordinar, pentru numirea în funcție până la atingerea plafonului de vârstă. Și de această dată a primit calificativul „bine”, membrii CEPJ constatând că judecătoarea, deși și-a îmbunătățit unii parametri, „nu a respectat în totalitate normele Codului de Etică, iar în colectiv nu se bucură de respect”. Totodată, s-a constatat că, în perioada supusă evaluării, judecătoarea a fost pedepsită disciplinar cu „avertisment”. Procedura disciplinară fusese inițiată la inițiativa lui Mihai Poalelungi, Buzu fiind acuzată de încălcarea termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești.

    Ecaterina Buzu a fost evaluată de CEPJ și în 2020. De această dată a primit calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate nereguli. În 2017, 2019 și 2020, candidatura Ecaterinei Buzu a fost admisă pentru participarea la concursurile pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la o instanță din Chișinău, la CA Chișinău sau la funcția de președinte al Judecătoriei Orhei.

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Ecaterina Buzu deține o casă de locuit și trei terenuri în satul Peresecina din r-nul Orhei, iar din 2013 conduce un Renault Megane, fabricat în 2006. În 2018, Buzu anunța că a contractat un credit în valoare de 100 de mii de lei de la Moldindconbank.

    Maria Frunze: Averea și cariera
    Maria Frunze este judecătoare din anul 2017 la Judecătoria Chișinău. A absolvit Institutul Național al Justiției (INJ) în 2015 cu media 9,75. Înainte de a deveni judecătoare, a activat ca grefieră și asistentă judiciară la Judecătoria Chișinău și CA Chișinău. În iunie 2020, fiind evaluată, ea a primit calificativul „foarte bine” din partea CEPJ, în activitatea ei nefiind depistate abateri.

    În februarie 2018, numele magistratei a apărut într-un articol pe portalul crimemoldova.com, preluat de alte instituții media, în care se menționa că ea fusese desemnată să examineze un dosar în care era vizat avocatul Victor Coda, cu care magistrata se cunoștea de mai mult timp. Pe portalul instanțelor de judecată nu am identificat însă vreo hotărâre emisă în privința lui Victor Coda, semnată de către magistrata Maria Frunze.

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, magistrata Maria Frunze are drept de posesie și folosință asupra unei case de locuit din comuna Grătiești, mun. Chișinău, dobândită de familia sa încă în 1998 și nu avea, în momentul în care a depus declarația de avere pentru anul 2020, mașină proprie.

    Aureliu Postică: cariera de procuror și controversele din justiție
    Aureliu Postică este judecător din anul 2011. Între 2000 și 2011 a fost procuror. A activat la Judecătoria Orhei, iar în 2014 a fost transferat la Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău. Din 2019, activează la sediul Buiucani al Judecătoriei Chișinău.

    A fost evaluat de mai multe ori, ordinar sau pentru promovarea într-o instanță ierarhic superioară, sau în funcții administrative, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine” (în 2014, 2016, 2018), în activitatea acestuia nefiind constatate abateri disciplinare.

    În 2016, Postică a respins cererea avocaților Domnicăi Manole prin care se solicita anularea ordonanței de începere a urmăririi penale pe numele judecătoarei, emisă de Eduard Harunjen, procurorul general interimar de atunci. Ulterior, procurorii aveau să renunțe la învinuire în acel dosar.

    Aureliu Postică a făcut parte din completul de judecători care le-a achitat pe cele cinci judecătoare reținute într-un dosar de corupție în 2018 (Galina Moscalciuc, Svetlana Tizu, Liubovi Brânză, Ludmila Ouș și Victoria Hadârcă). În 2019, Postică a participat la Adunarea Generală a Judecătorilor, considerată ilegală de către CSM și Guvernul de atunci, prin care se cerea demiterea membrilor CSM. Evenimentul a fost însă anulat din lipsă de cvorum.

    Conform informațiilor din declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Aureliu Postică deține, din 2020, o casă de locuit cu o suprafață de 147,7 metri pătrați, pentru care susține că a plătit 500 de mii de lei. El mai declară că deține 2 apartamente, de 41 și 80 de metri pătrați, dobândite în 2009 și 2018, dar și două automobile: Volvo XC 90, fabricat în 2010 și dobândit în 2018 cu 285 de mii de lei și Toyota Yaris, fabricată în 2004 și cumpărată în 2014 cu 10 mii de lei (!). Familia magistratului păstrează în două bănci, una din R. Moldova și alta din Austria, 648 de mii de lei și 10 mii de euro.

    Din 2018, Diana Postică, soția magistratului, este fondatoare și administratoare la firma „D.B. Express Acount” cu activități de contabilitate şi audit financiar și consultanță în domeniul fiscal. SRL-ul are adresa juridică în unul din apartamentele familiei, într-un bloc construit anterior pentru angajații procuraturii. Apartamentul este pus în gaj la Victoriabank, pentru un credit contractat de familia Postică în 2021. Soții Postică mai au alte două datorii: 6 mii de euro către Iulita Postică și 200 de mii de lei către Energbank.

    În 2020, familia Postică declară că a vândut un bun imobil firmei „Autocurat” SRL cu 932 de mii de lei. Nu este clar ce imobil au vândut soții Postică, pentru că în declarația de avere din 2019 aceștia declarau aceleași bunuri care se regăsesc și în declarația din 2020, cu excepția casei de locuit, care a fost cumpărată anul trecut.

    Aureliu Postică: „Vă aduc la cunoștință că apartamentul nr.9A din curtea comună din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2 a fost obținut de familia Postică, prin privatizare, în anul 2009, în perioada activității subsemnatului în organele procuraturii, în temeiul art. 38 al Legii cu privire la procuratură, prin punerea în executare a unei hotărâri judiciare. În anul 2017, apartamentul nr.9A din str. Lev Tolstoi 72, cu o suprafață totală de 61,5 m2, a fost divizat în două imobile cu numere cadastrale distincte, corespunzător cu suprafața de 41,9 m2 și 19,6 m2.

    Rațiunea divizării a constat în pregătirea înstrăinării apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup”, care avea nevoie de acest spațiu ocupat de o parte a apartamentului nostru, pentru amenajarea curții blocului locativ vecin din str. Lev Tolstoi, 74. În anul 2018, au avut loc tranzacțiile de înstrăinare a apartamentului de 19,6 m2 către compania de construcții „Exfactor Grup” la prețul de 435 000 lei și, corespunzător, de procurare, în schimb, de la aceeași companie a unui alt apartament de 45 m2 în blocul din str. Lev Tolstoi, 74, contra aceluiași cost, practic fiind legiferată o tranzacție de schimb, însă formalizată ca două tranzacții distincte de vânzare/cumpărare. În anul 2020, familia noastră a înstrăinat apartamentul de 45 m2 din blocul din str. Lev Tolstoi, 74 către SRL „Autocurat” la prețul de 932 827 lei.

    Din banii obținuți în rezultatul înstrăinării apartamentului, la sfârșitul anului 2020 am procurat un bun imobil nefinalizat (casă de locuit particulară) într-o suburbie a mun. Chișinău, la prețul de 500 000 lei. În prezent, casa este în proces de construcție din sursele proprii de venit ale familiei noastre, inclusiv dintr-un împrumut ipotecar contractat de la o instituție financiară la începutul anului 2021”.

    Natalia Clevadî: cariera și averea
    Natalia Clevadî este judecătoare din anul 2011. A activat la Bălți, iar în 2016 a fost transferată la Judecătoria sect. Rîșcani, mun. Chișinău, la demersul președintelui de atunci al instanței, Oleg Melniciuc. Înainte de a deveni judecătoare, a fost avocată și procuroră.

    În 2014, 2015 și 2019, ea a fost evaluată de CEPJ, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine”, în activitatea ei nefiind depistate abateri disciplinare. Natalia este fiica fostei judecătoare de la CSJ, Valentina Clevadî.

    În declarația de avere și interese pentru anul 2020, Natalia Clevadî a declarat că are drept de abitație într-un apartament de 44 de metri pătrați, iar din 2018 are în proprietate un apartament de 73 de metri pătrați, construit într-un bloc destinat angajaților Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, la un preț preferențial.

    În septembrie 2021, numele Nataliei Clevadî a apărut într-un demers al „grupului Petrenco”, în care se cerea „lustrația” celor care se fac responsabili de fabricarea dosarului politic pe numele lor, dosar în privința căruia CtEDO a dat verdictul, constatând violarea mai multor articole din Convenție de către R. Moldova și condamnând Guvernul să achite despăgubiri reclamanților în sumă de 68 de mii de euro. Numele judecătoarei apare într-o listă cu alți 27 de procurori și judecători. În demers mai apar nume de polițiști sau alți funcționari care au avut tangență cu examinarea dosarului în care fostul deputat Grigore Petrenco, împreună cu un grup de persoane, au fost reținute, judecate și condamnare pentru pretinse acțiuni de tulburări în masă. În septembrie curent, PG a anunțat însă că renunță la învinuirea din acel dosar și a adus scuze publice celor vizați.

    Vasile Șchiopu: Avere, evaluare și cariera de procuror
    Vasile Șchiopu a fost președintele Judecătoriei Ungheni până la începutul anului 2021, atunci când a fost desemnat să exercite interimatul funcției de președinte al instanței până la completarea acesteia în modul stabilit de lege. Din 2003 până în 2012, Șchiopu a activat în calitate de judecător la Ungheni. Înainte de a-și începe cariera de magistrat, Vasile Șchiopu a activat timp de 10 ani în organele procuraturii din Ungheni și Nisporeni.

    Magistratul, împreună cu soția sa, care și ea, la rândul său, activează, în mare parte, în sectorul public, fiind medic în cadrul Centrului medicilor de familie Ungheni și la Spitalul raional Ungheni, dețin, din 1992, o casă de locuit de 146,7 metri pătrați și o altă avere imobilă de 85,9 metri pătrați, imobile estimate la circa 163 de mii de lei. Totodată, în anul 2019, familia a intrat în posesia unei alte case de locuit și a altor două averi imobile, a căror valoare totală indicată ajunge la aproximativ 15 mii de lei, bunuri obținute prin contract de moștenire. Familia Șchiopu mai are în proprietate, din 2019, două terenuri intravilane cu o suprafață de 0,2916 ha și un alt teren din alte categorii de terenuri, care se află în circuitul civil, de circa 0,13 ha. Judecătorul conduce din 2017 o mașină de model Honda CRV, fabricată în 2012, estimată la circa 180 de mii de lei.

    În 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „excelent” atât pentru activitatea de judecător, pentru care a acumulat 86 de puncte, cât și în calitate de președinte al instanței, unde a fost evaluat cu 66 de puncte. În 2015, judecătorul, la fel, a obținut calificativul „excelent” pentru activitatea sa de președinte al judecătoriei, după ce a primit 65 de puncte. Totodată, în același an, magistratul a obținut calificativul „foarte bine” și 84 de puncte pentru munca în calitate de magistrat.

    Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului au fost înregistrate trei sesizări privind acțiunile judecătorului, care pot constitui abateri disciplinare, în 2015, 2019 și 2020, ulterior toate fiind respinse. Totodată, în perioada anilor 2012-2014, au fost depuse alte trei petiții, toate considerate neîntemeiate.

    Stanislav Sorbalo: Revenirea în justiție după 11 ani de absență
    Stanislav Sorbalo a fost restabilit de CSM în funcția magistrat la Judecătoria Bălți, după 11 ani de absență. Sorbalo a fost numit în 2004 judecător de instrucție la Bălți, atunci când, după nouă ani de activitate în organele poliției, a trecut în rezervă în grad de maior de poliție. În 2009 însă, Sorbalo a fost eliberat din funcție, la solicitarea CSM, pe motiv că ar fi adoptat o încheiere contrară legii. Deși a contestat hotărârea CSM, atât CA Chișinău, cât și CSJ i-au respins cererile. Ulterior, magistratul s-a adresat la CtEDO. În 2019, agentul guvernamental a inițiat o procedură de înțelegere amiabilă cu magistratul. A urmat o decizie definitivă a CSJ care a anulat decizia CSM din 2009, prin care acesta a fost demis.

    Astfel, în 2020, CSM l-a restabilit în funcție pe Stanislav Sorbalo și a dispus achitarea salariului și a tuturor plăților cuvenite, premii, concedii și despăgubire morală pentru perioada suspendării din funcție, adică circa 1,7 milioane de lei. Totodată, această perioadă i-a fost adăugată ca stagiu în cartea sa de muncă. Pe parcursul suspendării din funcție, judecătorul a activat o perioadă scurtă în calitate de șef și șef interimar al Penitenciarului nr. 11. Sorbalo a declarat că în toată această perioada a trăit din salariul soției sale, dar și din pensia de invaliditate a unuia dintre copiii săi.

    Potrivit declarației de avere și interese personale, Sorbalo a încasat în 2020 cele circa 1,7 milioane de lei de la Judecătoria Bălți, indicând aici și compensațiile primite pentru lipsa forțată de la locul de muncă.

    Împreună cu soția sa, care, la fel, activează în sectorul public, ca inspector principal în cadrul Serviciului Fiscal de Stat, magistratul trăiește din 2007 într-o casă de locuit de 243,9 metri pătrați, cu o valoare indicată de 825 de mii de lei. În anul 2020, familia judecătorului și-a completat garajul cu două autoturisme: un Ford Kuga, fabricat în 2017, cu valoare de circa 270 de mii de lei și o Lada 21214, fabricată în 2010, cu aproximativ 77 de mii de lei. Totodată, judecătorul mai are în proprietate, din 2013, o mașină model Opel Omega, fabricată în 1987, pentru care indică o valoare de 11 mii de lei. În proprietatea familiei Sorbalo se mai regăsește un teren intravilan de 0,071 ha. Tot în 2020, magistratul a oferit o donație de 700 de mii de lei. Pentru ZdG, judecătorul a precizat că a oferit banii feciorului său, pentru ca cel din urmă să-și cumpere „loc de trai”.

    Sorbalo s-a înscris și la concursul pentru funcția de membru al Colegiului Disciplinar al CSM.

    Stanislav Sorbalo: „Nu mizez și nu mă strădui să obțin neapărat o anumită funcție. Scopul meu este unul: ca să promovez anumite valori ale sistemului judecătoresc, să ridic prestigiul sistemului, să nu fie admise ilegalitățile care au fost comise de către fostul consiliu în 2009”.

    Marina Rusu: Cariera, discriminarea și lupta pentru transferul într-o instanță din capitală
    Marina Rusu și-a început cariera de magistrată în 2012 la Judecătoria Taraclia în calitate de judecătoare de instrucție. În 2017, a fost numită judecătoare la Judecătoria Cahul până la atingerea plafonului de vârstă. Rusu este cofondatoare și membră a Asociației Judecătorilor „Vocea Justiției”. Înainte de a-și începe cariera de judecătoare, a fost avocată.

    Numele Marinei Rusu a apărut în spațiul public atunci când CSM a refuzat de două ori, în 2019 și 2020, solicitarea magistratei de a fi transferată la o instanță din capitală, în condițiile în care judecătoarea are cinci copii și locuiește în Chișinău, fiind nevoită să facă zilnic naveta până la Taraclia. În 2019, judecătoarea a contestat în instanță hotărârea CSM prin care i-a fost respinsă cererea de transfer.

    Marina Rusu: „CA Chișinău a examinat cererea de chemare în judecată referitor la anulare hotărârii CSM prin care a fost respinsă cererea mea privind transfer din anul 2019, ca neîntemeiată. Eu am contestat, dar încă nu am primit hotărârea motivată”.

    Totodată, în 2020, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a constat că CSM a discriminat magistrata pe criteriul de gen și maternitate în realizarea dreptului de muncă în momentul audierii judecătorilor participanți la concursul pentru transfer într-o altă instanță de același nivel. CSM a contestat în contencios administrativ această decizie.

    Marina Rusu: „CSM a contestat decizia și cererea de chemare în judecată a fost examinată la Judecătoria Chișinău sediul Râșcani, care a admis cererea CSM și a anulat hotărârea Consiliului pe motive procedurale: „Că la emiterea deciziei Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității nu a avut cvorum”. Părerea mea, și a avocatului meu, dar și a Consiliului e că este un temei ilegal, deoarece este stabilită practica pe așa gen de cauze la CA și la CSJ. Am contestat această hotărârea și aștept să fie examinată la CA și totuși să fie stabilit că într-adevăr eu am fost discriminata”.

    Magistrata Marina Rusu este vizată într-o hotărâre a CD din 2020, cu privire la cererile unor deținuți din Penitenciarul nr. 1, Taraclia, care s-au plâns pe condițiile de detenție și care se arătau nemulțumiți de tergiversarea examinării cererilor. Procedura disciplinară a fost încetată prin hotărârea CD, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Însă, Pavel Midrigan, membru al CD, și-a exprimat dezacordul, argumentând, printr-o opinie separată, că în acțiunile judecătoarei persistă abateri disciplinare și anume, încălcarea normelor imperative ale legislației în procesul de înfăptuire a justiției și neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere sau necorespunzătoare a unei obligații de serviciu și insista asupra aplicării sancțiunii disciplinare. Astfel, hotărârea CD a fost contestată, iar în octombrie 2020, judecătoarei i-a fost aplicată sancțiune sub formă de „avertisment”.

    Marina Rusu: „A fost așa o situație când după crearea Asociației de către mine și colegii mei Victoria Sănduță și Ion Malanciuc, eu, în timp de 2-3 săptămâni, am primit 16 plângeri din penitenciar, aproximativ cu același conținut. Plângerile, cu excepția uneia, au fost conexate și au fost examinate de doamna Ioana Chironeț care a fost inspector judecător principal. Atunci ea m-a sunat și mi-a vorbit brutal, fără a lua în calcul că sunt în concediu medical și pot sa scriu explicații. Ulterior, am solicitat tragerea la răspundere disciplinară a doamnei Chironeț, însă a fost respinsă cererea mea. Ulterior a urmat sancționarea mea. Inițial nu a fost stabilită vina judecătorului, precum că din motive care nu sunt imputabile judecătorului a fost extins mai mult decât trei luni termenul de examinare a cauzelor. Inspectorul judiciar a contestat însă decizia privind încetarea procedurilor disciplinare împotriva mea și CSM atunci a votat și a emis o hotărâre prin care m-a sancționat cu „avertisment”. Mai departe, eu am contestat hotărârea CSM și încă nu este emisă o hotărâre, se examinează”.

    În 2014, CEPJ a acordat magistratei calificativul „bine”, după ce a acumulat 72 de puncte. Același calificativ l-a primit și în 2019, doar că atunci a acumulat 69 de puncte. În același timp, tot în 2019, CSCJ a apreciat-o cu 57 de puncte, atunci când a admis candidatura Marinei Rusu la concursul pentru suplinirea, prin transfer, a funcției de judecător la Judecătoria Chișinău sau Criuleni.

    Familia magistratei are în proprietate cote-părți în două apartamente: unul – de 34,1 metri pătrați, achiziționat în 2003, și celălalt – de 83,5 metri pătrați, procurat în 2018 cu aproximativ 821 de mii de lei. Totodată, familia sa mai deține 107 acțiuni în cadrul societății pe acțiuni „Interfond”.

    În 2020, familia Rusu a beneficiat de donații în sumă de aproape 45 de mii de lei. Totodată, familia are și datorii în valoare de 764 de mii de lei, după ce a contractat două credite.

    Mihail Cojocaru: acuzațiile aduse președintelui instanței vs plângerea depusă de angajații instituției
    Mihail Cojocaru a activat în calitate de asistent judiciar la CA Bălți, din 2013 până în 2015, atunci când a fost numit magistrat la Judecătoria Bălți, acolo unde muncește până în prezent. În iulie 2021, magistratul a depus la CSM o cerere de pensionare.

    Mihail Cojocaru: „Pentru persoanele cu dizabilități, stagiul este de doi ani. Și reieșind din faptul că, mă rog, am fost discriminat timp de cinci ani, și ce condiții am avut de muncă, am depus cerere de pensionare. Dar, în paralel, am contestat și legea 156, art. 33, la Curtea Constituțională (CC). Respectiv, CC mi-a dat câștig de cauză și mi-a spus că eu am dreptul la recalculul pensiei și, în contextul dat, eu deja mi-am retras cererea de pensionare în contextul hotărârii CC, pentru ca să mi se recalculeze pensia, fără demisie. De achitat însă nu urmează să mi se achite nimic deocamdată. Urmează a fi examinată cauza aflată în derulare pe rolul instanței, ca să-mi recapăt dreptul la recalcul. Dar nu îmi pun mari speranțe”.

    Mihail Cojocaru a apărut în atenția publică atunci când a vorbit despre faptul că este discriminat în legătură cu gradul său de dizabilitate. Magistratul are o dizabilitate medie, iar din 2015, de când a fost angajat în funcție, nu a beneficiat de condițiile speciale care i se cuveneau, deși a prezentat certificat de dizabilitate la angajare. Astfel, după cinci ani în care a muncit câte 40 de ore pe săptămână în schimbul a 30 de ore, în 2019, magistratul s-a adresat la CSM. Ulterior, deși CSM i-a recunoscut dreptul și a decis reducerea timpului și volumului de muncă, nu i-a fost admisă nici solicitarea cu privire la recalculul pensiei. Deși în acea perioadă, CC urma să examineze contestația magistratului cu privire la recalculul pensiei și, deși Cojocaru solicitase CSM să amâne soluționarea cererii sale, acesta a primit refuz.

    În februarie 2021, magistratul a sesizat Colegiului Disciplinar cu privire la un conflict de interese pe care l-ar fi admis președintele Judecătoriei Bălți, Dumitru Gherasim. Magistratul solicita verificarea legalității acțiunilor președintelui instanței și sancționarea disciplinară, după ce a constatat că mama și fiica acestuia activează în cadrul instanței în calitate de șefă interimară a secretariatului și, respectiv, șefă a direcției financiar-economică. Sesizarea a fost respinsă ca neîntemeiată, la fel ca și contestațiile ulterioare. Mai târziu, în februarie și în mai curent, atât colectivul Judecătoriei Bălți, cât și vicepreședintele interimar al instanței au depus sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară a magistratului Cojocaru.

    Mihail Cojocaru: „Până în anul 2021, eu am avut, în total, 4 sesizări. În 2019-2020, nu am avut nicio sesizare, dar în contextul relațiilor ostile cu conducerea instanței, deja administrația Judecătoriei Bălți, în numele cetățeanului de onoare Dumitru Gherasim, s-a străduit, a impus 17 angajați să scrie plângere împotriva mea. Ulterior, orice părți care veneau la mine pe dosar, el îi întâlnea pe hol: „Nu vreți să scrieți sesizare pe Cojocaru, că o să aveți câștig de cauză pe dosar? În anul 2021, cu titlu de răzbunare, în privința unei persoane cu dizabilități, care nu știe să-și țină gura închisă, domnul Gherasim, cumătrul lui Damir, mi-a organizat vreo 20 de sesizări”.

    Potrivit Inspecției Judiciare, în perioada 2015–2019, pe numele magistratului au fost înregistrate 12 sesizări, toate respinse. Totodată, în 2017, magistratul Cojocaru a fost subiectul unei proceduri disciplinare, care a fost încetată pe motiv că nu a fost comisă o abatere disciplinară.

    În 2015, CSCJ la apreciat cu 77 de puncte, iar în 2018 și 2020, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 74 de puncte și, respectiv, 75 de puncte.

    Potrivit declarației de avere și interese personale, în 2020, familia Cojocaru a vândut cu circa 58 de mii de lei o casă de locuit, două construcții adiacente și terenul intravilan pe care erau amplasate bunuri obținute în 2011 prin donație. În același an, magistratul și-a procurat o casă de locuit de 95,2 metri pătrați, pentru care indică o valoare de circa 24 de mii de lei.

    Totodată, familia judecătorului deține din 2018 o altă casă de locuit de 62,4 metri pătrați, pe care indică că a procurat-o cu 94 de mii de lei, dar și un apartament, dobândit în 2003, de 26,9 metri pătrați, cumpărat cu aproximativ 36 de mii de lei. În proprietatea familiei sunt și terenurile aferente caselor de locuit. Judecătorul conduce un autoturism de model Nissan Qashqai, fabricat în 2011 și dobândit în 2019, cu o valoare indicată de 80 de mii de lei.

    În 2020, magistratul Cojocaru, împreună cu soția sa, care activează în calitate de consultant la Procuratura din Bălți, au primit donații totale de circa 160 de mii de lei. Familia are și datorii care ajung la 290 de mii de lei, după ce a contractat un credit în 2018 și două în 2020. Mihail Cojocaru s-a înscris și la concursul pentru suplinirea funcției de membru al CD.

    Veronica Cupcea: „Avertismentul” de la CSM după un articol al ZdG
    Veronica Cupcea și-a început în 2007 cariera de magistrată la Judecătoria Orhei, unde, din 2017, a exercitat, pe un termen de patru ani, funcția de președintă a instanței. În 2020, a fost transferată temporar la sediul Telenești al Judecătoriei Orhei, iar din ianuarie 2021 exercită interimatul funcției de președintă a Judecătoriei Orhei. În 2010, Colegiul de calificare nu a atestat-o pentru suplinirea funcției de președintă la Judecătoria Orhei. Ulterior, după ce aceasta a contestat hotărârea, a fost admisă pentru participarea la concurs. În 2012, candidatura Veronicăi Cupcea pentru funcția de judecătoarea până la vârsta de pensionare a fost respinsă de președintele Nicolae Timofti, pe motiv că magistrata era cercetată disciplinar pentru „neexecutarea întocmai a cerințelor legii la înfăptuirea justiţiei, încălcarea obligației de imparţialitate şi încălcarea normelor imperative ale legislaţiei”. Ulterior, în 2015, în cele din urmă, Cupcea a fost numită în funcția de președinte la Judecătoria Orhei.

    Numele judecătoarei Cupcea a ajuns în atenția opiniei publice după ce, în 2012, a fost vizată într-un scandat care s-a soldat cu o atenționare din partea CSM, pe motiv că ea ar fi afectat imaginea justiției. ZdG a scris atunci că judecătoarea Cupcea, după ce a condamnat-o la o pedeapsă non-privativă de libertate pe o grefieră care activa în cadrul instanței pentru însușirea bunurilor materiale ale statului, a angajat-o ulterior pe aceasta în calitate de consilieră. Nicolae Roşca, preşedintele CD al CSM, susţinea atunci că în acest caz există suspiciuni de conflict de interese.

    În 2015, în urma unei inspecții financiare a activității economico-financiare a Judecătoriei Orhei, magistrata, în calitate de președintă a instanței, a fost atenționată privind respectarea legislației cu privire la gestionarea mijloacelor financiare. În ultimii 10 ani, pe numele judecătoarei au fost depuse nu mai puțin de 24 de plângeri în care se cerea atragerea ei la răspundere disciplinară, toate fiind respinse ca neîntemeiate.

    În 2014, CEPJ a oferit magistratei calificativul „foarte bine”. Doi ani mai târziu, judecătoarea a fost evaluată cu calificativul „excelent”, obținând 91 de puncte. Tot în 2016, Veronica Cupcea a fost admisă pentru participarea la concursul privind suplinirea funcției de președinte al Judecătoriei Orhei, după ce a acumulat 101 puncte. În 2019, magistrata a primit calificativul „excelent”.

    În 2020,  familia Cupcea a dobândit o casă de locuit de 149,1 metri pătrați, pentru care indică o valoare de 186 de mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale, familia mai deține ½ dintr-o altă casă de 147 metri pătrați, estimată la 63 de mii de lei, obținută prin contract de moștenire, dar și un apartament de 92 de metri pătrați. Familia mai are în proprietate, din 2012, un teren intravilan de aproape 8 ari și ½ dintr-un alt teren de aproape 3 ari.

    Totodată, familia magistratei deține în proprietate două automobile: un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010 și procurat în 2018, pentru care indică valoarea de 100 de mii de lei, dar și o Toyota Rav 4, fabricată în 2008 și procurată în 2017 cu un preț indicat de 240 de mii de lei. Datoriile familiei Cupcea se ridică la 540 de mii de lei, după ce, în 2018, a contractat un credit cu rata dobânzii de 7%, scadent în 2028.

    Gheorghe Balan: Critic al sistemului, demis din funcție, apoi repus via IGP
    Gheorghe Balan este judecător din 1996 şi a activat în toată cariera sa doar la Judecătoria Chişinău, sediul Central. La începutul anului 2019, prin decretul președintelui R. Moldova, magistratul a fost eliberat din funcție în legătură cu comiterea unei abateri disciplinare. Ulterior, în noiembrie  2019, decretul președintelui a fost abrogat, iar Balan a revenit în sistem.

    În iunie 2019, timp de șase luni, Balan a exercitat funcția de șef interimar al Inspectoratului General al Poliției (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), fiind numit în funcție de Andrei Năstase, ministrul de Interne din acea perioadă. Balan și Năstase au recunoscut atunci că se află în relații de cumetrism.

    Deși nu și-a declarat niciodată o afiliere politică, Balan a fost văzut la unele proteste organizate de Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase, iar la alegerile parlamentare din februarie 2019 a candidat pe listele Blocului ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) pentru un mandat de deputat în circumscripția 34 – Anenii Noi, dar nu a ajuns în Legislativ.

    În ultimii ani, Gheorghe Balan a ajuns în atenția opiniei publice, după ce a comparat justiția din R. Moldova cu o stână, pe politicieni numindu-i „măscăricii de la guvernare care se vor dictatori”. În ultimii ani, acesta s-a remarcat prin discursuri critice la adresa șefilor justiţiei.

    „Am ajuns un sistem de lași şi incompetenţi cu funcții, care caută nod în papură oricui este diferit”, zicea Balan la Adunarea Generală a Judecătorilor din martie 2017.

    Potrivit informațiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului”, o hotărâre a completului de judecată, în componența căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan, a fost obiect de examinare la CtEDO, fiind vorba despre cauza Savca c. Moldovei. Acesta a făcut parte din completul de judecători (Gheorghe Balan, Svetlana Garștea-Bria și Radu Țurcanu) care examina celebrul dosar „Heroina”, în cadrul căruia magistrații au prelungit arestul peste termenul legal de 12 luni.  Astfel, Curtea a constatat violarea art. 3 CEDO – condiții inumane de detenție; violarea art. 5 § 1 CEDO – detenție ilegală, notând că, potrivit prevederilor Constituției, detenția persoanei nu poate depăși 12 luni.

    Gheorghe Balan: „Era un articol care prevedea că instanța de judecată prelungește mandatul de arestare din trei în trei luni, o dată la 90 de zile, până la pronunțarea sentinței. Dosarul a fost unul scandalos, nimeni nu dorea să-l examineze. Noi ne-am încadrat într-un termen de un an de zile, am examinat dosarul timp de un an, dar celălalt termen a fost la urmărirea penală. Dosarul ăsta la CtEDO a avut mai multe opinii separate. Acei judecători au considerat că noi am procedat corect, conform legii. Nu avem nimic să ne reproșăm în privința acestei hotărâri. Am lucrat atunci și din contul concediului ca să terminăm dosarul”, afirmă Gheorghe Balan.

    În 2014, magistratului i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” pentru încălcarea normelor imperative ale legislației. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014. Solicitarea sa însă nu a fost admisă.

    În 2015 și 2017, numele judecătorului a figurat în alte două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse ca neîntemeiate.

    În 2018, Balan a fost demis, printr-o hotărâre a CD, în urma unei plângeri depuse de un primar care reprezenta Partidul Democrat și de opt consilieri locali. Plângerea aleșilor locali a fost susținută de un demers al Serviciului de Informații și Securitate. Ulterior, CSM aproba demiterea, iar în ianuarie 2019, președintele Igor Dodon semna decretul prin care Balan era eliberat din funcția de judecător.

    Printr-o Hotărâre a plenului CD din 18 ianuarie 2019, Gheorghe Balan, demis anterior din sistem, în privința acestuia se aplica o nouă sancțiune sub forma „eliberării din funcția de judecător”. CD constata că „judecătorul, pe parcursul unei perioade scurte de timp, a comis acțiuni identice după conţinut, aplicând din neglijenţă gravă legislaţia contrar practicii judiciare uniforme, precum şi acţiuni în procesul de înfăptuire a justiţiei, care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente”.

    La 16 iulie 2019, la scurt timp după ce democrații plecau de la guvernare, judecătoarele Angela Bostan, Victoria Sârbu și Viorica Mihăilă de la CA Chișinău au admis însă cererea depusă de Balan și au anulat hotărârea CD, dar și hotărârea CSM din 2018, prin care Gheorghe Balan era demis din funcție.

    La 23 iulie 2019, membrii CSM, examinând contestația depusă de Gheorghe Balan, au schimbat pedeapsa aplicată magistratului prin hotărârea CD din 2019 și au adoptat o nouă hotărâre, prin care au înlocuit pedeapsa privind „eliberarea din funcție” cu una mai blândă – „mustrare”.

    Astfel, la 24 septembrie 2019, plenul CSM a admis cererea lui Gheorghe Balan referitor la repunerea în drepturile avute anterior, iar prin decretul președintelui R. Moldova din 19 noiembrie 2019, în vigoare din 22 noiembrie 2019, a fost abrogat decretul din 3 ianuarie 2019 privind eliberarea lui Gheorghe Balan din funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău, astfel că acesta a revenit în funcție.

    Totuși, Balan nu a fost de acord nici cu „mustrarea”, așa că a atacat CSM în instanță. Instanța de apel însă a respins acțiunea înaintată, astfel că magistratul a atacat hotărârea la CSJ. Procesul nu a ajuns, deocamdată, la o finalitate, CSJ urmând să decidă asupra admisibilității recursului. 

    În 2015, magistratul a fost evaluat de CEPJ cu calificativul „foarte bine”, după ce a acumulat 76 de puncte. Balan participă și la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CC.

    Gheorghe Balan deține, conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, un apartament de 65 de metri pătrați, dobândit încă în 2001, aproximativ 1 hectar de terenuri agricole și un automobil Skoda, fabricat și procurat în 2020 cu 19,7 mii de euro. În anul în care a procurat automobilul, judecătorul susține că a primit o donație de 4 mii de euro de la o oarecare Margareta Harti, iar alți 6 mii de euro și 60 de mii de lei i-a obținut din vânzarea unor bunuri. Acesta a împrumutat alți șase mii de euro de la o persoană fizică. Datoria urmează să fie rambursată până în 2025, fără dobândă. Balan a raportat pentru anul 2020 venituri salariale din funcția de judecător în sumă de 354 de mii de lei (29,5 mii de lei lunar) și alți 100 de mii de lei, primiți de la Casa Națională de Asigurări Sociale, pentru concedii de boală.

    Ioana Chironeț: Judecătoare suspendată din funcție
    Ioana Chironeț activează din 2015 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Din 2018 este inspector-judecător principal al Inspecției judiciare din cadrul CSM, funcție pe care a deținut-o și în perioada 2011-2012. Totodată, până a fi numită judecătoare, Chironeț a fost, în perioada 2012-2015, șefa Secretariatului CSM.

    În perioada 2015–2019, pe numele judecătoarei au fost înregistrate trei sesizări, toate fiind respinse. În 2018 și 2020, CEPJ a evaluat-o cu calificativul „foarte bine”.

    Familia magistratei locuiește într-un apartament de 76,9 metri pătrați, dobândit în 1993, cu o valoare indicată de 353 de mii de lei. În 2019, după ce a vândut cele două mașini pentru care indica o valoare totală de circa 215 mii de lei, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de marca Suzuki Vitara, fabricat în același an, pentru care indică o valoare de circa 280 de mii de lei. În declarația sa de avere, judecătoarea mai adaugă două terenuri agricole pe care le-a moștenit. Până în acest an, familia magistratei are obligațiuni financiare față de  bancă în sumă de 140 de mii de lei.

    Livia Mitrofan: avere modestă și explicațiile unor donații de patru mii de euro
    Livia Mitrofan activează din anul 2017 în calitate de magistrată la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. La câteva luni după numire, judecătoarea a plecat în concediu de maternitate și a revenit la muncă în 2020. Anterior, timp de un an, a fost asistentă judiciară în cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al CSJ.

    Numele judecătoarei Mitrofan se regăsește într-o hotărâre de judecată din 2014, potrivit căreia magistrata s-a adresat în instanță pentru a anula parțial hotărârea Comisiei de Licențiere din cadrul Uniunii Avocaților în partea ce ține de nepromovarea primei probe (proba scrisă) din cadrul examenului de obținere a licenței de avocat. Cererea magistratei a fost însă scoasă de pe rol. Ulterior, Uniunea Avocaților a declarat apel hotărârii primei instanțe, iar magistrații CA Chișinău au respins, de această dată, cererea de chemare în judecată a Liviei Mitrofan. Cazul a ajuns și la CSJ, unde cererea judecătoarei a fost considerată inadmisibilă.

    Livia Mitrofan: „Am mers la examen, nu am trecut, am contestat, CA a casat, CSJ a menținut. Atunci, tot în 2014, am intrat la institut și am renunțat la ideea de a deveni avocat. Când am scris contestația, ei mi-au scris că eu nu am scris punctul trei și, totuși, în instanță au prezentat lucrarea mea, doar că hotărârile comisiei se contestă doar pe procedură, nu și pe ce ține de evaluare”.

    Pe rolul instanței de judecată, numele magistratei figurează într-un alt dosar privind încasarea unei datorii de circa 11 mii de lei pentru energia termică. În 2020, judecătoarea a fost subiectul a două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse. Totodată, în 2020, după ce a acumulat 79 de puncte, CEPJ i-a acordat calificativul „foarte bine”.

    În 2020, familia magistratei a intrat în posesia unui automobil de model Toyota Rav 4, fabricat în 2014, pentru care indică o valoare de 200 de mii de lei. Familia mai declară o mașină de model Mercedes Vaneo din 2004, achiziționată în 2012.

    Familia Mitrofan locuiește într-un apartament cu o suprafață de 45,7 metri pătrați, dobândit în 2012. Familia are și datorii de circa 320 de mii de lei, după ce a contractat trei credite.

    Potrivit declarației de avere și interese personale din 2020, magistrata a primit donații totale în valoare de 4 mii de euro de la membrii familiei. Aceeași situație se regăsește și în declarațiile din 2017 (17,4 mii de lei), 2018 (5 mii de euro) și 2019 (o mie de euro).

    Livia Mitrofan: „Eu am o soră, Railean Alina, care este peste hotare de patru ani și ea are un copil care locuiește la mine, și mama mea locuiește la mine. Și ea trimite periodic, pentru copilul ei, de ziua lui de naștere, mamei. Iar pentru că mămica stă atât cu copilul surorii, cât și cu al meu, ea nu are timp să meargă la bancă să ridice plățile astea și ea le trimitea prin mine. Și eu m-am gândit să le declar ca donații ca să nu o pun pe mămica să mai scrie și recipise. Cealaltă sumă este de la soacra mea. Socrul meu a decedat în anul 2020. Și ea îi trimitea banii socrului meu, dar le trimitea pe numele soțului meu și el le transmitea atunci când se ducea acasă. În 2020, mi se pare că suma e mai mare, pentru că el era prin spitale și noi încercam… Nu sunt banii noștri, dar nu am vrut să-mi pun părinții în situația de a scrie recipise, de a retrăi pentru controale…”.

    Alexei Paniș: Venituri de 1,5 milioane de lei în 2020 și o plângere la CSM
    Alexei Paniș activează din 2017 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău. Paniș a făcut parte din completul de judecată care a examinat și a emis încheierea în litigiul dintre Vladimir Țurcan și Domnica Manole pentru șefia Curții Constituționale. Procesul a stârnit un val de reacții, fiind „un litigiu care nu a mai fost în istoria jurisprudenței naționale”, așa cum a admis inclusiv vicepreședintele Judecătoriei Chișinău, Corneliu Guzun.

    Totodată, Alexei Paniș este unul dintre magistrații care a pronunțat hotărârea în cazul lui Igor Vornicescu, primului inculpat în dosarul „Laundromat” care și-a primit sentința. Deși a fost condamnat, Vornicescu a fost liberat de răspundere penală în legătură cu survenirea prescripției de tragere la răspundere penală.

    Paniș este magistratul care în martie 2020 a depus o sesizare în adresa procurorului general Alexandr Stoianoglo și a Procuraturii Anticorupție prin care reclamă că era intimidat de reprezentantul companiei de construcții „Reconscivil”, Valeriu Sufrai, care era membru, în același timp, și al Consiliului Economic de pe lângă președintele Igor Dodon. Atunci, contactat de Ziarul de Gardă, Valeriu Sufrai a negat acuzațiile care îi erau aduse.

    Alexei Paniș: „Am fost informat de la Procuratură că cererea a fost respinsă, nu s-a constat nicio încălcare. Nici nu știu dacă CSM a verificat sesizarea respectivă, pentru că nu am primit nicio informație de la Consiliu. Cu siguranță nu s-a acordat o atenție sporită”.

    În ultimii patru ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 13 sesizări privind sancționarea disciplinară, care ulterior au fost respinse. În 2020, CEPJ i-a atribuit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte.

    În 2020, familia Paniș a înregistrat venituri de circa 1,5 milioane de lei, după ce a vândut două apartamente și un automobil model Hyundai Tucson. Din 2014, soția magistratului are în proprietate o casă de locuit de 106 metri pătrați și un garaj, amplasate în raionul Florești. Totodată, în 2018, soții Paniș au intrat în posesia unei alte case de locuit cu o suprafață de 100,1 metri pătrați pentru care declară că ar costa 235 de mii de lei. Magistratul conduce un automobil de model Toyota Corolla, fabricat în 2006 și dobândit în 2017, care valorează circa 100 de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale a judecătorului. În 2020, familia judecătorului a raportat datorii de circa 150 de mii de lei, după ce și-a asumat un credit cu rata dobânzii de 12%, scadent în 2025.

    De-a lungul anilor, judecătorul indică în declarații că a primit donații în cadrul unor ceremonii civile. Astfel, în 2016, Paniș a avut o donație de 45 de mii de euro, în 2018 – una de 226 de mii de lei, iar în 2019 – 2 mii de euro.

    Alexei Paniș: „În 2016 donațiile provin de la evenimentul de căsătorie. Am primit de la părinți, în legătură cu ceremoniile care au avut loc, cu nașterea copiilor, și anume botezul. Donațiile au fost doar din partea părinților și a soacrei, care este peste hotare”.

    Ion Chirtoacă: avere modestă și donații de 5,8 mii de euro de la mama sa, din Italia
    Ion Chirtoacă este, din 2016, magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. În paralel, activează ca formator la Institutul Național al Justiției și ca lector universitar în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI.

    Magistratul a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Deși atât Judecătoria Chișinău, cât și instanța de apel a condamnat inculpații, într-un final, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

    În 2017 și în 2018, numele judecătorului a figurat în două sesizări privind fapte care pot constitui abateri disciplinare, ambele fiind respinse.

    Magistratul locuiește într-un apartament de 38,4 metri pătrați, dobândit în 2010, pentru care indică o valoare de circa 195 de mii de lei. Potrivit declarațiilor de avere, în 2017 și 2018, judecătorul a primit donații în sumă de 5,8 mii de euro de la mama sa Lidia Chirtoacă, care activează în Italia.

    Victor Sandu: de la calificativul „insuficient” la „foarte bine”
    Victor Sandu activează din 2015 în calitate de magistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. În 2020, a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

    Victor Sandu este magistratul care, în prima instanță, a pronunțat decizia împotriva Rise Moldova și a jurnalistului de investigație Iurie Sanduța, în cazul anchetei privind finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor din Moldova din Federația Rusă, prin intermediul unui offshore din Bahamas. Ulterior, în acest caz, CtEDO a condamnat R. Moldova pentru încălcarea libertății de exprimare. Astfel, judecătorul este unul dintre magistrații care se fac responsabili pentru faptul că Moldova a achitat prejudicii în valoare de 3,800 de euro.

    Victor Sandu: „Prin hotărârea din 21 decembrie 2017, cererea de chemare în judecată înaintată de PSRM către Iurie Sanduța și Asociația Reporterilor de Investigație și securitate privind apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale, și încasarea prejudiciului moral, a fost admisă parțial. Prin decizia CA Chișinău din 3 decembrie 2020 a fost casată hotărârea din 21 decembrie 2017 în cauza civilă la acțiunea înaintată de PSRM. Totodată, CA Chișinău a respins solicitarea de a constata în mod expres încălcarea articolului 10 și de a acorda reclamanților daune, pe motiv că nu aveau o asemenea competență. Ulterior, CtEDO a constatat că CA Chișinău a refuzat în mod expres, prin hotărârea sa din 4 martie 2020, să recunoască încălcarea dreptului reclamanților, în temeiul articolului 10 din Convenție. În consecință, Curtea a constat că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție, iar reclamanții au dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral și le-a acordat întreaga sumă pretinsă. Astfel, consider că Hotărârea CtEDO a dat o explicație mai amplă a aplicării art. 10 al Convenției și va oferi încredere și bază juridică tuturor jurnaliștilor în activitatea lor”.

    Anterior, ZdG a scris că Victor Sandu a luat o decizie considerată de către juriști „fără precedent”, după ce a dispus acordarea unor despăgubiri pentru un accident rutier produs în regiunea transnistreană. Acesta a făcut parte și din completul de judecători care a examinat dosarul penal privind tentativa de asasinat împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Judecătoria Chișinău i-a condamnat atunci pe toți inculpații din dosar, dar i-a achitat pe trei dintre ei pe unele acuzații aduse de procurori. Ulterior însă, instanța de apel a casat sentința primei instanțe și le-a stabilit inculpaților pedepse mai mari. În final însă, în noiembrie curent, toți inculpații din acel dosar au fost achitați.

    În 2018, CEPJ i-a acordat judecătorului calificativul „insuficient”, după ce a obținut în cadrul evaluării doar 54 de puncte.

    „Nu își organizează activitatea la nivel corespunzător. Comportamentul judecătorului Sandu în cadrul ședințelor de judecată este în strictă conformitate cu exigențele etice și normele procesuale, fiind obiectiv și imparțial, însă neorganizarea corectă a activității duce la procentajul majorat de casări a hotărârilor adoptate, precum și lipsa unei motivări suficiente a hotărârilor judecătorești”, se spune în hotărârea Colegiului Disciplinar din 20 octombrie 2018.

    Ulterior, în 2019, magistratul a fost evaluat repetat și a primit calificativul „foarte bine”, după ce a obținut 77 de puncte. Același calificativ l-a obținut un an mai târziu, când a primit 75 de puncte.

    Numele magistratului a figurat în 18 sesizări privind atragerea la răspundere disciplinară, toate fiind respinse. Totodată, în baza sesizării din numele Procurorului General, Eduard Harunjen, a fost intentată o procedură disciplinară pe numele judecătorului. În 2018, procedura a fost încetată, pe motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Sesizarea procurorului general viza dosarul penal pe numele omului de afaceri Serghei Cosovan, care era examinat la acea etapă de către judecătorul Sandu. Procurorul pe caz a cerut însă recuzarea sa, pe motiv că magistratul ar fi intenționat să-l elibereze pe acesta din arest, pe motiv că inculpatul era bolnav. Un alt magistrat a acceptat solicitarea procurorului, iar Sandu a fost îndepărtat de la examinarea dosarului.

    Victor Sandu: „Hotărârea din 20 octombrie 2018 a CEPJ (prin care i-a fost acordat calificativul „insuficient”, n.r.) a fost emisă în perioada imediat următoare depunerii concentrate a sesizării din 19 aprilie 2018 a Procurorului General Eduard Harujen asupra pretinsei abateri disciplinare și a numeroaselor sesizări (începând cu data de 18 aprilie 2018) a conducerii instanței în care activam. Voi menționa că toate sesizările conducerii instanței au fost respinse ca fiind vădit neîntemeiate de către Inspecția Judiciară și Colegiul disciplinar de pe lângă CSM, ultima hotărâre fiind din data de 03 septembrie 2018. Ulterior, în data de 12 octombrie 2018, Colegiul disciplinar de pe lângă CSM a încetat procedura disciplinară intentată în privința mea la sesizarea Procurorului Eduard Harujen, din motiv că nu a fost comisă abaterea disciplinară. Astfel, în data 20 octombrie 2018, la evaluarea activități profesionale, CEPJ pe lângă CSM s-a bazat doar pe caracteristica și nota informativă eliberată de către conducerea instanței, chiar dacă toate aceste aspecte deja au fost examinate de către Inspecția judiciară din subordinea CSM și a Colegiul disciplinar și au fost respinse ca vădit neîntemeiate. Ulterior, CEPJ mi-a acordat calificativul „foarte bine”. Astfel, consider că această hotărâre reflectă obiectiv activitatea mea în calitate de judecător”.

    Magistratul Victor Sandu s-a remarcat public prin faptul că a sesizat în mai multe rânduri Curtea Constituțională (CC), cerând interpretarea unor articole din legislația penală. Într-un caz mediatizat inclusiv de mass-media, Sandu a cerut Curții să interpreteze prevederile unui articol din Codul de Procedură Penală care se referă la aplicarea arestului preventiv, magistratul considerând că acestea ar contravine Constituției R. Moldova și Convenției Europene a Drepturilor Omului, și că astfel s-ar îngrădi drepturile persoanelor. Ulterior, CC i-a dat dreptate magistratului.

    În declarația sa de avere și interese personale, magistratul declara că, în 2020, a primit dreptul de folosință pentru un apartament de 54,7 metri pătrați, care din 2016 aparține părinților săi. Tot în 2020, judecătorul a intrat în proprietatea unui autoturism de model BMW seria 5, fabricat în 2012, pentru care indică o valoare de 10 mii de euro. În același timp, Sandu a vândut cu 120 de mii de lei mașina de model Skoda Superb, pe care o avea din 2017.

    Vitalie Stratan: de la suspendarea din funcție până la președinte interimar al Judecătoriei Chișinău
    Vitalie Stratan este judecător din 2008, iar din 2017 este vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău, funcție pe care a preluat-o, din nou, în luna mai curent. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp.

    La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 2013, 2016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se spune că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat.

    Vitalie Stratan deține, din 2018, o casă la sol cu o suprafață de 116 m.p., procurată de familia sa în august 2018. ZdG a aflat că imobilul este amplasat în apropierea orășelului Vatra, municipiul Chișinău, doar că încă nu locuiește în el. Familia Stratan mai are un apartament de 50 m. p., obținut prin donație de la părinți în 2000 de către Mihaela Stratan, soția judecătorului, o cotă parte de ⅓ din alt apartament, amplasat în afara capitalei, dobândită în 2003 și un garaj. Familia Stratan este proprietara unui Renault Scenic, fabricat în 2009 și achiziționat în 2013. În câteva poze de pe rețelele de socializare, familia Stratan apare împreună cu fostul deputat democrat Igor Vremea, dar și cu actuala viceprimară de Chișinău, Angela Cutasevici.

    Vitalie Stratan: „Suntem colegi de la școala pedagogică (cu Igor Vremea, n.r.). Nu suntem cumătri, nu ne ajutăm. Eu sunt mai mare cu un an. Nu avem relații de genul ăsta. Suntem colegi de la Școala pedagogică. Restul din fotografie tot. Mă mândresc cu așa colegi. Dumnealui este specialist în domeniul său, mai mult politician. Eu fac jurisprudență”.

    În 2018, când a cumpărat casa, familia Stratan a contractat un credit în valoare de 960 de mii de lei de la Victoriabank, scadent în 2033, cu o rată a dobânzii de „până la 7% anual”. Tot în 2018, familia a vândut un apartament de 67 m.p. în care a investit din 2014. Imobilul este situat pe strada Ceucari, în complexul construit special pentru judecători.

    Vitalie Stratan: „Apartamentul în care locuiesc acum este donația pe numele soției, înainte de căsătorie. În casa (cumpărată în 2018, n.r.) nu locuim. Facem reparație. Cu mare plăcere v-o și arăt”.

    Vitalie Stratan candidează și la funcția de judecător la CA Chișinău și la CSJ.

    Vladislav Holban: Averea, firmele soției și datoriile
    Vladislav Holban este, din 2014, judecător la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Anterior, în perioada 2010-2014 a deținut mai multe funcții în cadrul CSJ.

    În ultimii șapte ani, în privința judecătorului au fost înregistrate 14 sesizări care au fost respinse. În 2013, candidatura lui Vladislav Holban a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a obținut 74 de puncte. CEPJ l-a apreciat în 2017 și în 2019 cu calificativul „foarte bine”. În 2020, a fost admis pentru participarea la concursul pentru funcția de judecător la CA Chișinău.

    Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2020, familia Holban deține, din 2018, o casă de locuit cu o suprafață de 112,1 metri pătrați, pe care declară că a cumpărat-o cu aproximativ 587 de mii de lei. Familia magistratului mai are în proprietate un apartament de 50 de metri pătrați pentru care indică valoarea de 411 mii de lei. Totodată, în declarația sa mai indică trei alte averi imobiliare și un spațiu comercial pe care le deține în posesie. Judecătorul conduce, din 2016, un autoturism de model Renault Megane, fabricat în 2009, care ar valora 65 de mii de lei. Soții Holban mai au în proprietate două terenuri agricole și unul extravilan.

    Soția magistratului deține cota de participare majoritară în cadrul companiei „Olgrup Prim” și deține patenta de întreprinzător „Holban Olga”, pentru „confecționarea articolelor meșteșugărești de artă populară și vânzarea lor, cu excepția vânzării la expoziții și licitații”. Familia are și datorii de circa un milion de lei, după ce a contractat un credit în 2018, scadent în 2033 și un împrumut de la Valeriu Holban.

    Vladislav Holban: „Valeriu Holban este tatăl meu. Dumnealui dispune de surse. El mi-a transmis banii cu împrumut pentru a mă ajuta să procur casa, fiindcă, la momentul când am cumpărat casa, când am contractat creditul care este indicat în declarație, era necesar să fie achitată o anumită sumă de bani de care nu dispuneam la acel moment și am luat de la tata, o parte din ei. Tata este fermier”.

    Iana Talmaci: Averea și explicațiile magistratei
    Iana Talmaci a fost numită în august 2015 în funcția de magistrată la Judecătoria Strășeni, iar în mai 2016 a fost suspendată din funcția de judecător în legătură cu acordarea concediului pentru îngrijirea copilului pe o perioadă de 3 ani, până în martie 2019. Magistrata este soția lui Roman Talmaci, fost președinte al Uniunii Naționale a Executorilor din Republica Moldova. Magistrata este nașa de cununie a lui Nicolae Posturusu, fostul secretar general al Aparatului Președintelui R. Moldova în perioada în care funcția era exercitată de Igor Dodon.

    Fostul deputat PDM, Nicolae Ciubuc, a criticat încheierea magistratei prin care aceasta a interzis efectuarea controalelor la cariera de piatră de la Micăuți. Fostul deputat afirma că decizia judecătoarei este una abuzivă și ilegală, în contextul în care acesta afirma că „acolo au fost depistate nereguli care ar fi prejudiciat statul cu 700 de milioane de lei”.

    Iana Talmaci: „Eu mi-am expus comentariile în respectiva încheiere în partea de motivare a încheierii. Cât despre faptul că domnul deputat și-a expus părerea vizavi de respectiva încheiere, dreptul fiecărei părți, la noi e libertatea de exprimare și și-a valorificat acest drept. Totodată, țin să atenționez că încheierea mea din 25 ianuarie a fost menținută prin decizia CA Chișinău. Deci, încheierea mea a trecut controlul legalității la instanța de recurs”.

    În ultimii șase ani, numele judecătoarei a figurat în nouă sesizări, ulterior respinse. În 2015, candidatura magistratei a fost admisă la concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, după ce a acumulat 73 de puncte. CEPJ i-a oferit în 2019 calificativul „foarte bine”. Același calificativ l-a primit și un an mai târziu.

    Familia Talmaci deține o avere de milioane. În anul 2020, magistrata și soțul ei au intrat în posesia a două automobile de lux: un Ford Fusion, fabricat în 2019, pentru care indică o valoare de 260 de mii de lei, și un Lincoln MKZ, fabricat în 2017, pe care l-ar fi procurat cu 360 de mii de lei. Totodată, în garajul familiei Talmaci se mai regăsesc alte trei mașini: un Lexus 450 H, un Renault Megane și un Renault Clio.

    Soții Talmaci dețin o casă cu suprafața de 160 de metri pătrați, estimată la circa 2,7 milioane de lei. Din 2018, familia deține alte cinci bunuri imobile și un garaj – estimate în total la circa 2,2 milioane de lei. În proprietatea familiei se mai regăsesc 5 terenuri agricole, 2 extravilane și unul intravilan. Cei doi soți dețin cote de participare în cadrul mai multor societăți pe acțiuni din România și acțiuni în cadrul mai multor instituții financiare din R. Moldova. Datoriile familiei ajung la circa 723 de mii de lei, potrivit declarației de avere și interese personale depuse de magistrată pentru anul 2020.

    Iana Talmaci: „Din 2015 activez în calitate de magistrat, până atunci am activat în calitate de avocat, din 2008. Deci, am avut anumite surse financiare acumulate de mine personal, dar atrageți atenția că soțul meu este indicat în declarațiile mele de avere și interese, iar acolo toate veniturile lui sunt în palmă, deci se vede. Dacă faceți un audit simplu, vedeți că veniturile soțului meu acoperă pe deplin toate bunurile care au fost procurate sau adunate în decursul anilor.”

    Adunarea Generală a Judecătorilor este programată pentru data de 3 decembrie 2021. În urma celor mai recente modificări la legislație, CSM, organul de autoadministrare a puterii judecătorești este format din 12 membri: șase judecători, dintre care patru din rândul instanțelor de fond și câte unul de la Curțile de Apel și Curtea Supremă de Justiție, trei profesori de drept, aleși de Parlament și trei membri din oficiu,  preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei și procurorul general.

    Întru exercitarea funcţiilor sale, CSM are competenţe referitoare la:
    cariera judecătorilor
    instruirea iniţială şi continuă a judecătorilor şi a personalului secretariatului instanţelor judecătoreşti;
    respectarea disciplinei şi eticii magistraţilor;
    administrarea instanţelor judecătoreşti;
    şi alte competenţe în condiţiile legii.
    De asemenea, CSM aprobă acte normative întru executarea prevederilor legislaţiei din domeniul organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc. CSM întocmeşte şi păstrează dosarele personale ale judecătorilor din instanţele judecătoreşti.

    Sursa: zdg.md

  • Avere, dosare, integritate. Cine sunt cei șapte magistrați care doresc promovarea la CSJ

    Șapte judecători, doi de la Curtea de Apel Chișinău și cinci de la Judecătoria Chișinău aspiră să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție. Unii dintre ei dețin bunuri de milioane, agonisite în paralel cu activitatea din justiție, figurează în dosare pierdute la CtEDO sau în proceduri disciplinare examinate de către Colegiul Disciplinar și Consiliul Superior al Magistraturii. ZdG a […]

    Șapte judecători, doi de la Curtea de Apel Chișinău și cinci de la Judecătoria Chișinău aspiră să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție. Unii dintre ei dețin bunuri de milioane, agonisite în paralel cu activitatea din justiție, figurează în dosare pierdute la CtEDO sau în proceduri disciplinare examinate de către Colegiul Disciplinar și Consiliul Superior al Magistraturii. ZdG a radiografiat cariera și averile celor șapte judecători care aspiră să facă dreptate la Curtea Supremă de Justiție.

    Judecătorii Nelea Budăi și Stelian Teleucă, de la Curtea de Apel (CA) Chișinău, și Svetlana Garștea-Bria, Radu Țurcanu, Sergiu Daguța, Serghei Dimitriu și Vitalie Stratan, de la Judecătoria Chișinău, sunt cei șapte magistrați care participă la concursul organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru funcțiile vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). 

    Casă de milioane, mașină de lux și o pensie mai mare decât salariul

    Nelea Budăi locuiește, împreună cu soțul, Boris Budăi, într-un imobil „de milioane” amplasat în sectorul Buiucani. Casa a fost construită pe un teren cu suprafața de cinci ari, cumpărat de familia sa în 2001, de la Primăria Chișinău și a fost dată în exploatare în 2012. În perioada în care familia sa a procurat terenul și a construit casa, Nelea Budăi activa deja la Curtea de Apel. În 2002, familia Budăi a procurat și terenul din vecinătate, tot ce cinci ari. În decembrie 2012, terenul a fost donat fiului lor, Artur Budăi. Cu licență de avocat din 2014, Artur Budăi este angajat în iulie 2020 în calitate de asistent judiciar la Judecătoria Chișinău.

    În 2020, familia Budăi a procurat cu 846 mii de lei un automobil nou, Toyota Land Cruiser Prado 150. În același an, potrivit declarațiilor de avere și interese personale, familia Budăi a obținut venituri în sumă de 1,2 milioane de lei. Cei mai mulți bani i-a încasat Nelea Budăi, din pensie, – 425 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Pensia magistratei este mai mare decât salariul său, ea declarând pentru 2020 venituri salariale de aproape 320 mii de lei. 

    Pensia judecătoarei Budăi a fost majorată substanțial după ce, în ianuarie 2019, a acționat în judecată Casa Națională de Asigurări Sociale, cerând recalcularea ei. Toate instanțele i-au dat dreptate, obligând CNAS să-i recalculeze pensia. Boris Budăi, soțul judecătoarei, a încasat și el pensie de la Serviciul de Protecție și Pază de Stat în sumă de 141 mii de lei în 2020, echivalentul a aproape 12 mii de lei lunar. 

    Pe lângă casă și mașină, familia Budăi deține alte 5 ha de terenuri agricole, dar și alte două case de locuit, primite de soțul său drept moștenire. În 2020, familia Budăi a împrumutat 15 mii de euro, echivalentul a 300 mii de lei de la o oarecare Zinaida Cuznețov. Banii au fost împrumutați fără dobândă și urmează să fie rambursați în 2021. 

    Într-un comentariu pentru ZdG, Nelea Budăi a precizat că familia sa a construit casa din economii, din 2001 până în 2012, când a fost recepționată.

    „Veniturile mele și ale soțului pe parcursul a 11 ani acoperă cheltuielile suportate la construcția casei. Terenul adiacent, de care întrebați, a fost procurat de la vecina care îl vindea de urgență, prin contractul de vânzare-cumpărare din 6 decembrie 2002 la preț de 29185 lei. Ulterior, în urma contractului de donație din 28 decembrie 2012, proprietar al terenului a devenit fiul nostru. Aceste bunuri imobile, cât și celelalte, sunt declarate în fiecare an, iar declarațiile fiind verificate constant de organele de resort și abateri nu au fost depistate. Suma de 15 mii de euro, am împrumutat-o în 2020 pentru schimbul automobilului de către soț, de la prietena de familie, (C.Z.), cu care ne cunoaștem de 9 ani, avem deplină încredere unii în alții și ajutându-ne la necesitate. Nu urmărim niciodată scopuri meschine, decât bunele relații omenești”, se precizează în comentariul magistratei. 

    Figurează în cel puțin 12 dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO

    În iunie, curent, Nelea Budăi a împlinit 31 de ani de când este judecătoare. Ea a fost numită magistrată la Judecătoria raionului Lenin din Chişinău, în iunie 1990. În 2000, a fost numită, prin transfer, la Curtea de Apel, iar în 2013 a fost aleasă vicepreședintă a acestei instanțe, deşi contracandidata sa, Domnica Manole, obţinuse mai multe puncte, când fusese evaluată de către Colegiului pentru Selecţia şi Cariera Judecătorilor. 

    În iulie 2019, Nelea Budăi a fost evaluată de două ori de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor (CEPJ), o dată pentru activitatea de judecătoare și a doua oară pentru activitatea de vicepreședinte de instanță, primind calificativul „excelent”. Membrii Colegiului au constatat că, în perioada verificată, 2016-2019, judecătoarea nu a figurat în proceduri disciplinare și hotărâri prin care statul a fost condamnat la CtEDO. În cadrul evaluării ordinare precedente, din 2016, s-a constatat că numele magistratei figura într-o cauză pierdută de R. Moldova la CtEDO, pentru violarea articolului opt din Convenție (Dreptul la respectarea vieții private și de familie). Totuși, Colegiul nu a găsit „deficiențe substanțiale de ordin profesional, administrativ sau organizaționale în activitatea judecătorului, fiindu-i recomandată studierea mai aprofundată a jurisprudenței CtEDO”.

    La evaluarea ordinară din 2013, membrii Colegiului de Evaluare, bazându-se pe datele oferite de agentul guvernamental, au constatat că numele judecătoarei figura în alte șapte dosare pierdute de R. Moldova la CtEDO. Într-o analiză a Centrului de Resurse Juridice (CRJM) se constatată că numele judecătoarei Budăi figurează în cel puțin 12 cauze pierdute de R. Moldova la CtEDO, „unele destul de grave, pentru care R. Moldova a achitat cel puțin 129,276 EURO”. „Printre acestea se includ încălcări destul de grave, care denotă fie o nevoie de îmbunătățire a aplicării standardelor europene de protecție a drepturilor omului, fie o atitudine părtinitoare în favoarea statului”, remarcă CRJM.

    Cauze CtEDO în care figurează numele judecătoarei Budăi

    „Spre exemplu, în cauza Popov (2) c. R. Moldova (2005) s-a constatat încălcarea dreptului reclamantului deoarece CA a casat hotărârea irevocabilă, după șapte ani, privind retrocedarea unui imobil în folosul reclamantului (a încercat să recupereze casa părinților săi, naționalizată de autoritățile sovietice). În cauza PPCD c. R. Moldova (2006), CtEDO a constatat încălcarea libertății la asociere, deoarece în 2002 Ministerul Justiției a suspendat activitatea PPCD pentru organizarea unor întruniri pașnice, iar CA Chișinău a refuzat anularea suspendării. În cauza Balan c. R. Moldova (2008) s-a constatat încălcarea dreptului de proprietate a reclamantului, deoarece autoritățile naționale au utilizat o fotografie făcută de reclamant la emiterea buletinelor de identitate, fără a avea acordul acestuia, iar instanțele judiciare, inclusiv CA Chișinău, nu i-au oferit compensații pentru încălcarea respectivă”, punctează CRJM. 

    „În cauza G.B. și R.B. contra R. Moldova (2012), a fost constatată încălcarea dreptului la viață privată deoarece judecătorii naționali nu au acordat compensații suficiente, fără o motivare adecvată, reclamanților, un cuplu care s-a plâns de sterilizarea soției de către un medic într-un spital de stat, fără acordul ei și fără a o informa despre aceasta. În cauza Eremia c. R. Moldova (2013), CtEDO a constatat violarea art. 3 (interzicerea torturii), 8 (respectarea vieții private) și 14 (interzicerea discriminării) deoarece autoritățile naționale, inclusiv CA Chișinău, deși aveau suficientă informație, nu au luat măsuri eficiente pentru a proteja reclamantele de violența domestică, aplicată de soț/tată, care era polițist. În cauza Melnic c. R. Moldova (2019), s-a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece CA Chișinău nu a motivat acceptarea unei cereri depuse de o primărie în afara expirării termenului de prescripție”, remarcă CRJM.

    Judecătoarea a comentat și a analizat mai multe cauze pierdute la CtEDO, în care figurează numele său

    În comentariul pentru ZdG, Nelea Budăi a făcut mai multe precizări cu privire la cauzele pierdute la CtEDO în care figurează numele său.

    „Cu referire la publicația, precum că „am nedreptățit o femeie sterilizată chirurgical din greșeala medicilor, ulterior fiind despăgubită de CtEDO”, menționez că, la 21 martie 2007, G.B. și R.B. au depus cerere de chemare în judecată către Spitalul raional Ștefan Vodă, intervenient accesoriu Bujujan Andrei, solicitând recuperarea prejudiciului material și moral. Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 18 septembrie 2007, acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la Spitalul raional, în beneficiul G.B. prejudiciul moral de 5000 lei, iar în beneficiul R.B – prejudiciul moral de 1000 lei. A fost încasat de la Spitalul raional în beneficiul reclamantelor și prejudiciul material – 1119 lei. Prin decizia CA Chișinău din 24 ianuarie 2008, apelul declarat de către G.B. și R.B. a fost admis cu casarea parțială a hotărârii primei instanțe, încasarea de la Spitalul raional în beneficiul apelantelor-reclamante a câte 10 mii de lei cu titlu de prejudiciu moral, cu obligarea Spitalului de a o asigura pe G.B. zilnic, până în 2020, cu medicamentul „rigevidon” și restituirea cheltuielilor pentru asistență juridică. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe privind încasarea prejudiciului material de 1119 lei.

    La 24 septembrie 2008, CSJ a respins recursul G.B. și R.B, menținând decizia CA Chișinău din 24 ianuarie 2008. Astfel, decizia CA Chișinău din 24 ianuarie 2008 este perfect legală și favorabilă apelantelor-reclamante. Despăgubirea ultimelor prin hotărârea CtEDO cu 12 mii de euro, nu înseamnă că instanța de Apel „a nedreptățit” reclamantele. La compensații insuficiente se atribuie și alte hotărâri CtEDO cum ar fi,  Ciolacu v. R. Moldova nr.22400/13, Ipate v. R. Moldova nr.5131/10”, precizează judecătoarea Budăi. 

    Comentariul integral al magistratei Budăi cu referire la hotărârile CtEDO în care figurează numele său

    „Cauza Lari v. R. Moldova nr.23589/14 în care reclamanta se plângea de durata excesivă a procesului civil pe care îl inițiase, 6 ani și  9 luni în fața a trei nivele de jurisdicție, nu este relevantă pentru instanța de Apel, deoarece cererea de chemare în judecată a dnei Lari V. a fost respinsă în prima instanță cu menținerea acestei hotărâri de către CSJ, pe când instanța de Apel a admis apelul apelantei-reclamante cu admiterea cererii de chemare în judecată”.

    Cauza Macovei și alții v. Moldova /nr.19253/03, 17667/03,31960/03, 19263/03 17695/03 și 31761/03, în care Curtea a constatat încălcarea art. 6 din Convenție și art.1 din protocolul nr.1 la Convenție din cauza lipsirii de efecte a hotărârilor judecătorești privind obligarea Companiei QBE ASITO să execute contractele de asigurare cu pensie suplimentară prin admiterea ulterioară a cererii QBE ASITO  de reziliere a acestor contracte pe motiv de hardship, se atribuie la Plenul CSJ din 11 martie 2002 care a admis demersul în interesul legii al procurorului general și nu este relevantă pentru instanța de Apel.

    Prima condamnare a Moldovei pentru admiterea cererii de revizuire a avut loc în cauza Popov 2 v. Moldova nr.19960/04, cauză relevantă instanței de Apel în perioada când Codul de procedură civilă prevedea întocmirea doar a dispozitivului hotărârii judecătorești, hotărârea CA Chișinău intrând în vigoare prin neapelare, iar cererea de revizuire, depusă peste 6 ani, se întemeia pe argumentul precum că nu acel număr de imobil a fost retrocedat în folosul reclamantului, fiind anexat în Monitorul Oficial de până la data adoptării hotărârii judiciare. Verificarea argumentului invocat în cererea de revizuire putea avea loc numai în urma admiterii revizuirii și reexaminării fondului cauzei, deoarece hotărârea judecătorească era în dispozitiv, fără motivare, lucru care a și avut loc. Finalmente, CtEDO a constatat încălcarea principiului securității raporturilor juridice, fapt ce a condus la condamnarea pentru încălcarea art.6 $ 1 din Convenție și a art.1 din Protocolului 1 la Convenție.

    Nu se neagă și celelalte hotărâri CtEDO: PPCD v. Moldova nr.28793/02 în care Curtea a constatat încălcarea art.11 din Convenție din cauza suspendării activității PPCD între 18 ianuarie și 8 februarie 2002 pentru organizarea unor întruniri pașnice neautorizate de Primăria Chișinău, la care au participat minori, Cazacu vs. R. Moldova nr.40117/02, în care Curtea a constatat încălcarea art.1 din Protocolul 1 la Convenție pentru neîncasarea de către instanțele naționale a indemnizației de concediere în beneficiul reclamantului, Flux și Samson v. Moldova, nr.28700/03, în care Curtea a constatat încălcarea art.10 din Convenție pentru obligarea ziarului să publice dezmințire și să plătească compensație ex-ministrului Construcțiilor, pentru publicarea unui articol, Balan v. Moldova, nr.19247/03, în care Curtea a constatat încălcarea art.1 la Convenție din cauza respingerii cererii reclamantului de acordare a compensației pentru încălcarea dreptului de proprietate intelectuală, în urma folosirii fotografiei făcute de reclamant, în calitate de fundal pentru buletinele de identitate, Eremia v. Moldova nr.3564/11, în care Curtea a constatat încălcarea art.3, 8, și 14 coroborat cu art.3 din Convenție într-un caz de violență în familie când a  fost anulată ordonanța de protecție din 09.12.2010,  Melnic v. Moldova nr.46351/08, în care Curtea a constatat încălcarea art.6 din Convenție și art.1 din Protocolul 1 la Convenție pentru admiterea unei acțiuni după expirarea termenului de prescripție de trei ani.

    Cu toate acestea, țin să menționez, că condamnările la CtEDO, până a fi calificate de organele competente ca fiind abateri disciplinare, nu pot fi considerate ca factori de risc la promovarea în funcție, or, acestea ca fapt în sine, nu pot fi calificate ca activități contrare intereselor funcției publice sau acțiuni realizate în detrimentul R. Moldova, autorităților publice, societății, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

    A atacat în instanță hotărârea CSM prin care nu a fost promovată la CSJ

    Nelea Budăi a candidat și în septembrie 2020 pentru un fotoliu de judecător la CSJ, dar nu a obținut voturile membrilor CSM. Nemulțumită, în octombrie 2020, a depus o cerere de chemare în judecată, cerând anularea hotărârii CSM prin care la CSJ erau propuși alți judecători.
    În iulie, printr-o încheiere, instanța a luat act de faptul că Budăi a renunțat la acțiunea înaintată. În martie, curent, CSJ respinsese demersul CSM prin care s-a cerut strămutarea examinării cauzei la o altă instanță egală în grad. 

    21 de plângeri examinate în ultimii șase ani. Toate au fost considerate neîntemeiate

    În ultimii șase ani, conform informațiilor de pe site-ul CSM, numele judecătoarei a figurat în cel puțin 21 de plângeri, examinate de către Colegiul Disciplinar, toate fiind însă respinse ca neîntemeiate. Judecătoarea a fost vizată în mai multe articole de presă, ea fiind implicată și în luarea unor decizii catalogate drept dubioase. În 2012, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) s-a adresat la CSM, invocând admiterea de către instanţa de judecată a unor probe presupus false şi majorarea nefondată a datoriei întreprinderii de stat „Moldtranselectro” Chişinău de către SC „Termoelectrica” SA Bucureşti la examinarea unei cauze civile. Dosarul era în gestiunea judecătoarelor Nelea Budăi și Nina Traciuc. CSM, însă, a refuzat să examineze demersul SIS pe motiv că dosarul era pe rol, iar „aprecierea acţiunilor judecătorilor Nelea Budăi şi Nina Traciuc ar constitui o imixtiune în înfăptuirea justiţiei”. 

    Nelea Budăi a făcut parte din completul de judecători care, în noiembrie 2016, a menţinut decizia Judecătoriei Buiucani prin care Agenţia Proprietăţii Publice a fost obligată să-i vândă la preț normativ unei firme afiliate lui Vladimir Plahotniuc un teren de 1,17 ha de pe teritoriul Moldexpo, care aparținea statului.  

    ZdG a scris anterior că Nelea Budăi este în relații de afinitate cu o magistrată de la CSJ, Ala Cobăneanu. Există mai multe dosare examinate la CA Chișinău de Nelea Budăi, iar la CSJ de Ala Cobăneanu. Printr-un răspuns oferit anterior de CSJ am fost informați că judecătoarea Budăi nu este rudă cu Cobăneanu, dar că aceasta se află în relații de rudenie cu fratele judecătoarei Cobăneanu. 

    Cum comentează judecătoarea articolele de presă în care a fost vizată

    În același comentariu pentru ZdG, Budăi s-a referit și la articolele de presă în care a figurat, de-a lungul anilor, numele său, în care îi erau aduse diverse acuzații.

    „În publicațiile anterioare s-a menționat că vicedirectorul SIS a depus în 2012 o sesizare  la CSM, precum că aș fi administrat în dosarul Moldtranselectro-Termoelectrica careva acte false, fapt ce ar fi dus la majorarea nefondată a datoriei întreprinderii de stat din Moldova față de compania românească, iar CSM, la 18 decembrie 2012, ar fi constatat că dosarul civil este în examinare și verificarea celor invocate ar constitui o imixtiune în înfăptuirea justiției. În acest context, menționez că fondul cauzei fusese examinat nu de instanța de drept comun a CA, ci de Judecătoria economică de circumscripție, în urma lichidării căreia cauzele au fost transmise instanței noastre. Fiindu-mi repartizată spre examinare cererea de revizuire asupra încheierii Judecătoriei Economice de Circumscripție, la care revizuentul a anexat noile înscrisuri în baza cărora a solicitat anularea încheierii contestate cu revizuirea cauzei, CA Chișinău prin încheierea din 23 mai 2013 a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de SC „Termoelectrica” SA împotriva încheierii Judecătoriei Economice de Circumscripție din 22 iunie 2010 prin care s-a înlocuit partea SC „Termoelectrica” SA cu SC „Titan Total Grup” SRL în raportul stabilit prin încheierea CA Economice din 1 noiembrie 2005 în rezultatul cesiunii de creanțe. Încheierea dată a fost menținută de CSJ prin decizia din 18 septembrie 2013. Astfel, învinuirile aduse sunt nu altceva decât insinuări. Nu există careva acte juridice, precum că actele administrate în procedura de examinare a cererii de revizuire sunt false”, a punctat Budăi. 

    „Cu referire la faptul precum că eu, participînd la examinarea cauzei civile ÎCS „Finpar Invest” SRL, aș fi obligat APP să încheie contract de vînzare-cumpărare asupra unui teren aferent de la Moldexpo,  atrag atenția că decizia pronunțată de completul nostru din 24 noiembrie 2015 care este publică, nu se referă la fondul cauzei. Instanța a examinat cauza nu în ordine de apel, ci de recurs într-o perioadă când art.309 CPC era abrogat, iar modificările efectuate la art. 426 CPC au fost intrate în vigoare la 28 aprilie 2017. Astfel, recursul declarat de publicistul Voznoi Vitalii, care nu este participant la proces, dar a contestat refuzul instanței de fond privind înregistrarea video a ședinței, a fost respins ca inadmisibil. Prin urmare, învinuirile aduse, precum că aș fi participat la împroprietărirea dlui V. Plahotniuc cu careva lot de teren, sunt aberante”, susține Nelea Budăi.

    „Nici într-o cauză nu am admis presiuni și influențe străine asupra soluției instanței de judecată. Drept exemplu poate servi cazul mediatizat SRL „Basconslux” către Ministerul Finanțelor, SA „Stadionul Republican” cu privire la recunoașterea valabilității contractului de antrepriză cu încasarea sumei de 8 044 108,68 lei, dobânzii de întârziere în mărime de 6 152 641 lei, cererea în judecată fiind admisă de prima instanță, anulată și respinsă de instanța de Apel, după examinarea recursului, CSJ a casat decizia instanței de Apel și a menținut hotărârea primei instanțe”, a precizat Nelea Budăi. 

    În finalul mesajului, magistrata a menționat: „nu cred că voi mai candida la CSJ”, fără a indica alte detalii.

    Casa de milioane a judecătorului Teleucă, încă neînregistrată la Cadastru

    Stelian Teleucă locuiește într-un imobil construit de familia sa în ultimii ani pe un teren de 7 ari de pe strada Dragomirna din Chișinău, cumpărat în 2012. Deși în declarațiile de avere și interese judecătorul indică faptul că imobilul ar valora 0 lei, în realitate, costă câteva milioane, fiind deja aproape gata. Casa nu este încă dată în exploatare, nefiind înregistrată la Cadastru, dar la fața locului există mai multe semne că familia judecătorului deja locuiește în ea. În apropierea casei, am găsit un automobil BMW X1, declarat de judecător.

    Solicitat de ZdG, Stelian Teleucă a precizat că imobilul e construit în temeiul autorizației de construcție eliberate de Primăria Chișinău în 2014 și că „la construcția casei au fost utilizate surse financiare acumulate pe parcursul anilor, inclusiv din activitatea de jurist superior la BC „Victoriabank” SA, unde am fost angajat o perioadă de aproape 10 ani, din creditele bancare contractate, ultimul în sumă de 425 mii de lei, scadent în 2036, vânzării apartamentului părinților contra sumei de 900 mii de lei în 2015 și vânzării apartamentului obținut prin ipotecă contra sumei de 639,4 mii de lei în 2016”. 

    Judecătorul menționează că „venitul total declarat, împreună cu venitul soției, pentru anul 2020 provenit din salariile de bază, activitate didactică, pensii și indemnizații, vânzări de bunuri, remitențe, este de 701,8 mii de lei și 5 mii de euro, ceea ce constituie în mediu 67,2 mii de lei pe lună”. „Proveniența surselor financiare menționate, inclusiv investite în construcția casei, precum și însuși construcția, sunt reflectate în declarațiile de avere și interese personale depuse anual. La construcția casei de locuit au fost investite aproximativ 1,45 milioane de lei. La momentul actual casa nu este finalizată, nu este racordată la rețeaua de gaze și canalizare, însă am decis să locuim cu familia în casa respectivă pe motiv că, nici eu, nici soția, nu posedăm altă locuință”, a precizat magistratul. 

    Ar fi vândut apartamentul cumpărat la preț preferențial cu doar 350 de euro pentru un metru pătrat

    Stelian Teleucă a vândut anul trecut un automobil BMW 328i cu 200 mii de lei și a achiziționat un alt automobil de aceeași marcă – BMW 520, fabricat în 2012, plătind aceeași sumă de bani. Magistratul mai deține un BMW X1, fabricat în 2014 și cumpărat în 2017, o remorcă, fabricată și cumpărată în 2019 și o motocicletă Can-Am. 

    Magistratul a cumpărat și ulterior a înstrăinat un apartament de 89 m.p. în blocul din strada Ceucari, destinat judecătorilor, la prețuri preferențiale. Judecătorul a investit în el începând cu 2014, primind cheile în aprilie 2017. Peste o lună și jumătate l-a vândut, obținând 639 de mii de lei, echivalentul a 31 de mii de euro (la cursul leu/euro din perioada tranzacției), potrivit declarației sale de avere și interese. 

    Un calcul simplu arată că judecătorul ar fi vândut locuința cu doar 350 de euro pentru un metru pătrat, adică exact la prețul cu care a cumpărat-o, mult sub cel de piață. În 2015 și 2016, judecătorul a contractat și două datorii: una de la MAIB, în valoare de 425 de mii de lei și alta de la mama sa, Valentina, în sumă de 90 de mii de lei, urmând să le ramburseze până în 2035 și 2036. 

    Cercetat disciplinar după un articol al ZdG, dar nepedepsit

    Stelian Teleucă este judecător din 2006. A activat inițial la Judecătoria Botanica, iar în 2014 a fost promovat la CA Chișinău. În 20142017 și 2020 acesta a fost evaluat de către CEPJ cu „foarte bine” și „excelent”. Nu există informații despre hotărâri ale CtEDO în care statul să fie condamnat în urma unor decizii luate de Stelian Teleucă la Judecătoria Botanica sau CA Chișinău. 

    În anii 2015-2021, numele judecătorului Stelian Teleucă figurează în 13 hotărâri ale Colegiului Disciplinar, în toate constatându-se că plângerile depuse pe numele judecătorului au fost neîntemeiate. Una dintre sesizări are la bază un articol de ZdG, „Terenuri publice de zeci de milioane, împărțite de trei magistrați și un executor judecătoresc”, publicat în februarie 2015. Constatam atunci că un executor judecătoresc, în temeiul unei încheieri judiciare suspecte, şi-a atribuit rolul de autoritate publică locală, organizând licitaţii de comercializare a terenurilor publice. De obicei, licitaţiile erau anunţate într-un ziar cu tematică creştină, fiind câştigate de firme necunoscute, cu interese în construcţii, fondate „la pachet”. Doi magistraţi de la Judecătoria Botanica, printre care și Stelian Teleucă, au calificat ca fiind legale licitaţiile, astfel că mai multe terenuri publice au fost trecute în proprietate privată, fără acordul municipalității. Colegiul Disciplinar, sesizat de Ion Păduraru, pe atunci secretar general al aparatului președintelui, nu a constatat abateri în acțiunile magistratului.

    Stelian Teleucă a făcut parte din completul de judecători care l-a achitat pe fostul deputat Constantin Țuțu în dosarul crimei din Codrii Orheiului. Prin decizia din decembrie 2019, CSJ a casat decizia CA și a dispus rejudecarea cauzei. În opinia instanței de recurs, instanța de Apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, care au avut drept consecință propunerea unei concluzii premature și nemotivate.

    Anterior, completele din care a făcut parte Teleucă au emis și alte hotărâri, fiind achitați mai mulți judecători, un executor judecătoresc implicat în Laundromat și o parte din figuranții din dosarul corupției de la FISC, în care se afla și un fost șef al instituției, Nicolae Vicol. 

    Avere modestă și încercări eșuate de a promova

     

    Svetlana Garștea-Bria deține în proprietate un apartament obținut prin moștenire încă în 2003 și ¼ din alt apartament, privatizat în 1998. Ea indică în declarația sa de avere și interese pentru 2020 că are în posesie și un garaj, care nu este dat în exploatare. Judecătoarea nu indică faptul că ar deține vreun automobil, dar raportează o datorie în valoare de 2,3 mii de euro, contractată în 2020 și scadentă în 2022, fără dobândă. Judecătoarea a ridicat, în 2020, un venit din salariu în sumă de 270 mii de lei (22,5 mii de lei lunar) și o pensie de 110 mii de lei (9 mii de lei lunar). 

    Svetlana Garștea-Bria este judecătoare din 1994 și a activat doar la Judecătoria Chișinău. De-a lungul anilor, a participat și la alte concursuri din justiție, dar nu a obținut voturile membrilor CSM. 

    În 2014, ea a candidat la funcția de vicepreședinte a Judecătoriei Botanica. Deși a avut un punctaj mai mare decât contracandidatul său, Radu Țurcanu, nu a fost promovată. În ultimii trei ani, Garștea-Bria a solicitat de trei ori promovare la o instanță judecătorească ierarhic superioară, fiind evaluată de către Colegiul pentru Selecție și Cariera Judecătorilor. 

    O procedură disciplinară încheiată cu „avertisment”

    Conform informațiilor de pe site-ul CSM, începând cu 2014, numele judecătoarei a figurat în opt hotărâri emise de Colegiul Disciplinar. Într-un singur caz, în ianuarie 2015, judecătoarea a fost sancționată cu avertisment după ce s-a constatat că a emis consecutiv trei încheieri privind asigurarea acțiunii, chiar și după casarea lor de către instanța ierarhic superioară. În iunie 2015, CSJ a respins contestația depusă de magistrată și a menținut sancțiunea disciplinară. 

    În 2018, judecătoarea a depus o plângere la CSM, invocând „repartizarea inechitabilă a dosarelor prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor (PIGD), or, în 2016-2017, i s-au repartizat dosare în timpul aflării în concedii medicale și de odihnă, fapt ce a creat un volum exagerat de dosare în procedură” și a dus la „imposibilitatea examinării cauzelor aflate în procedură, conform termenelor legale, ceea ce s-a reflectat negativ în darea de seamă și a provocat adresarea părților la CSM în legătură cu tergiversarea examinării cauzelor”. CSM a luat act de demersul judecătoarei, dar a precizat că „argumentele invocate nu s-au confirmat”. 

    În 201320162018 și 2020, Svetlana Garștea-Bria a fost evaluată de către CEPJ. În trei cazuri, a primit calificativul „bine”, iar în 2020 a primit calificativul „foarte bine”. La evaluarea din 2018, membrii Colegiului au constatat că există o hotărâre CtEDO ( „Savca c. Moldovei”, 15 martie 2016), în care figurează Svetlana Garștea-Bria. În urma acestei hotărâri, statul a fost condamnat pentru detenție ilegală și condiții inumane de detenție. 

    În 2016, i-a dat dreptate surorii ministrului de atunci al Justiției, într-un litigiu financiar

    ZdG a scris în 2016 că judecătoarea Garștea-Bria a fost cea care a admis pretențiile Marianei Tăbuică, sora ministrului Justiției din acea perioadă, Vladimir Cebotari. Ea a dispus încasarea din conturile ÎS „Moldatsa”, unde Tăbuică a fost angajată din noiembrie 2013 până în octombrie 2015, a sumei de 415,65 mii de lei. Dintre aceștia, 342,3 mii de lei reprezentau salariul pentru perioada absenței de la locul de muncă, iar 73,3 mii – compensație „în locul restabilirii la muncă”. Tăbuică nu a cerut instanței s-o restabilească la serviciu, ci doar să-i acorde o sumă de bani în schimbul acestei posibilități, pe care a refuzat, practic, s-o utilizeze. Peste patru zile, pe 29 noiembrie 2016, judecătoarea Garștea-Bria a emis o hotărâre suplimentară, prin care a obligat „Moldatsa” să achite și taxa de stat, în sumă de 12 mii de lei, decizie omisă cu câteva zile mai devreme. 

    ZdG menționa atunci că verdictul instanței, dar și acțiunea intentată de Mariana Tăbuică împotriva „Moldatsa” provocau mai multe semne de întrebare. Instanța a decis să-i achite salariul pentru perioada în care a lipsit de la serviciu, deși Tăbuică a plecat din proprie inițiativă (!), așa cum se indica într-o altă hotărâre în care figurează Tăbuică și „Moldatsa”, dar și în ordinul de concediere.

    Ulterior, CA Chișinău a casat decizia instanței de fond. Instanța de Apel a stabilit că magistrata Svetlana Garștea-Bria nu a luat în calcul faptul că sora ministrului Cebotari, înainte de a pleca în concediu medical, a depus cerere de demisie.

    „De ordinul dat și că este sora ministrului de Justiție de atunci, eu am aflat deja după pronunțarea hotărârii. De ce am emis așa hotărâre vă explic. Toată cariera mea, eu emit hotărârile doar în baza actelor care sunt în dosar. Nici acelea care sunt prezentate după sau în afara ședinței, nu accept. În dosar, au fost prezentate aceste documente de către reclamantă, eu pe dânsa nici nu am văzut-o, fiindcă documentele le-am primit nemijlocit din cancelarie, deja dosarul era cu număr. Mai întâi nu am dat curs cererii, pentru că nu erau careva documente, ulterior au parvenit, prin cancelarie, careva alte documente și în baza acestor acte, am început examinarea cauzei. Doamna nici nu a participat la examinare, participa avocatul ei. Am emis hotărârea în baza actelor prezentate de ambele părți”, insistă judecătoarea, precizând că cererea de demisie din propria inițiativă a reclamantei nu a fost prezentată în prima instanță.

    Înlăturat din funcție și acuzat de imixtiune în justiție, dar repus de instanță peste o lună

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, este magistrat din 2007, când  a fost numit la Judecătoria Botanica. În 2014, a fost ales vicepreședinte al instanței, iar în 2017 devine președinte al Judecătoriei Chișinău, în urma unui concurs în care a fost singurul candidat înscris în cursă.

    În iunie 2019, printr-o hotărâre a CSM, Radu Țurcanu este înlăturat de la exercitarea funcției administrative în cadrul Judecătoriei Chișinău, până la o decizie definitivă luată în urma informației prezentate de judecătorul Mihail Murguleț, care a depus la CSM o notă informativă, denunțând faptul că, în 2018-2019, a fost supus unor atacuri nejustificate din partea președintelui CSJ, Ion Druță, președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, și vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, Corneliu Guzun. 

    Murguleț susținea că atacurile fuseseră precedate de tentative de imixtiune în activitatea sa de înfăptuire a justiției din partea lui Radu Țurcanu, care a intervenit cu solicitarea de anulare a unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile. Pentru că s-ar fi opus, „în privința lui s-au început atacuri denigratoare, cu concursul Inspecției judiciare, fiindu-i intentate cauze disciplinare și aplicate două sancțiuni disciplinare”. Acțiunea de înlăturare din funcție a lui Radu Țurcanu s-a produs după plecarea PDM-ului condus de Vladimir Plahotniuc de la guvernare. 

    Peste o lună, însă, Țurcanu a revenit în funcție, după ce CA Chișinău a anulat, ca ilegală, hotărârea CSM din 25 iunie 2019, privind „înlăturarea” acestuia din funcție. Ulterior, Procuratura Generală a emis o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale și de clasare a procesului penal deschis pe marginea notei informative depuse de  Murguleț. În aprilie 2020, cel care a plecat din sistem a fost Mihai Murguleț, după ce CSM i-a respins cererea prin care solicita numirea în funcția de magistrat până la atingerea plafonului de vârstă.

    În 2011, l-a repus în termen record în funcție pe președintele SA „Franzeluța”, iar ulterior a emis o încheiere cu tentă de atac raider

    Radu Ţurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat în termen record cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA „Franzeluţa”, după ce acesta fusese demis de către Consiliul de Administraţie. Baleca fusese demis în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în urma cărora s-a depistat că ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Țurcanu l-a restabilit pe Baleca în funcție a doua zi după ce fusese demis.

    Scandalul care l-a avut în prim-plan pe Baleca a ajuns notoriu pentru lupta ce se dădea între premierul de atunci, Vladimir Filat, şi fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, pentru controlul SA „Franzeluța”. Baleca era considerat un personaj apropiat lui Plahotniuc. Atunci, ministrul Justiției, Oleg Efrim, iniţiase o procedură disciplinară pe numele judecătorului, dar aceasta a fost clasată de Colegiul Disciplinar, pe motiv că acuzaţiile nu s-au confirmat.

    Numele lui Radu Țurcanu, apare și în așa-numitul „atac raider” de la Compania de Asigurări „Asito”. Atunci, Ţurcanu, fiind judecător la Judecătoria Botanica, a emis o ordonanţă prin care compania offshore „Lokkert” a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS „Insurance Consult” SRL la ASITO şi a pachetului de 48,325% din acțiuni deţinut de „Moldovan Investments Limited” la aceeaşi companie.

    Doar în anii 2018-2021, numele lui Radu Țurcanu figurează în 21 de hotărâri ale Colegiului Disciplinar. De fiecare dată, însă, acesta a scăpat de pedeapsă. Potrivit informațiilor de pe site-ul CSM, Țurcanu a fost evaluat în 20132016 și 2019 de către CEPJ, primind mereu calificativul „foarte bine” sau „excelent”. Deși în hotărârile Colegiului de Evaluare nu se menționează despre hotărâri ale CtEDO de condamnare a R. Moldova din cauza unor decizii ale judecătorului Radu Țurcanu, potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Jurişti pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia era și Radu Țurcanu a fost obiect de examinare la CtEDO: Savca c. Moldovei. Este aceeași hotărâre care figurează și în dreptul unei alte candidate pentru CSJ, Svetlana Garștea-Bria. 

    Apartament de 114 metri pătrați în blocurile destinate judecătorilor

    În declarația de avere și interese pentru 2020, Țurcanu indică venituri salariale din funcția de președinte de instanță de 404 mii de lei, echivalentul a 33,7 mii de lei lunar. El a avut și alte venituri oficiale din activitate didactică sau din darea în chirie a unui imobil. Din 2017, magistratul deține un apartament de 114 m. p., amplasat pe strada Romană din Chișinău, într-un bloc destinat judecătorilor, comercializat la prețuri preferențiale. 

    Magistratul a primit dreptul să cumpere acest apartament deși, în 2010, a primit de la autoritățile publice locale un apartament de 61 m. p. în sectorul Botanica, adresându-se, în prealabil, în instanța de judecată cu solicitarea de a fi asigurat cu spațiu locativ. În același bloc din strada Romană, Țurcanu are un garaj și o debara, procurate în 2018. Judecătorul conduce un automobil Toyota Rav 4, fabricat în 2017 și cumpărat în 2019. Soția sa, Diana Țurcanu, deține 50% din compania „Xpert Propartner”, cu „activități de consultare în afaceri şi management”. În declarația de avere pentru 2020, judecătorul a indicat că a obținut venituri de 15 mii de lei după ce a dat în locațiune un imobil, probabil, apartamentul vechi, dobândit anterior de la stat. 

    În 2016, portalul moldovacurata.md scria că magistratul refuza să indice în declarațiile de avere prețul autoturismelor pe care le deținea, familia sa fiind proprietară a două mașini, un Mercedes Benz și o Toyota Corola, ambele fabricate în 2010, dar cumpărate în 2011 și 2014.
    „Păi, e secret comercial, nu? Sunt unele chestii pe care le fac publice, mă obligă legea să le fac, dar poate vreți să mă întrebați ce am mâncat aseară sau…? Tot ce este obligat judecătorul să indice în declarația de avere, am indicat, de-a fir-a-păr. Puteți verifica absolut totul. Declarația e publică, e pe site-ul CSM. Noi suntem în 2016. Deschideți site-ul 999 și veți vedea cât valorează așa o mașină pe piață”, a fost răspunsul judecătorului. Ulterior,  Radu Țurcanu a început să indice valoarea mașinilor în declarațiile sale de avere și interese. 

    Trei hotărâri ale Colegiului Disciplinar cu numele judecătorului. Toate trei – declarate neîntemeiate

    Sergiu Daguța a fost numit în funcția de judecător în 2002. De atunci a activat doar la Judecătoria Chișinău. În 2018, o scurtă perioadă, a deținut funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău. Numele lui Sergiu Daguța figurează în trei hotărâri ale Colegiului Disciplinar emise în anii 2016-2019, doar că acele plângeri au fost declarate neîntemeiate. 

    În 20142017 și 2020, Daguța a fost evaluat de CEPJ de fiecare dată primind calificativul „foarte bine”. Numele magistratului nu figurează în dosare pierdute la CtEDO sau în proceduri disciplinare soldate cu sancționarea sa.

    Magistratul locuiește, împreună cu soția sa, Liuba Daguța, avocată (anterior a activat la Procuratura Generală) într-un apartament de 97 m. p., amplasat la Ciocana, achiziționat în iunie 2016 cu aproape un milion de lei. Până a procura această locuință, familia Daguța pusese la cale alte câteva tranzacții imobiliare.

    Tranzacțiile imobiliare ale familiei Daguța

    Din 2005, familia Daguța locuia într-un apartament de 42 m.p., în sectorul Râșcani. Locuința fusese cumpărată în 2005, fiind vândută în ianuarie 2016. Cu doi ani mai devreme, în martie 2014, Consiliul Municipal Chișinău (CMC) decidea să-i repartizeze familiei Daguța un apartament de 55 m.p.. Decizia fusese luată după ce judecătorul acționase în judecată autoritățile municipale, solicitând să fie asigurat cu locuință, în baza legii. Prin hotărârea CA Chişinău din 10 decembrie 2009, CMC era obligat să asigure  cu spaţiu locativ familia judecătorului, hotărârea fiind menținută în 2010 și de către CSJ. 

    Familia Daguța a intrat în apartamentul amplasat pe strada Zadnipru din Chișinău, în iunie, același an. În decembrie 2014, judecătorul s-a adresat în judecată și a cerut un  prejudiciu moral de 47,9 mii de lei, motivând că, pe parcursul a peste 4 ani (de la 17 martie 2010 până la 08 iunie 2014), prin neexecutarea hotărârii CA Chişinău din 10 decembrie 2009, privind asigurarea lui cu spaţiu de locuit, a avut loc încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, prin ce i-a fost cauzat prejudiciu moral și a solicitat constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti. Instanțele i-au acordat un prejudiciu de 10 mii de lei, sumă estimată și de CSJ. 

    În paralel, începând cu 2014, familia Daguța a investit și într-un apartament de 66 m. p. în blocul construit la prețuri preferențiale pentru judecători, amplasat pe strada Ceucari, aceasta fiind, din 2017, proprietara unui apartament de 66 m.p. în acel bloc. În declarația de avere și interese pentru 2020, Sergiu Daguța a indicat venituri de 1980 de euro din darea în chirie a unui apartament. Daguța candidează nu doar la funcția de judecător la CSJ, dar și la funcția de judecător la CA Chișinău. 

    Șase hotărâri ale Colegiului Disciplinar cu numele judecătorului. Zero sancțiuni

    Serghei Dimitriu a fost numit judecător în 2008, la Judecătoria Botanica și activează în continuare în această instanță. În 2018, a exercitat, temporar, funcția de vicepreședinte al instanței. Începând cu 2016, numele judecătorului figurează în șase hotărâri emise de Colegiul Disciplinar. În toate cazurile, membrii Colegiului au constatat că abaterile disciplinare imputate magistratului nu sunt întemeiate pe fapte și probe. 

    În ultimii trei ani, Dimitriu a fost evaluat de trei ori de către Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor după ce a solicitat să fie promovat într-o instanță ierarhic superioară, dar nu a reușit să obțină voturile membrilor CSM. În 20132016 și 2019 acesta a fost evaluat și de către CEPJ, primind de fiecare dată calificativul „foarte bine”, nefiind constatate „deficiențe substanțiale de ordin profesional, administrativ sau organizațional”.

    Apartamentul și datoria de la banca unde lucrează soția judecătorului

    Serghei Dimitriu locuiește, cu familia, într-un apartament de 78 m.p. din Chișinău, pe care l-a achiziționat în octombrie 2017 cu 31 mii de euro. În același an, cu doar două luni mai devreme, familia sa a vândut cu 37,5 mii de euro un apartament de 71 m.p., amplasat pe strada Ceucari, bun imobil construit special pentru judecători, în care a investit în 2014. Familia Dimitriu mai deține o cotă parte de ⅓ într-un apartament dintr-un bloc vechi, acesta aparținând părinților soției judecătorului încă de la începutul anilor ’90, dar și un automobil Nissan Qashqai, fabricat în 2011 și cumpărat în 2019. 

    Din 2017, când a cumpărat apartamentul în care locuiește, familia Dimitriu a contractat un credit în valoare de 550 mii de lei de la Moldova-Agroindbank cu o rată a dobânzii de 7%, scadent în 2022. Tatiana Dimitriu, soția judecătorului, este angajată la această instituție bancară, declarând pentru 2020 venituri salariale de 409 mii de lei (34 mii de lei lunar). Dimitriu candidează nu doar la funcția de judecător la CSJ, dar și la cea de magistrat al CA Chișinău.

    În 2015 a fost sancționat cu „avertisment”. Judecătorul nu a contestat 

    Vitalie Stratan este judecător din 2008, iar din 2017 este vicepreședinte la Judecătoria Chișinău. În același an a deținut, o scurtă perioadă, funcția de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. La fel ca și toată conducerea Judecătoriei Chișinău, în iunie 2019, Stratan a fost înlăturat din funcție, în urma notei informative depuse de Mihai Murguleț, dar a revenit în scurt timp în funcție. În mai curent, Stratan a fost desemnat, din nou, președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. 

    La fel ca și colegii săi, Stratan a fost evaluat de către CEPJ în 20132016 și 2019 cu calificativul „foarte bine”. Deși în hotărârea Colegiului din mai 2016 se spune că acesta nu a fost pedepsit disciplinar, informațiile de pe site-ul CSM arată că, în ianuarie 2015, Stratan a avut o avertizare, după ce s-a constatat că obligase organul cadastral să excludă doi ari dintr-un teren mai mare și să-i atribuie acestuia un număr cadastral, fără ca în proces să fie atras Oficiul Cadastral, dar și titularul bunului imobil. În martie 2015, hotărârea Colegiului Disciplinar a fost validată de CSM, nefiind contestată de către magistrat. 

    Casă nouă cumpărată în 2018 și apartament la preț preferențial, vândut la scurt timp după procurare

    Vitalie Stratan deține, din 2018, o casă la sol cu o suprafață de 116 m.p., procurată de familia sa în august 2018. ZdG a aflat că imobilul este amplasat în apropierea orășelului Vatra, municipiul Chișinău, doar că încă nu locuiește în el. Familia Stratan mai are un apartament de 50 m. p., obținut prin donație în 2000 de către Mihaela Stratan, soția judecătorului, de la părinți, o cotă parte de ⅓ din alt apartament, amplasat în afara capitalei, dobândită în 2003 și un garaj. Familia Stratan este proprietara unui Renault Scenic fabricat în 2009 și achiziționat în 2013. În câteva poze de pe rețelele de socializare, familia Stratan apare împreună cu fostul deputat democrat Igor Vremea, dar și cu actuala viceprimară de Chișinău, Angela Cutasevici.

    „Suntem colegi de la școala pedagogică (cu Igor Vremea, n.r.). Nu suntem cumătri, nu ne ajutăm. Eu sunt mai mare cu un an. Nu avem relații de genul ăsta. Suntem colegi de la Școala pedagogică. Restul din fotografie tot. Mă mândresc cu așa colegi. Dlui este specialist în domeniul său, mai mult politician. Eu fac jurisprudență”, spune judecătorul Vitalie Stratan. 

    În 2018, când a cumpărat casa, familia Stratan a contractat un credit în valoare de 960 mii de lei de la Victoriabank, scadent în 2033, cu o rată a dobânzii de „până la 7% anual”. Tot în 2018, familia a vândut un apartament de 67 m.p.i în care a investit din 2014. Imobilul este pe strada Ceucari, în complexul construit special pentru judecători.

    „Apartamentul în care locuiesc acum este donația pe numele soției, înainte de căsătorie. În casa (cumpărată în 2018, n.r.) nu locuim. Facem reparație. Cu mare plăcere v-o și arăt”, ne-a transmis judecătorul. Vitalie Stratan candidează și la funcția de judecător la CA Chișinău. 
    Sursa: zdg.md

  • Numele judecătorilor desemnați de CSM pentru exercitarea funcțiilor de președinți și vicepreședinți ai instanțelor judecătorești

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) l-au desemnat marți, 25 mai, pe Vitalie Stratan în calitate de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. Magistrata Angela Catană a fost aleasă în calitate de vicepreședintă interimară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, iar judecătorul Constantin Damaschin a fost desemnat pentru exercitarea funcției de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana. „Plenul CSM hotărăște: Vitalie […]

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) l-au desemnat marți, 25 mai, pe Vitalie Stratan în calitate de președinte interimar al Judecătoriei Chișinău. Magistrata Angela Catană a fost aleasă în calitate de vicepreședintă interimară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, iar judecătorul Constantin Damaschin a fost desemnat pentru exercitarea funcției de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

    „Plenul CSM hotărăște: Vitalie Stratan este ales în calitate de președinte interimar al judecătoriei Chișinău în temeiul legii cu privire la organizarea judecătorească, începând cu 27 mai. Angela Catană este desemnată în calitate de vicepreședintă interimară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, începând cu 26 mai 2021, până la completarea funcției în modul stabilit de lege. Constantin Damaschin este ales în funcția de vicepreședinte interimar al Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, începând cu 27 mai, până la completarea funcției în modul stabilit de lege”, a declarat președinta interimară a CSM, Luiza Gafton.

    Angela Catană este judecătoare din anul 1996. În anul 2001, printr-un decret semnat de fostul președinte al R. Moldova Petru Lucinschi, Catană a fost numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă.

    Constantin Damaschin activează în calitate de judecător din anul 2005. În anul 2016, acesta a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Chișinău, sediul Central, pentru perioada 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie 2017. Din anul 2014 până în anul 2017, Damaschin a exercitat funcția de judecător de instrucție la Judecătoria Botanica. În funcția de judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău, până la atingerea plafonului de vârstă, Damaschin a fost numit printr-un decret semnat de fostul președinte al R. Moldova în 2014.

    Vitalie Stratan activează în calitate de judecător din anul 2008. În luna noiembrie a anului 2017, Stratan a fost numit pe un termen de patru ani, în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. Tot în 2017, Vitalie Stratan a îndeplinit atribuțiile judecătorului de instrucție al Judecătoriei Chișinău, sediul Central.
    Sursa: zdg.md

  • Lupta pentru Curtea Supremă de Justiție. Cariera și dosarele de rezonanță ale magistraților

    Cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău, șase magistrați de la instanța de fond din Chișinău și câte un judecător de la Curtea de Apel Comrat, Curtea de Apel Bălți și Judecătoria Bălți s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Patru dintre cei 15 candidați înscriși în competiție au participat și la concursul anterior […]

    Cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău, șase magistrați de la instanța de fond din Chișinău și câte un judecător de la Curtea de Apel Comrat, Curtea de Apel Bălți și Judecătoria Bălți s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de magistrat la Curtea Supremă de Justiție. Patru dintre cei 15 candidați înscriși în competiție au participat și la concursul anterior pentru funcția de judecător la CSJ, candidaturile lor însă nu au acumulat numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM. Unii magistrați care vor să acceadă la CSJ au fost vizați în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice, au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase, unele soldate cu achitarea a zeci de mii de euro în cauze pierdute la CEDO. 

    Vicepreședinta Curții de Apel Chișinău, Nelea Budăi este judecătoare de 30 de ani. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arată că magistrata a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie 2016, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo. 

    Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata a ridicat în 2019 un salariu de 387 de mii de lei, la care se adaugă circa șase mii din activitatea didactică. Pensia magistratei se cifrează la 287 de mii de lei, echivalentul a 24 de mii de lei pe lună. Soțul judecătoarei a adus în familie 133 de mii din pensie. Potrivit ultimei declarații de avere și interese personale, judecătoarea are în proprietate nouă loturi agricole, trei terenuri intravilane și unul extravilan, trei case de locuit cu acareturi, două moștenite în 2015, respectiv 2016 și a treia, de 344,5 metri pătrați, construită în 2012 și evaluată la 1,5 milioane de lei. Magistrata a procurat în 2010 un Range Rover în valoare de 288 de mii de lei.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului, opt hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Nelea Budăi au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO.

    Dumitru Gherasim a fost numit judecător în 1996, la instanța de fond din Bălți. În 2007 a fost avansat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Bălți, iar patru ani mai târziu, în funcția de președinte al instanței. În prezent este la al doilea mandat. În octombrie 2016, magistratul a fost ales membru al Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor, subordonat CSM.

    Sergiu Furdui și-a început cariera de judecător în 1995. În cei 25 de ani de activitate, Furdui a cunoscut urcușuri și coborâșuri în cariera profesională. A fost, pe rând, judecător și vicepreședinte al Judecătoriei raionului Hâncești, al Curții de Apel Chișinău și al Curții Supreme de Justiție. În 2012, odată cu Nina Cernat, magistratul, proaspăt numit vicepreşedinte al Colegiului penal al CSJ, a fost transferat înapoi la Curtea de Apel Chișinău, sub pretextul reducerii numărului de judecători la CSJ.

    Retrogradarea lui Furdui a avut loc după ce, în calitate de vicepreședinte al Colegiului penal al CSJ, a semnat un document în care a recunoscut indirect independența regiunii transnistrene. Potrivit documentului, regiunea transnistreană ar fi un stat separat, iar deciziile emise de instanţele acestuia nu ar ţine de competenţa CSJ. Pentru aceasta magistratul a fost aspru criticat de societatea civilă și atenționat de CSM.

    Potrivit informaţiilor plasate pe pagina Asociaţiei Juriştii pentru drepturile omului, nouă hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Sergiu Furdui au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. În trei cauze a fost semnat acord de reglementare amiabilă, iar de pe urma pierderii a șase dosare la CEDO, statul nostru a fost nevoit să scoată în total din hazna aproape 42 de mii de euro cu titlu de prejudicii.

    În 2010, presa a scris că Sergiu Furdui ar deține o casă de lux pe care însă nu o declară. Furdui a recunoscut atunci că locuiește în acea vilă, doar că ea ar aparține socrilor. În 2012, magistratul a indicat deja în declarația de avere imobilul pe care l-ar fi primit, prin donație și moștenire.

    Anatolie Minciuna a încercat și acum doi ani, în aprilie 2018, să acceadă în funcția de judecător în instanța superioară, însă nu a reușit. Minciuna este judecător din 1991. Mai întâi a activat la Judecătoria populară a raionului Octombrie (actualul sector Râșcani) din Chişinău, apoi a devenit vicepreşedinte la Judecătoria sectorului Râşcani. În 2008, a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău. A obţinut funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de președintele Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizate în colaborare cu Ziarul de Gardă.

    În urma investigaţiilor s-a stabilit că cheltuielile şi proprietăţile sale nu corespund veniturilor declarate. „(…) familia Minciuna a reuşit să devină proprietara a şase unităţi de transport: Volkswagen Golf, Volkswagen Sharan, Opel Corsa (două unităţi), BMW 318i şi BMW 520i. Totodată, Sergiu Minciuna, fiul judecătorului, a devenit cofondator cu 25% la SRL Ilagro Promils (…) În pofida informaţiilor de mai sus, pentru anii precedenţi, domnul Minciuna a declarat venit doar din activitatea de judecător (20.000 de lei în 2005)”, se menţionează în actul lui Vladimir Voronin. În acelaşi document, preşedintele de atunci scria că Anatolie Minciuna a achitat autoritatea criminală David Mereşinschi, alias „Debil”, şi membrii grupului acestuia, inculpaţi pentru comiterea unor acte de şantaj. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciuna a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

    Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

    Judecătorul Minciuna a fost și printre participanții la vânătoarea ilegală, din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, când a fost ucis un tânăr. 

    În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, presa scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este, de fapt, o vilă situată într-o suburbie a orașului.

    În februarie 2017, judecătorul Anatolie Minciuna a fost desemnat de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare. Tot în februarie 2017, el a fost distins cu Diploma de onoare a CSM, iar ulterior a fost decorat cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

    De-a lungul anilor, șapte hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Anatolie Minciuna au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO. Într-o cauză a fost semnat acord de reglementare amiabilă, iar de pe urma pierderii a cinci dosare la CEDO, statul nostru a fost nevoit să scoată în total din hazna aproape 84,5 mii de euro cu titlu de prejudicii.

    Președinte al Curții de Apel Bălți de opt ani, Alexandru Gheorghieș activează în sistemul judecătoresc din 2002. În perioada 2006 – 2012 a fost președinte al Judecătoriei raionului Glodeni, iar în 2012, imediat după ce a fost promovat la Curtea de Apel Bălți, a fost ales președinte al instanței. În noiembrie 2017 a fost ales membru al CSM, însă a renunțat la mandat la doar un an de la numirea în funcție. 

    Într-o anchetă din octombrie 2017, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice scriau că, în 2015, Alexandru Gheorghieș a ajuns în atenția presei în urma unui scandal legat de intenția de a privatiza un apartament care i-a fost transmis în folosință, în 2012, de autoritățile locale din Bălți. Potrivit primarului Renato Usatîi, pentru ca să evite achitarea a circa 400.000 de lei pentru privatizare locuinței de 74,3 metri pătrați, Gheorghieș şi-ar fi înscris soacra şi socrul în apartament, luându-i la întreținere, și astfel costul de privatizare a scăzut la 19.000 de lei. Magistratul afirma atunci că nu a încălcat nicio normă legală, documentele fiind verificate și de CNA. 

    În toamna lui 2019, Alexandru Gheorghieș a fost unul dintre judecătorii care a încercat să saboteze activitatea CSM. Duelul dintre un grup de magistrați și CSM a început la 13 septembrie, când un grup din 87 de magistrați a cerut CSM să convoce, la 20 septembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor pentru ridicarea mandatelor celor pe care i-au ales anterior ca să-i reprezinte. Magistrații și-au argumentat gestul prin necesitatea reformării sistemului din interior. CSM s-a opus solicitării, argumentând că ar fi vorba de o manipulare a majorității magistraților de un grup restrâns care urmărește anumite interese. La 20 septembrie, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău a impus CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală Extraordinară a Judecătorilor.

    În cadrul Adunării, organizate la 27 septembrie, peste 200 de magistrați au decis ridicarea mandatelor membrilor permanenți și membrilor supleanți ai CSM, aleși din rândul magistraților. Președinte al Adunării a fost ales Alexandru Gheorghieș. El a expediat în adresa tuturor instanțelor un mesaj privind organizarea, pe 25 octombrie, a ședinței extraordinare a Adunării Generale a Judecătorilor, asta deși agenda și convocarea Adunării ține, de fapt, conform legii, de competența CSM. Gheorghieș preciza în mesajul expediat, că unul dintre subiectele de pe ordinea de zi se referă la alegerea noilor membri ai CSM. Întrebat în baza căror împuterniciri a dispus ordinea de zi a Adunării Generale a Judecătorilor și dacă acest fapt nu reprezintă o depășire a atribuțiilor de serviciu, Alexandru Gheorghieș susținea că nu ar fi încălcat legea. Ridicarea mandatelor membrilor CSM nu a fost recunoscută de Guvern.

    Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

    Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia – medic de profesie – au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, potrivit unei anchete CIJM. El a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

    O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

    Oxana Robu este judecătoare din 2004. A mai încercat o dată să acceadă în fotoliul de judecător al CSJ în aprilie 2018, însă nu a întrunit numărul necesar de voturi ai membrilor CSM. Oxana Robu se numără printre magistrații care au primit apartamente la preț preferențial în Capitală, potrivit unei anchete semnate de echipa RISE Moldova. Mai exact, aceasta și-a „rezervat” un apartament de 72 de metri pătrați în blocul de pe strada V. Alecsandri. Reporterii mai scriau că Robu trăia într-o casă cu două etaje situată în centrul Chișinăului, pe stradela Fierarilor. Datele cadastrale arată că imobilul are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt. În februarie 2017, Oxana Robu a fost desemnată de CSM printre magistrații specializați în controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce a intrat în vigoare Legea privind evaluarea integrității instituționale

    Asociația Juriştii pentru drepturile omului scria că o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Robu Oxana a fost obiect de examinare la CEDO. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 5.600 de euro.

    Angela Bostan a fost numită judecătoare în octombrie 2006, la instanța de fond din Cahul. Un an mai târziu a fost transferată la Judecătoria Hâncești, iar șase ani mai târziu a fost promovată la funcția de vicepreședinte al instanței respective. În 2015 a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău și apoi transferată la Curtea de Apel Comrat.

    La 20 septembrie, un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, format din judecătoarele Angela Bostan, Ecaterina Palanciuc și Ala Malîi de la Curtea de Apel Chișinău, a impus CSM să dea curs cererii magistraților de a convoca Adunarea Generală. La 24 septembrie, același complet de judecată a emis o încheiere prin care s-a decis convocarea Adunării Generale Extraordinare a Judecătorilor, la 27 septembrie, ora 10.00, în sediul Casei Sindicatelor. La 26 septembrie, Curtea Supremă de Justiție a respins recursul depus de CSM împotriva Deciziei Curții de Apel Chișinău, din 20 septembrie, prin care Consiliul a fost obligat să convoace Adunarea Generală a Judecătorilor în ședință extraordinară. În același timp, CSM a lansat un apel către magistrați prin care îi anunță că nu există temei legal pentru a participa la această adunare.

    Ghenadie Plămădeală a fost numit în funcția de magistrat în 1999, la Judecătoria de sector Hâncești. Doi ani mai târziu a fost transferat la Judecătoria sectorului Buiucani din Chișinău, unde activează și în prezent.

    Radu Țurcanu a fost numit președinte al Judecătoriei Chișinău în martie 2017, fiind singura persoană interesată de ocuparea fotoliului. La sfârșitul lunii iunie 2019, alături de alți șefi din sistemul judecătoresc, Radu Țurcanu a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative. Decizia a fost luată de CSM, în ședință închisă, iar la bază a stat sesizarea judecătorului Mihai Murguleț, în care erau menționate mai multe ilegalități comise de acesta. 

    Murguleț susținea că în 2018-2019 a fost supus unor atacuri nejustificate din partea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, care i-ar fi denigrat imaginea de judecător. Potrivit lui, aceste atacuri au fost precedate de tentative de imixtiune în activitatea lui de înfăptuire a justiției, Țurcanu fiind cel care ar fi intervenit cu solicitarea privind anularea unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile. La începutul lunii iulie 2019, CSM a cerut Procuraturii Generale să verifice informațiile expuse în sesizarea lui Murguleț. În luna octombrie a anului trecut, procurorii au respins nota informativă a magistratului.

    Ziarul de Gardă a scris anterior că Radu Țurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat, în termen-record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, după ce acesta a fost demis de către Consiliul de Administraţie al societății pe acțiuni. Decizia privind demiterea lui Eugen Baleca a fost luată în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC, actualul CNA – n.r.) în urma cărora s-a depistat că preşedintele întreprinderii ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Radu Țurcanu l-a restabilit în funcție pe Baleca chiar a doua zi după ce acesta a fost demis.

    Potrivit Ziarului de Gardă, numele lui Radu Țurcanu apare și în așa-numitul atac raider de la Compania de Asigurări Asito. Atunci, fiind magistrat la Judecătoria Botanica, Radu Ţurcanu a emis o ordonanţă prin care compania off-shore Lokkert a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS Insurance Consult SRL la ASITO şi a pachetului în mărime de 48,325% din acțiuni deţinut de Moldovan Investments Limited la aceeaşi companie.

    Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Țurcanu Radu a fost obiect de examinare la CEDO.

    Nicolae Șova a fost numit judecător în 2005. În 2013, a ajuns judecător de instrucție la Judecătoria Botanica din Chișinău.

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că în august 2017, Nicolae Șova a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Serghei Dimitriu a fost numit judecător în 2008 la Judecătoria Botanica din Capitală, unde activează și în prezent.

    Și Dimitriu a fost vizat în ancheta Centrului de Investigații Jurnalistice despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că la sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    Vitalie Stratan a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău, în 2008. Magistratul a fost ales vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău pe un termen de patru ani. 

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că Vitalie Stratan avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Dmitrii Fujenco a fost numit în funcția de judecător la instanța de fond din Cahul în 2007. Trei ani mai târziu a fost avansat în funcția de vicepreședinte al judecătoriei, iar în 2015, în cea de președinte al instanței. În 2018 a fost numit judecător la Curtea de Apel Comrat.

    Aliona Miron a fost numită magistrată în 2009, la Judecătoria Râșcani din Chișinău.

    Aliona Miron se numără printre magistrații care au beneficiat de apartament la preț preferențial, chiar dacă mai deținea un imobil. Potrivit unei anchete RISE Moldova, „în 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație”. „Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se mai arată în investigație.
    Sursa: anticoruptie.md

  • 13 magistrați vor să acceadă la Curtea de Apel Chișinău. Cine sunt aceștia

    13 magistrați s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Unii candidați au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație sau au ajuns în atenția opiniei publice după ce au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase. Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc […]

    13 magistrați s-au înscris în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea de Apel Chișinău. Unii candidați au fost vizați în anchetele jurnaliștilor de investigație sau au ajuns în atenția opiniei publice după ce au emis anterior hotărâri controversate în dosare scandaloase.

    Ghenadie Pavliuc și-a început cariera de judecător în 2005. El a fost numit vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, la sfârșitul lunii ianuarie 2017. Pavliuc a ajuns în vizorul public, fiind unul dintre magistrații care au eliberat mandate de arestare în dosare de rezonanță. Magistratul i-a aplicat lui Ilan Şor un mandat de arestare la domiciliu, deşi procurorii solicitau arest preventiv după gratii. Peste trei săptămâni, l-a eliberat şi din arestul la domiciliu. Ulterior, la solicitarea procurorilor, l-a trimis după gratii pe Vlad Filat, ca apoi să-l salveze de la puşcărie pe fostul deputat, Valeriu Guma, condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare. În mai multe cazuri, inclusiv în dosarul lui Vlad Filat, avocații au cerut recuzarea lui Ghenadie Pavliuc pentru că judecătorul ar fi rudă cu liderul PD, Marian Lupu. Politicianul a respins legăturile de rudenie. La o ședință a CSM, Ghenadie Pavliuc a recunoscut că are o legătură de rudenie cu democratul. „Undeva, al patrulea grad, din partea soţiei”, explica judecătorul. 

    Ghenadie Pavliuc locuiește într-o zonă de lux din Capitală, deși atât el, cât și soția acestuia – medic de profesie – au lucrat întotdeauna la stat. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. Chiar și așa, el este printre magistrații care au beneficiat de apartamente la preț preferențial, potrivit unei anchete CIJM. El a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. Contactat de reporterii CIJM pentru un comentariu, Pavliuc a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității, mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit apartament”, a adăugat judecătorul.

    O hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat Ghenadie Pavliuc a fost obiect de examinare la CEDO. Este vorba despre cauza Ceaicovschi c. Republicii Moldova. După ce dosarul a fost pierdut, statul nostru a achitat prejudicii în mărime de 14 mii de euro.

    Dorin Dulghieru a acces în funcția de judecător în 2007, iar în 2014 a fost numit președinte al Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău. Trei ani mai târziu a fost promovat în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău.

    Dulghieru este cunoscut opiniei publice pentru sentința de achitare dictată în dosarul fostului ministru al Dezvoltării Informaționale Vladimir Molojen, învinuit de abuz de putere și neglijență în serviciu cu urmări grave pentru faptul că a încheiat, din numele Întreprinderii de Stat Registru, în anul 2008, un contract de publicitate cu firma fiului și soției sale, Altent-Com. Astfel de servicii nu erau necesare, întrucât Registru este singura structură care perfectează acte de identitate. De asemenea, fostul demnitar a fost învinuit că nu a desfăcut contractele existente la venirea sa în funcție. Ex-ministrul ar fi adus Întreprinderii un prejudiciu de 2.802.188 lei. O anchetă realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat că dosarul lui Vladimir Molojen s-a aflat în prima instanță, în procedura lui Dulghieru, timp de patru ani, după alți 1,5 ani cât a durat urmărirea penală. 

    Într-o altă anchetă CIJM se arată că Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus. În iulie 2014, Dulghieru a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, destinat judecătorilor, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial contra 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Vitalie Stratan a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău, în 2008. Magistratul a fost ales vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău pe un termen de patru ani. 

    anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din 2018 despre „afacerea” magistraților cu apartamente la preț preferențial arată că Vitalie Stratan avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Cristina Cheptea a fost numită judecătoare la instanța de fond din Sângerei în 2008. În 2018 a fost transferată la Judecătoria Chișinău.

    Magistrata a ajuns în atenția opiniei publice când a prelungit mandatul de arestare pe numele fostului șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari. „Reieșind din circumstanțele constatate, instanța consideră că privarea în continuare de libertate sub forma arestării preventive a învinuitului Morari Viorel este justificată, întemeiată și necesară, având drept scop împiedicarea stabilirii adevărului pe caz”, se menționează în decizia luată de magistrata Cheptea. Portalul Anticoruptie.md a scris că judecătoarea a avut toamna trecută un conflict cu Procuratura Anticorupție, după ce a refuzat demersul procurorilor privind plasarea în arest a magistratului Oleg Sternioală, învinuit de spălare de bani. După ce a fost respins demersul în privința lui Sternioală, procurorul pe caz a întocmit un raport către Viorel Morari, în care se arăta că există dubii că magistrata Cheptea ar fi luat decizia de una singură. Conducerea Procuraturii Anticorupție a decis să pornească o cauză penală în privința Cristinei Cheptea și au fost emise ordonanțe privind audierea grefierei și ridicarea înregistrărilor video din instanță din ziua în care a avut loc ședința cu Sternioală.

    Președintele oficiului Ciocana al Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, a refuzat să elibereze înregistrările video. Atunci Viorel Morari a depus o sesizare la CSM, prin care a solicitat inițierea procedurii de tragere la răspundere disciplinară a lui Pavliuc pe motiv că a îngrădit drepturile procurorului. La data de 2 decembrie, mai mulți judecători de instrucție, printre care și Cristina Cheptea, au semnat o petiție în adresa conducerii de vârf a Republicii Moldova, ministrului Justiției și Consiliului Superior al Magistraturii, în care s-au plâns că ar fi intimidați și hărțuiți de procurorii anticorupție. Semnatarii scrisorii au invocat că una dintre metodele de presiune ilegală ar fi pornirea promptă a cauzei penale pe fapte inexistente în privința judecătorilor care „nu sunt ascultători”. A doua metodă de presiune ilegală ar fi fost atunci când judecătorul respinge un demers, iar procurorul depune un raport către procurorul ierarhic superior. Dubiile procurorului asupra legalității actului judecătoresc sunt stipulate în raport, apoi este deschis un proces penal, care va fi examinat de un coleg al procurorului, ierarhic superior.

    Alexandru Sandu a fost numit magistrat la Judecătoria Ialoveni în 2003. În 2011 Colegiul Disciplinar i-a aplicat sancțiunea disciplinară „propunerea de eliberare din funcție”. Ulterior a fost însă admisă contestația depusă de Sandu, iar acesta s-a ales doar cu sancțiunea disciplinară sub formă de „mustrare”. Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o cauză la examinarea căreia a participat judecătorul Sandu Alexandru a fost obiect de examinare la CEDO.

    Ion Malanciuc a acces în funcția de magistrat în 2011, când a fost numit pentru un termen de cinci ani la Judecătoria Dubăsari. Din 2016 activează la aceeași instanță în calitate de judecător de instrucție.

    Ana Cucerescu a fost numită judecătoare în septembrie 2011 la instanța de fond din Bălți. În septembrie 2015 a fost transferată temporar la Judecătoria Chișinău. Transferul a fost prelungit de cinci ori, până când, în noiembrie 2018, CSM a decis definitiv să propună președintelui Republicii Moldova numirea, prin transfer, a Anei Cucerescu în funcția de judecător la Judecătoria Chișinău.

    Tudor Andronic a acces în funcția de judecător în 1998 și timp de cinci ani a activat la instanța de fond din Ungheni. A luat o pauză în cariera de magistrat, perioadă în care a fost inclusiv avocat. În 2014 revine în magistratură, fiind numit în funcția de judecător la Judecătoria Strășeni, până la atingerea plafonului de vârstă.

    Violeta Chisilița a fost numită, în februarie 2014, în funcţia de judecător la Judecătoria Buiucani, municipiul Chişinău, pe un termen de cinci ani. În decembrie 2018 a fost desemnată judecător în materie de contencios administrativ la Judecătoria Chișinău, sediul Râşcani, începând cu 1 ianuarie 2019.

    Iurie Potînga a acces, în mai 2008, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. Numele lui Potînga apare într-o investigație RISE Moldova, despre apartamentele la preț redus construite pentru judecători. Jurnaliștii scriau că Potînga a pretins o locuință cu discount pentru a-i asigura pe cei doi copii minori aflați la întreținere. Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Potînga Iurie a fost obiect de examinare la CEDO.

    Denis Băbălău a fost numit judecător în 2011, la instanța de fond din Ocnița. În decembrie 2014 a fost transferat temporar la Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău. În ianuarie 2017 a fost transferat definitiv la instanța respectivă.

    Gheorghe Stratulat a acces în funcția de magistrat în aprilie 2014. Activează la sediul Centru al Judecătoriei Chișinău.

    În august 2012, Natalia Iordachi a fost numită pe un termen de cinci ani în funcția de judecătoare, la instanța de fond din Sângerei. În noiembrie 2015 a fost transferată temporar la Judecătoria Ciocana din Chișinău. Transferul a devenit definitiv în decembrie 2017.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Ce cumpărături au făcut şefii instanţelor de judecată în 2018

    Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase. Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 […]

    Șefii instanțelor de judecată din R. Moldova au încasat, în 2018, salarii de peste 20 de mii de lei. Unii, pe lângă salariul generos, au beneficiat de pensii sau de donații. Alții și-au cumpărat bunuri imobile sau mașini luxoase.

    Ion Druță, președintele Curții Supreme de Justiție (CSJ), a avut pe parcursul anului 2018 venituri din salariul de funcție de 420 mii de lei, echivalentul a 35 mii de lei lunar. Soția acestuia, angajată în cadrul companiei farmaceutice „RihPanGalFarm”, a raportat venituri de aproape două ori mai mici.

    Salarii lunare de peste 30 de mii pentru șefii de la CSJ

    Un salariu similar a avut și Tatiana Vieru, vicepreședinta CSJ (428 mii de lei). Alți cinci mii de lei, magistrata i-a primit de la Universitatea de Stat din Moldova. Vieru a beneficiat, pe lângă salariu, și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii de lei anual). Judecătoarea are depusă, pe un cont curent, suma de 814 mii de lei. La fel ca și Ion Druță, Tatiana Vieru nu a raportat achiziții pe parcursul anului 2018.

    Vladimir Timofti, vicepreședinte interimar al CSJ și președinte interimar al Colegiului Penal, a avut în 2018 venituri salariale de 371 mii de lei (30 mii de lei lunar). Pe lângă salariu, magistratul a beneficiat și de o pensie lunară de aproximativ 13,5 mii de lei (162 mii lei anual). În 2018, magistratul nu a făcut achiziții importante, dar a moștenit o casă de locuit și trei terenuri într-o localitate rurală. Totodată, Timofti a cumpărat un automobil vechi, Vaz 21051, plătind 6 mii de lei.

    Ion Pleșca – salariu și pensie de aproximativ 60 de mii de lei pe lună

    În 2018, Ion Pleșca, președintele Curții (CA) de Apel Chișinău, a avut venituri de 368 mii de lei, echivalentul a 30 de mii de lei pe lună, din salariul de funcție. Pleșca a beneficiat și de pensie, declarând că, anul trecut, i-au intrat în conturi, după recalculare, nu mai puțin de 348 mii de lei, aproximativ 29 de mii de lei pe lună. Amintim că, în 2018, Pleșca s-a judecat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând să-i fie recalculată pensia și a câștigat procesul la CSJ. În anul de referință, familia Pleșca nu a făcut achiziții.

    Iurie Iordan, vicepreședintele CA Chișinău, a avut venituri de 331 mii de lei în 2018. Nici acesta nu a făcut cumpărături în 2018. Nelea Budăi, celălalt vicepreședinte al instanței, a raportat venituri de 301 mii de lei (25 mii de lei pe lună). Ea a beneficiat și de o pensie de aproximativ 13 mii de lei pe lună.

    Alexandru Gheorghieș, președintele CA Bălți, care a activat pe parcursul anului trecut și în calitate de membru al CSM, a avut venituri salariale de 384 mii de lei. La fel ca și colegii săi de la Chișinău, Gheorghieș nu a făcut achiziții în 2018.

    Ruslan Petrov, președintele CA Cahul, a avut în 2018 un venit de 262 mii de lei (22 mii de lei pe lună). Magistratul și-a procurat un Audi A6, fabricat în 2013. Judecătorul afirmă că a plătit pentru mașină suma de 10 mii de euro. Totodată, acesta susține că a împrumutat cu dobândă 0, de la o persoană fizică, Ion Nebunu, suma de 7 mii de euro.

    Dmitrii Fujenco, președintele interimar al CA Comrat, care, în 2018, a activat și la Judecătoria Cahul, a raportat venituri din salariu de aproximativ 213 mii de lei (18 mii de lei pe lună).

    Un vicepreședinte de la Judecătoria Chișinău s-a mutat în casă nouă

    Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, a avut în 2018 un venit de aproximativ 21 mii de lei pe lună. Alți 67 mii de lei Țurcanu i-a acumulat din activitatea didactică. În 2018, el și-a achiziționat o debara și un garaj, plătind pentru ele 180 mii de lei. Cu un an mai devreme, judecătorul a achiziționat un apartament de 114 m.p.

    Venituri similare a raportat și Vitalie Stratan, unul dintre vicepreședinții instanței. Acesta a vândut anul trecut un bun imobil cu 470 mii de lei, dar a achiziționat în schimb o casă de locuit cu suprafața de 116 m.p. și un teren de aproape 5 ari, plătind 750 mii de lei. Magistratul susține că a contract un credit în valoare de 960 mii de lei cu o dobândă de până la 7% anual.

    Doi vicepreședinți de instanță au luat credite de la compania unui deputat democrat

    Și Dorin Dulghieru, un alt vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un salariu lunar de aproximativ 21 mii de lei. El susține că a beneficiat și de o donație de 5 mii de euro de la o persoană fizică, Igor Moisienco.

    Totodată, Dulghieru afirmă că a intrat în posesia a două automobile noi, fabricate în 2018: o Skoda Superb care valorează 34 mii de euro și o Skoda Kodiak. Dintr-un contract de vânzare-cumpărare a unui alt automobil Skoda Superb, judecătorul afirmă că a obținut 415 mii de lei, iar în urma unui contract de cesiune, încă 26 mii de euro. Automobilul Skoda Kodiak a fost procurat în leasing, cu o rată a dobânzii de 9% și o sumă inițială de 5,8 mii de euro, în urma unui contract semnat de judecător cu Victoria Leasing, companie deținută de către deputatul democrat, Vladimir Andronachi, considerat unul dintre cei mai apropiați oameni din anturajul lui Vladimir Plahotniuc, președintele Partidului Democrat din Moldova.

    Ghenadie Pavliuc, și el vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, a avut un venit lunar declarat ceva mai mare decât colegii săi din conducerea instanței, de aproximativ 24 mii de lei. Alți 27 mii de lei, magistratul i-a primit din activitatea didactică. În urma a două contracte de cesiune, prin care judecătorul a înstrăinat două automobile BMW, a raportat venituri de aproape 27 mii de euro. Cu suma de 6 mii de euro, judecătorul și-a cumpărat un garaj cu suprafața de 20 m.p. Cu 21,4 mii de euro, Pavliuc și-a luat și mașină nouă, Hyundai Tucson, fabricat în 2018. Mașina a fost luată în leasing, cu o rată a dobânzii de aproape 9% și o plată inițială de 7800 de euro. Contractul a fost semnat, ca și în cazul lui Dorin Dulghieru, cu compania deputatului Andronachi, Victoria Leasing.

    Sergiu Daguța, alt vicepreșe-dinte al Judecătoriei Chișinău, a avut anul trecut venituri de aproape 300 mii de lei din salariul de funcție. Magistratul a raportat două donații în valoare de 850 de euro, făcute prin transfer bancar din străinătate. Sergiu Daguța a vândut un apartament cu 36,8 mii de euro, iar alți 2,1 mii de euro i-a obținut din darea în arendă a unui imobil. Acesta nu a făcut achiziții în 2018.

    Corneliu Guzun, și el vicepre-ședinte al Judecătoriei Chișinău, a raportat venituri lunare de 19 mii de lei (232 mii de lei anual). Alți 3350 de euro, Guzun susține că i-a primit cu titlul de donație de la Lucia Buga. Deși nu a făcut achiziții, magistratul și soția sa au contractat un credit în valoare de 75 mii de lei de la Energbank. Creditul este scadent în 2021 și are o rată a dobânzii de 13,5%.

    Doar doi președinți de instanțe din raioane au făcut achiziții importante în 2018

    În centrele raionale, șefii instanțelor au fost mai modești în achiziții, deși au raportat și ei salarii de aproximativ 25 de mii de lei pe lună. Se remarcă doar Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, care a avut un salariu lunar de aproximativ 25 mii de lei (299 mii anual). Ea și-a cumpărat un Mitsubishi Lancer, fabricat în 2010. Magistrata susține că mașina costă 100 de mii de lei, deși prețul ei de piață este de cel puțin două ori mai mare. În 2018, Cupcea a primit cu titlul de donație o casă de locuit și un teren.

    Vadim Belius, președintele interimar al Judecătoriei Soroca, a intrat, în 2018, în proprietatea unei case de locuit, pe care a construit-o în anii anteriori. Conform informațiilor indicate de judecător în declarația de avere și interese, procesul verbal de recepție finală al imobilului datează din decembrie 2017. Belous a avut anul trecut un salariu lunar de aproximativ 23 mii de lei.
    Sursa: zdg.md

  • Magistrații și „afacerea” cu apartamentele la preț avantajos

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care […]

    Au cumpărat apartamente la prețuri preferențiale după care le-au vândut la preț de piață. Este „afacerea” mai multor judecători, care, în 2017, au intrat în posesia unor locuințe noi, obținute la preț de chilipir. Apartamentele la preț cu mult mai mic decât cel de piață au fost construite parțial pe banii statului, pentru a fi cumpărate de angajații din sistemul judecătoresc, care ar avea salarii mici, de bugetari. Unii dintre magistrați aveau câte două-trei case, dar au solicitat să se înscrie în lista celor care au nevoie de locuință. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat lista apartamentelor la preț avantajos care au ajuns în proprietatea magistraților și au constatat că unii nu aveau nevoie de locuință, unii le-au vândut repede, iar alții au plecat din sistem la scurt timp după ce și-au mărit spațiul locativ. Există și dintre cei care „au uitat” să includă noile achiziții imobiliare în declarațiile de avere.

    Peste 120 de angajați ai sistemului judiciar au obținut anul trecut locuințe la preț redus în trei blocuri construite pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev din Capitală. Un metru pătrat a costat între 360 și 300 de euro (cele mai ieftine fiind apartamentele de la ultimul etaj).  Pentru comparaţie, site-urile de publicitate propun prețuri  cu câteva sute de euro mai mari în casele respective  – între 500 și 550 de euro pentru un metru pătrat în cele din străzile Romană și Ceucari și, respectiv, circa 700 de euro în cea din strada Hristo Botev.

    Apartamentul nedeclarat al magistratei Nadejda Toma, de la CSJ

    Judecătoarea Curții Supreme de Justiție, Nadejda Toma, avea o casă la sol cu suprafața de 107,9 metri pătrați, în orașul Codru, când a obținut un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 101,1 metri pătrați În blocul din strada Hristo Botev, construit pentru magistrații Judecătoriei Sectorului Râșcani. Conform datelor de la Cadastru, noua locuință este evaluată la aproape 689 de mii de lei. Contractul privind investiţiile în construcţii a fost semnat la sfârșitul lunii mai 2017, iar actul de transmitere-primire, la mijlocul lunii februarie 2018. Ziua în care apartamentul a fost înregistrat la Cadastru – 15 martie curent – coincide cu data la care a fost completată declarația de avere și interese personale a Nadejdei Toma, în care nu se regăsește noua locuință. În 2017, veniturile anuale ale familiei Toma s-au ridicat la 320 de mii de lei – sumă formată din salariul judecătoarei, pensia soțului și vânzarea unui automobil. La capitolul datorii, Nadejda Toma a trecut sume impresionante – două împrumuturi au fost luate în 2016, unul în valoare de 20.160 de euro, care trebuia întors până în 2017, și unul în valoare de 15.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2026. În 2017 judecătoarea a mai luat un împrumut în valoare de 36.000 de euro, scadent în 2018, iar în anul curent, un al patrulea împrumut, în valoare de 10.000 de euro, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2028. Pentru toate împrumuturile rata dobânzii este zero. Am sunat la Curtea Supremă de Justiție pentru a obține un comentariu de la Nadejda Toma. După ce a ascultat întrebarea noastră, asistenta din anticamera CSJ ne-a anunțat că îi va transmite solicitarea și vor reveni ulterior cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat. 

    Trei apartamente, în doi ani

    Și Sergiu Daguța de la Judecătoria Chișinău s-a ales cu un apartament la preț redus cu suprafața de 66 de metri pătrați situat în blocul de pe strada Ceucari, construit pentru magistrații care nu dispun de spațiu locativ. Acesta a obținut locuința chiar dacă, din 2005, deține un apartament de 41,9 metri pătrați în sectorul Râșcani al Capitalei. Locuința respectivă a fost vândută în ianuarie 2016, cu patru luni înainte ca Direcția generală locativ-comunală și amenajare să-i fi eliberat un apartament pentru domiciliere permanentă pe strada Zadnipru, din sectorul Ciocana, în conformitate cu Hotărârea Instanței de contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău. În prezent apartamentul respectiv este dat în chirie. Deși avea deja un apartament de la stat, iar al doilea urma să-l primească, la preț preferențial, în 2016, Sergiu Daguța și-a mai procurat o locuință cu suprafața de 97 de metri pătrați, în sectorul Ciocana al Capitalei. Noul imobil l-ar fi costat 974.600 de lei. Veniturile familiei Daguța în 2017 au constituit 333 de mii de lei. Alte 2.160 de euro au ajuns în bugetul familiei din locațiunea unui apartament, în timp ce 4.000 de euro au fost primite ca donație. L-am contactat pe Sergiu Daguța pentru a obține un comentariu. Grefiera ne-a promis că îi va transmite mesajul nostru, iar judecătorul va reveni cu un apel, lucru care nu s-a mai întâmplat.

    Și-a cumpărat apartament mai ieftin ca să îl doneze fiului

    În timp ce unii judecători au vândut apartamentele pe care le-au obținut la prețuri mai mici decât cele de pe piață, alții le-au făcut cadou rudelor și apropiaților. Este și cazul membrului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Petru Moraru, care a donat anul trecut un apartament de 74,2 metri pătrați, fiului său, care are același nume și prenume. Este vorba despre o locuință din blocul situat pe str. Hristo Botev 6, construit pentru magistrații fostei Judecătorii a sectorului Râșcani al Capitalei și ai Curții Constituționale. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior despre proiectul imobiliar în cadrul unei anchete. În urma unui contract privind investiţiile în construcţii, în iulie 2017, apartamentul, evaluat la 505 mii de lei, a intrat în proprietatea membrului CSM și a soției sale. Locuința a fost înregistrată la Cadastru la 24 iulie, iar trei săptămâni mai târziu a fost trecută, cu titlu de donație, pe numele fiului magistratului. Tot pe numele acestuia este înregistrat un alt apartament, de 74,2 metri pătrați, situat pe strada Trandafirilor. Locuința a fost cumpărată de Petru Moraru în noiembrie 2013, și vândută oficial, la începutul lui iunie 2014, fiului său. În 2017 judecătorul a mai făcut o achiziție – un spațiu comercial pentru care a achitat 30.000 de lei. Moraru mai deține trei case de locuit și mai multe spații comerciale. Unele dintre acestea au fost obținute anterior prin donații și sunt situate în orașul Cahul, unde magistratul a locuit până a fi numit judecător la CSJ. Despre achizițiile celorlalți membri ai CSM, făcute în 2017, citiți aici. L-am contactat pe Petru Moraru pentru a-i solicita un comentariu. El ne-a spus că este ocupat și ne-a rugat să revenim  mai târziu, ulterior însă nu a mai răspuns la apelurile noastre.

    Au obținut locuințe la preț redus deși mai aveau case sau apartamente

    În iunie 2018, Liudmila Holevițcaia de la Judecătoria Chișinău a obținut cheile de la un apartament de 55,2 metri pătrați din blocul pentru magistrați din strada Hristo Botev. Achiziția figurează în declarația de avere a judecătoarei ca investiție în mărime de 20.160 de euro făcută încă în 2015. Holevițcaia a obținut dreptul la apartament la preț redus deși mai avea cote părți în alte trei apartamente și un garaj. Un imobil de 57,2 metri pătrați de pe strada Ismail a fost privatizat de soțul judecătoarei în 2006, în timp ce un altul, de 68,1 metri pătrați, situat într-un bloc de pe bulevardul Ștefan cel Mare, aparține familiei Liudmilei Holevițcaia din 1995.

    S-au ales cu apartamente în blocul de pe strada Hristo Botev și magistratele Curții Supreme de Justiție Elena Cobzac și Elena Covalenco. Prima a obținut în ianuarie 2018 un apartament de 75,6 metri pătrați pentru care a achitat circa 515 mii de lei. Ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de locuințe la preț redus deși mai deține un apartament de 86,2 metri pătrați, înregistrat din 2010 pe numele fiicelor sale. De partea cealaltă, Elena Covalenco a obținut, în ianuarie 2018 cheile de la un apartament de 79,9 metri pătrați, pentru care a scos din buzunar peste 544 de mii de lei. Ca și colega sa, Covalenco mai deține un apartament de 73,7 metri pătrați, situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei. Anterior, jurnaliștii de la RISE Moldova scriau că Elena Covalenco a fost inclusă în lista magistraților Judecătoriei sectorului Râșcani care vor primi apartamente, chiar dacă e magistrată la CSJ, pentru că aceasta a deținut anterior funcția de președinte al Judecătoriei sect. Râșcani și că „în blocurile locative contractate de Consiliul Superior al Magistraturii nu i-a fost alocat spațiu locativ”. „De facto, inițial Covalenco a figurat printre judecătorii selectați de CSM pentru obținerea unui apartament la preț preferential, ulterior însă aceasta a refuzat contractarea unei locuințe”, mai scriau reporterii RISE Moldova.

    Și judecătoarea Svetlana Caitaz de la instanța de la Cahul, sediul Cantemir, a beneficiat de un apartament la preț preferențial deși din 2001 ea deține o casă de locuit de 187,2 metri pătrați în orașul Cantemir. La 21 august 2017 ea a devenit proprietara unui apartament de 87,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Achiziția a costat, potrivit declarației de avere a magistratei, puțin peste 623 de mii de lei.

    Tot în blocul de pe strada Romană a obținut un apartament de 76,4 metri pătrați, cu valoarea de 27.504, și magistrata Curții de Apel Chișinău, Aliona Danilov. La acel moment, judecătoarea avea deja un apartament de 60,4 metri pătrați în sectorul Buiucani al Capitalei.

    Marcel Juganari, vicepreședintele Judecătoriei Hâncești, care activează la sediul Ialoveni, a investit 23.000 de euro într-un apartament de 66,9 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari. Din 2000, judecătorul mai deține o locuință de 37,8 metri pătrați, situată în sectorul Buiucani al Capitalei.

    În august 2017, Nicolae Șova, magistrat la Judecătoria Chișinău, a intrat în proprietatea unui apartament cu suprafața de 72,2 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. Investiția se ridică la 525 de mii de lei. Judecătorul a obținut dreptul la apartament la preț preferențial chiar dacă mai are un imobil în sectorul Râșcani al Capitalei, înregistrat pe numele soției sale și obținut cu titlu de donație în 1996.

    Judecătorul Vitalie Stratan, vicepreședintele instanței din Capitală, avea un garaj, o treime dintr-un apartament de 61,4 metri pătrați și un apartament de 50,2 metri pătrați când a primit dreptul la o locuință nouă, la preț redus. Astfel, în mai 2017, acesta a intrat în proprietatea unui apartament de 66,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat puțin peste 410 mii de lei.

    Și Radu Țurcanu, președintele Judecătoriei Chișinău, avea deja un un apartament când a primit dreptul la o nouă locuință, la preț preferențial. Anterior RISE Moldova a scris că magistratul a obținut o hotărâre a Curții de Apel Chişinău prin care instanţa obliga autorităţile să-i dea o locuință. Doi ani mai târziu, Primăria mun. Chişinău i-a atribuit lui Ţurcan un apartament cu trei odăi, cu suprafața de 61,3 metri pătrați, într-un bloc de pe bulevardul Traian din Capitală. În iulie 2017, judecătorul a intrat în proprietatea unui apartament de 114,6 metri pătrați din blocul de pe strada Romană, pentru care a plătit circa 590 de mii de lei. În martie 2018, magistratul a mai făcut o achiziție, un spațiu de 38 de metri pătrați în blocul respectiv, pe care nu l-a menționat în declarația de avere și interese personale. L-am contactat pe Radu Țurcanu pentru a obține un comentariu. După ce a auzit întrebarea noastră, judecătorul a zis că este ocupat și ne-a rugat să revenim mai târziu. Ulterior, acesta a închis de fiecare dată când a fost apelat.

    Boris Talpă, magistrat la Judecătoria Criuleni, din noiembrie 2017 este proprietarul unui apartament de 70,6 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Ceucari. El a obținut noua locuință cu suma de 26.064 de euro. Judecătorul mai deține a treia parte dintr-un apartament de 50,3 metri pătrați într-un bloc din sectorul Centru al Capitalei.

    Un garaj și o jumătate dintr-o casă de 114 metri pătrați avea în proprietate și magistratul Sergiu Osoianu de la Judecătoria Strășeni când a obținut dreptul la apartament la preț redus. Noua locuință de 75,6 metri pătrați a fost procurată cu 527 de mii de lei. Tot anul trecut Osoianu a mai scos din buzunar 2.130 de lei pentru 23 de ari de teren agricol.

    Magistratul Vitalie Guțan de la Judecătoria Chișinău s-a ales anul trecut cu un apartament de 52,9 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 19.044 de euro, potrivit declarației de avere. Un apartament de 45 de metri pătrați situat într-un bloc din sectorul Botanica al Capitalei este înregistrat din 2010 pe numele soției judecătorului.

    „Eu nu am timp și nici dorință să discut despre asta”

    Angela Braga, magistrată la Judecătoria Chișinău din martie 2014, pe 9 august 2017 a devenit proprietara unui apartament de 70,3 metri pătrați amplasat în blocul de pe strada Ceucari, pentru care a achitat 25.569 de euro. În aprilie 2014, la doar o lună după ce a fost transferată de la Judecătoria Hâncești la Judecătoria sectorului Botanica, Braga împreună cu soțul a cumpărat un apartament de 66,7 metri pătrați într-un bloc de locuit din sectorul Botanica al Capitalei. Cu toate acestea, la doar două săptămâni după tranzacție, ea a fost inclusă în lista beneficiarilor de apartamente la preț redus. Astfel, în 2014, proaspăta judecătoare Angela Braga a reușit să achite costul a două apartamente din Capitală. Pe atunci salariul magistratei constituia 11 mii de lei pe lună, mărindu-se în următorii ani până la 17 mii de lei în 2017. În ultima declarație de avere a Angelei Braga sunt trecute mai multe datorii: în 2013 ea a luat un împrumut de 5.000 de euro pe care trebuie să-l întoarcă până în 2020, în 2016 a împrumutat 10.000 de euro până în 2020, iar anul trecut a luat un împrumut de 112.000 de lei cu o dobândă de 14,48%, tot până în 2020. Am încercat să obținem o reacție de la judecătoare. „Toată informația este cuprinsă în declarația de avere. Eu acum chiar nu am timp și nici dorință să discut despre asta”, ne-a tăiat-o scurt magistrata și a închis telefonul.

    „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, am trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit”

    Ghenadie Pavliuc de la Judecătoria Chișinău a devenit proprietarul unui apartament de 66,1 metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari și al unei parcări subterane pentru care a achitat în total 27.590 de euro. RISE Moldova scria că magistratul mai deține o casă cu două niveluri cu suprafața de 155 metri pătrați, amplasată într-o zonă de elită din sectorul Ciocana al Capitalei. În 2014, judecătorul a mai primit, cu titlu de donație, o casă de 110 metri pătrați situată în raionul Dondușeni. L-am contactat pe Ghenadie Pavliuc pentru a obține un comentariu, acesta însă a evitat să ne răspundă, motivând că a dat anterior explicații jurnaliștilor cu privire la averea sa. „Pentru dumneavoastră este o activitate, a suna, a pune întrebări, pentru mine, în timpul orelor de muncă, atâta timp cât statul îmi plătește pentru a face altceva, eu trebuie să mă ocup cu alte lucruri decât să vorbesc la telefon, să vă dau niște explicații”, ne-a declarat Ghenadie Pavliuc. Ulterior, magistratul ne-a contactat și a subliniat că nu vede nicio problemă în faptul că a beneficiat de apartament la preț redus deși mai avea două case de locuit. „Din punct de vedere al moralității mă simt foarte bine, deoarece eu cred că, având trei copii minori, am avut tot dreptul să solicit în raport cu averea mea”, a adăugat judecătorul.

    Au cumpărat ieftin și au vândut scump

    Într-o anchetă din august 2017, despre chilipirurile imobiliare pentru judecători, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au descoperit mai multe cazuri în care beneficiarii de apartamente mai ieftine s-au grăbit să le vândă după ce au primit cheile. Până în acel moment, „cel puțin 12 reprezentanți ai sistemului judecătoresc au vândut deja apartamentele”, constatau reporterii. Este vorba despre judecătorii Valeriu Efros, Ecaterina Palanciuc, Natalia Mămăligă, Dorel Musteață, Virgiliu Buhnaci, Stelian Teleucă, Ion Tutunaru, Ghenadie Morozan, Igor Barbacaru și alții. Între timp, numărul judecătorilor care au vândut locuințele obținute la preț redus s-a ridicat la 18, în timp ce în rândul angajaților sistemului judiciar, numărul a ajuns la 22.

    Judecătoarea Elena Cojocari de la instanța din Capitală a semnat, în iulie 2014, un contract de investiții pentru procurarea unui apartament de 66,7 metri pătraţi. În iulie 2017 apartamentul a fost înregistrat la Cadastru pe numele magistratei, iar în decembrie acesta a fost vândut cu 409 mii de lei. Potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017, Elena Cojocari nu deţine o altă locuinţă. Am încercat să facem legătura cu ea pentru a lua un comentariu, magistrata însă nu a răspuns la apelurile noastre.

    La data de 17 iulie 2017, Lillia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, devenea proprietara unui apartament de 46,2 metri pătrați din blocul de pe strada Hristo Botev. În aceeași zi ea a vândut imobilul respectiv. În declarația de avere și interese personale pentru anul trecut însă, această tranzacție nu este reflectată. Am contactat-o pe Lilia Lupașco la telefonul de serviciu pentru a obține o reacție. Grefiera ne-a anunțat că îi va transmite magistratei solicitarea noastră, iar ulterior ea ne va contacta, lucru care nu s-a întâmplat până în prezent. Colega sa, Iraida Secrieru, şi-a vândut apartamentul la trei luni după ce a semnat actul de predare-primire a locuinţei de 48,5 metri pătraţi. În declaraţia de avere pentru anul 2017, aceasta a indicat că a investit în apartament peste 338 de mii de lei. În documentul respectiv magistrata nu a menționat faptul că apartamentul a fost vândut, imobilul figurând încă la categoria clădiri și construcții. Când am contactat-o pentru a obține un comentariu, grefiera judecătoarei ne-a cerut să expediem întrebările în scris, mesajul nostru însă a rămas fără răspuns.

    Andrei Mocanu, judecător la instanța de la Anenii Noi, la sfârșitul lunii august 2017, a devenit proprietarul unui apartament de 55 de metri pătrați în blocul de pe strada Ceucari, pe care l-a vândut la numai două săptămâni distanță. Conform datelor de la Cadastru, locuința este evaluată la 337 de mii de lei. În declarația sa de avere, magistratul menționează apartamentul de două ori, o dată la categoria clădiri și construcții, unde indică faptul că valoarea imobilului ar fi de 402 mii de lei, și o dată la capitolul venituri obținute din înstrăinarea bunurilor imobile, unde menționează suma de 425.800 de lei. „În 2014 lucram la Curtea Supremă de Justiție și asta mi-a permis să depun actele pentru a obține dreptul la apartament la preț preferențial. Ulterior am vândut locuința pentru că aveam nevoie de bani pentru o intervenție chirurgicală la copil”, a precizat Andrei Mocanu.

    La sfârșitul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Serghei Dimitriu, a devenit proprietar cu acte în regulă al unui apartament de 70,8 metri pătrați în complexul rezidențial Ceucari. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 37.500 de euro, conform declarației de avere a judecătorului. Cu o parte din acești bani, mai exact 31.200 de euro, la sfârșitul lunii octombrie 2017, Serghei Dimitriu a achiziționat un apartament mai mare, cu suprafața de 78 de metri pătrați.

    La sfârșitul lunii septembrie 2017, judecătorul Curții Constituționale, Veaceslav Zaporojan, s-a ales cu un apartament de 73,6 metri pătrați în ansamblul rezidențial Hristo Botev, care ar valora 496 de mii de lei, conform declarației de avere și interese personale a magistratului. Trei luni mai târziu, el s-a despărțit de imobilul respectiv, vânzându-l fiicei sale contra sumei de 509 mii de lei. „Nu am nicio remușcare. Eu am un stagiu mare și dacă s-a ivit posibilitatea de a beneficia de un apartament, de ce să nu mă folosesc? Nu am luat altor colegi posibilitatea de a-și îmbunătăți condițiile de trai. Nu am luat apartamentul la un preț mai mic decât sine-costul”, ne-a spus magistratul. El ne-a declarat că mai are un apartament la Drochia, două camere în cămin la Chișinău, iar locuința de pe strada Hristo Botev a achiziționat-o pentru fiica sa. Zaporojan nu a putut preciza dacă s-a îmbogățit de pe urma tranzacției, dată fiind diferența de 10.000 de lei între prețul cu care a fost cumpărat apartamentul și cel cu care a fost vândut. „Am făcut un contract de vânzare-cumpărare. Sunt chestiile noastre personale deja. Diferența respectivă posibil e din cauza diferenței de curs, pentru că apartamentul a fost cumpărat în euro”, a subliniat Veaceslav Zaporojan.

    La mijlocul lunii mai 2017, magistratul Judecătoriei Chișinău, Eduard Galușceac, împreună cu soția sa, Viorica Galușceac, care este consultant principal în cadrul Curții Supreme de Justiție, a intrat în posesia unui apartament de 75,4 metri pătrați în complexul rezidențial din strada Romană. Peste doar trei luni, imobilul este vândut cu 539.732 de lei, conform declarației de avere a judecătorului. În lista beneficiarilor de apartamente la preț preferențial a fost introdus numele soției magistratului, chiar dacă cei doi soți mai aveau în proprietate o casă de locuit de 149,1 metri pătrați și un apartament de 56,8 metri pătrați, amplasat pe strada Grenoble din sectorul Botanica al Capitalei. Ultimul a fost pus în gaj acum trei ani pentru un credit de 160.000 de lei. Contactat pentru a ne oferi un comentariu, Eduard Galușceac ne-a transmis, prin intermediul grefierei, că este ocupat și nu poate vorbi cu noi.

    Dorin Dulghieru s-a ales cu un chilipir de 10.000 de euro la vânzarea apartamentului la preț redus.

    În iulie 2014, Dorin Dulghieru, ex-preşedintele Judecătoriei Buiucani din municipiul Chişinău, a semnat un contract de investiții pentru un apartament de 87,4 metri pătrați din complexul rezidențial de pe strada Romană, asta chiar dacă mai avea în proprietate un apartament de 74,5 metri pătrați în sectorul Ciocana al Capitalei. În ianuarie 2017 magistratul a vândut apartamentul respectiv cu suma de 414 mii de lei. Aproape două săptămâni mai târziu, Dulghieru a cumpărat un al treilea apartament, în secorul Râșcani, cu suprafața de 168,6 metri pătrați, care a golit bugetul familiei judecătorului cu 1,1 milioane de lei. Peste circa o lună, în februarie 2017, magistratul și-a cumpărat și un garaj de 22,7 metri pătrați, pentru care a achitat circa 87 de mii de lei. La un an distanță, pe 3 martie 2018, Dorin Dulghieru vinde apartamentul care i-a revenit la preț preferențial, contra sumei de 41.000 de euro, cu aproape 10.000 de euro mai mult decât a fost achiziționat, potrivit declarației de avere și interese personale a magistratului.

    Despre magistrații Silvia Vrabii, de la Curtea de Apel Chișinău, și Grigore Dașchevici, fost președinte al Judecătoriei Călărași, care au procurat câte două apartamente la preț preferențial, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au scris în august 2017 aici.

    În ansamblul rezidențial de la Ceucari s-a ales cu două apartamente și magistratul Judecătoriei Chișinău, Andrei Ojoga. Primul, de 40,9 metri pătraţi, pentru care în septembrie 2014 a fost semnat un contract de investiție în valoare de 15.000 de euro, în iunie 2017 a fost donat soacrei judecătorului. Cel de-al doilea apartament, de 54,8 metri pătraţi, în care a investit 19.500 de euro, magistratul l-a păstrat. Deocamdată imobilul nu a fost dat în exploatare, arată datele de la Cadastru. L-am contactat pe Andrei Ojoga pentru a obține un comentariu, magistratul însă a insistat să-i adresăm întrebările în scris. Ulterior, acesta ne-a răspuns printr-un email. „Vă comunic că apartamentele au fost repartizate în modul stabilit, lui Andrei Ojoga și Marianei Ceban (Ojoga), până la încheierea căsătoriei, ţinând cont că subsemnatul activează în sistemul judecătoresc din februarie 2011 și soția, în același sistem, din octombrie 2011, iar la acel moment niciunul dintre aceștia nu deținea careva imobile în proprietate individuală”, se arată în mesajul judecătorului. El a evitat să răspundă de ce a donat unul dintre apartamente soacrei sale.

    A obținut apartament la preț redus și Oxana Robu de la Curtea de Apel Chișinău, care, la momentul încheierii tranzacției, deținea o casă cu două nivele pe strada Fierarilor din Capitală. În 2017 magistrata a primit cheile de la un apartament de 70,8 metri pătrați în blocul de pe strada Romană din Capitală, destinat judecătorilor. Datele cadastrale arată că imobilul cu două etaje, cu lucrările recepționate în mai 2015, are 65 de metri pătrați și constituie, oficial, proprietatea părinților Oxanei Robu, tot ei fiind și proprietarii unei alte case, de 90 de metri pătrați, din aceeași ogradă, în care trăiesc de fapt, potrivit unui articol semnat de jurnaliștii de la RISE Moldova din iulie 2015 (https://www.rise.md/judecatori-la-bloc/). Ulterior, Oxana Robu a trecut casa de locuit și jumătate din terenul pe care se află aceasta la capitolul donații. În prezent imobilul e înregistrat pe numele fiului magistratei, în vârstă de 18 ani. Pe lângă casă și apartamentul obținut în 2017, Robu a mai indicat în declarația de avere că a vândut un alt apartament și un automobil, cu doar 20.000 de lei, dar și că a intrat în posesia unui Mercedes GLK, fabricat în 2013, care ar costa 326.000 de lei.

    Din număru total de 120 de angajați ai sistemului judecătoresc, care au obținut apartamente în blocurile de pe străzile Romană, Ceucari și Hristo Botev, doar 36 de judecători și respectiv circa 50 de angajați ai sistemului judecătoresc nu le-au vândut și continuă să le aibă în proprietate.

    Magistratul Veniamin Chihai de la Judecătoria Chișinău, a achitat 37.802 euro pentru un apartament de 80,2 metri pătrați, amplasat în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017.

    În februarie 2018, în același bloc a obținut un apartament de 80,3 metri pătrațiși magistratul Gheorghe Mîțu, de la instanța din Capitală. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Colega sa, Natalia Clevadî, și-a cumpărat în același bloc un apartament de 73,9 metri pătrați, pentru care ar fi achitat puțin sub 26 de mii de euro. În ianuarie 2018, cumnata sa, Olesea Clevadî, care este asistent judiciar la Curtea Supremă de Justiție, de asemenea a intrat în proprietatea unui apartament de 67,2 metri pătrați, amplasat în blocul din strada Ceucari. În timp ce se construia blocul de locuit respectiv, în aprilie 2015, Olesea Clevadî a mai procurat un apartament în sectorul Râșcani al Capitalei.

    Oleg Melniciuc, fostul președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani, pare să fie principalul beneficiar al proiectului imobiliar din strada Hristo Botev, demarat la inițiativa sa. Magistratul nu și-a luat vreun apartament, dar a investit în construcția unor spații comerciale cu suprafața de 85,53 de metri pătrați, la parterul blocului. În declarația de avere pentru anul trecut este specificat că valoarea investiției se ridică la 30.790 de euro. Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior despre faptul că în ansamblul rezidenţial din strada Hristo Botev s-au ales cu apartamente și câteva rude ale magistratului. Mama acestuia, Elena Melniciuc, a dobândit un apartament de 80 de metri pătrați, pe când alte trei rude – Anna Bobeică, Andrei Melinciuc și Aurelia Melenciuc – au contractat apartamente de 72-73 de metri pătrați fiecare. Directorul firmei Exfactor Grup, Vladimir Tonu, le-a confirmat atunci jurnaliștilor că rudele lui Melniciuc au beneficiat de reduceri la procurarea imobilelor.

    Și Rodica Berdilo, devenită cunoscută după ce nu a validat scrutinul din luna mai pentru Primăria Capitalei, a beneficiat de apartament la preț redus în blocul din strada Ceucari. Inițial, i-a revenit o locuință de 53,5 metri pătrați, pentru care a semnat un contract de investiții la 24 septembrie 2014. În iulie 2015 judecătoarea însă a renunțat la apartamentul respectiv, după ce cu doar două luni mai devreme, în mai 2015, Berdilo a semnat un alt contract de investiții, în valoare de aproape 400 de mii de lei pentru un apartament mai spațios, cu suprafața de 71,5 metri pătrați. În ianuarie 2017 magistrata a investit alte 5.500 de euro în construcția unei parcări.

    Un apartament de 48,8 metri pătrați, cu valoarea de 17.532 euro, în blocul din strada Romană a intrat, în iulie 2017, în proprietatea Nataliei Lupașcu de la Judecătoria Chișinău. O altă magistrată – Natalia Sandu-Moldovanu, a achitat 17.424 de euro pentru un apartament cu suprafața de 48,3 metri pătrați din blocul de pe strada Romană. În același bloc are un apartament de 69,8 metri pătrați și judecătorul Octavian Dvornic din Capitală. Acesta ar fi luat un credit de jumătate de milion de lei ca să cumpere locuința.

    Colega sa, Ina Dutca, în februarie 2018 a devenit proprietara unui apartament de 67,3 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari, care a costat 24.228 de euro. Anterior, reporterii de la RISE Moldova scriau că magistrata se numără printre judecătorii care aşteaptă să fie asiguraţi cu spaţiu locativ, după ce au obţinut hotărâri definitive în acest sens. În 2018 judecătoarea a mai procurat, cu 133 de mii de lei, un lot intravilan de șase ari. Tot în blocul de pe strada Ceucari, un apartament de 66,3 metri pătrați i-a revenit judecătoarei din Capitală Nadejda Mazur. Pentru noua locuință, magistrata a scos din buzunar 24.300 de euro. Și Viorica Puica de la instanța din Capitală a obținut, în iulie 2017, un apartament de 71,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari. Investiția s-a ridicat la aproape 410 mii de lei. Colegei ei, Oxanei Parfeni, i-a revenit un apartament de 42,4 metri pătrați în blocul respectiv, care a costat aproape 313 mii de lei. 70,5 metri pătrați are apartamentul amplasat în blocul de pe strada Ceucari, care în aprilie 2017 a intrat în proprietatea Ninei Traciuc de la Curtea de Apel Chișinău, contra sumei de 25.380 de euro. Colegul său, Igor Mânăscurtă, a procurat, cu 31.500 de euro, un apartament de 87 de metri pătrați în blocul de pe strada Romană, în timp ce Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău a investit aproape 26 de mii de euro într-o locuință nouă cu suprafața de 70,1 metri pătrați, amplasată în blocul de pe strada Ceucari. Tot anul trecut, două spații, de 15, respectiv 30 de metri pătrați (un beci și o terasă) au ajuns în proprietatea judecătorului.

    Printre beneficiarii de spațiu locativ la prețuri reduse se numără 11 ex-judecători care nu mai activează în sistemul de justiție. Aceștia au obținut locuințe în complexele rezidențiale din străzile Ceucari și Romană. Patru dintre ei au reușit deja să vândă noile imobile. Este vorba despre Ion Tutunaru, fost magistrat de la Judecătoria Floreşti, plecat din sistem în 2016, care şi-a vândut locuinţa de 48 de metri pătraţi de pe strada Romană. Oficial, tranzacţia a avut loc peste aproape două săptămâni după ce, în acte, ex-judecătorul a obţinut dreptul de proprietate asupra apartamentului. Și Mihail Buruian, ex-judecător al Curții de Apel Chișinău, plecat din sistem în aprilie 2014, s-a despărțit de apartamentul de 70,9 metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari. Contractul privind investițiile a fost semnat în iulie 2014, după ce decretul privind eliberarea fusese deja semnat. Noua locuință a intrat în proprietatea lui Buruian la sfârșitul lunii mai 2017 și a fost vândută la sfârșitul lunii decembrie.

    S-au despărțit de proprietățile obținute la preț redus și doi ex-magistrați suspendați din sistem după ce au fost implicați în spălătoria de miliarde de dolari prin băncile din Moldova. Este vorba despre Sergiu Lebediuc, judecătorul de la Comrat care a semnat pe o ordonanţă de 300 milioane de dolari. Ulterior acesta a ajuns la Judecătoria Militară din Chişinău. Lebediuc a primit cheile de la apartamentul de 71 de metri pătrați din blocul de pe strada Ceucari la sfârșitul lunii august 2017, iar patru luni mai târziu l-a vândut. Serghei Popovici, de asemenea magistrat la Judecătoria Comrat, care semna, în 2011 şi 2013, două ordonanţe în sumă de 1,2 miliarde de dolari, și ajuns în 2014, preşedinte al instanței respective, a fost suspendat din funcție. Ca și colegul său, Popovici a vândut apartamentul de 77,3 metri pătrați obținut la preț preferențial. Locuința de pe strada Romană a fost înstrăinată la aproape un an după ce a intrat în proprietatea magistratului.

    Veaceslav Panfilii, judecătorul care în 2015 a fost suspendat din funcție fiind suspectat de luare de mită, a rămas proprietar al apartamentului care i-a fost repartizat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) la preț redus. Imobilul de 67,2 metri pătrați este situat în blocul din strada Ceucari care încă nu a fost dat în exploatare.

    Și-au păstrat imobilele primite la preț redus și foștii magistrați Adela Andronic (apartament de 72,4 metri pătrați în ansamblul rezidențial Ceucari, care încă nu a fost dat în exploatare), Oleg Cojocari (locuință de 65,2 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Nichifor Corochii (imobil de 87,3 metri pătrați în blocul din strada Romană), Ana Gavrilița (apartament de 67,1 metri pătrați în blocul din strada Ceucari), Tatiana Troianovschi (locuință de 70,2 metri pătrați în blocul de pe strada Romană) și Iuliana Oprea (apartament de 86,5 metri pătrați, în blocul din strada Romană), recent plecată din sistem.

    CSM: „Fiecare e în drept să facă ce vrea cu apartamentul său”

    Contactat pentru a oferi un comentariu, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, care îl înlocuiește pe președintele CSM, Victor Micu, cât acesta se află în concediu, ne-a transmis, prin intermediului serviciului de presă, că judecătorii trebuie întrebați de ce au decis să-și vândă apartamentele cumpărate la preț preferențial. „Fiecare e în drept să decidă ce vrea să facă cu imobilele sale. CSM nu are dreptul să decidă pentru ei”, ne-a spus magistratul.

    Expert: „Apare întrebarea moralității acțiunilor judecătorilor: cei care trebuie să facă dreptate găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile care le au”

    În opinia Liliei Ionița, expertă anticorupție la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, soluția identificată de autorități, de a oferi magistraților apartamente la preț preferențial, construite pe terenurile statului, pare să nu fie pe măsura așteptărilor lor. „Odată cu modificarea în 2010 a legislației prin care inclusiv judecătorii au fost lipsiți de privilegiul de a obține locuințe de serviciu de la stat, constant a fost invocat faptul că aceștia au fost lipsiți de importante beneficii sociale, lipsa cărora le afectează activitatea. Soluția identificată ulterior de CSM, deși controversată (obținerea unor terenuri în condiții mai puțin clare), părea totuși să satisfacă necesitățile și doleanțele judecătorilor și să le ofere dreptul procurării spațiului locativ la preț privilegiat. Dar, la câțiva ani de la punerea în aplicare a acestei soluții, vedem că aceasta nu a fost pe măsura așteptărilor exponenților justiției și ei preferă să renunțe la locuințele oferite. Apare o întrebare firească, de ce ar fi renunțat: fie regiunea orașului nu e cea mai potrivită, fie calitatea blocurilor lasă de dorit, fie chiar nu au avut nevoie de acest spațiu locativ și au urmărit alte scopuri, inclusiv de a obține beneficii pecuniare”, comentează experta. Ea subliniază că în această situație judecătorii nu încalcă legea, apare însă mai degrabă o problemă de moralitate. „Apare întrebarea moralității acțiunilor lor: cei care trebuie să facă și să împartă dreptatea își fac doar lor dreptate și găsesc soluții de a manipula cu legea și beneficiile pe care le au. Este vorba de mesajele transmise societății, mesaje care descurajează comportamentele drepte și integre și e trist că astfel procedează cei care ne fac dreptate. Dacă statul ți-a oferit acest privilegiu – fă uz de el, dar nu abuz”, susține Lilia Ioniță. Potrivit expertei, o altă problemă este costul apartamentelor respective, care, deși e mai mic decât cel de pe piață, este peste veniturile unei bune părți din judecători, iar cei care au cea mai mare nevoie de locuințe, nu ajung să beneficieze de ele. „La apartamentele astea cu preț preferențial oricum au aplicat cei care puteau să-și permită, să aibă suma inițială. Dar unii judecători, dar și angajați nici nu au îndrăznit să aplice, pentru că, oricum, prețul apartamentelor raportat la veniturile lor era prea mare. Așa că au intrat în joc doar cei care și-au putut permite să achite plățile, restul au rămas în afară”, a conchis experta.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Un nou vicepreședinte la Judecătoria Chișinău. Ce avere declară

    Magistratul Vitalie Stratan a fost ales vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău pe un termen de patru ani. Decizia a fost luată de membrii Consiliului Superior al Magistraturii la ședința de marți, 5 septembrie. Candidatura sa urmează a fi examinată de președintele Republicii Moldova. Vitalie Stratan a fost singurul participant la concursul anunțat de CSM, după ce, anterior, Luiza Gafton a fost […]

    Magistratul Vitalie Stratan a fost ales vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău pe un termen de patru ani. Decizia a fost luată de membrii Consiliului Superior al Magistraturii la ședința de marți, 5 septembrie. Candidatura sa urmează a fi examinată de președintele Republicii Moldova.

    Vitalie Stratan a fost singurul participant la concursul anunțat de CSM, după ce, anterior, Luiza Gafton a fost numită magistrată la Curtea Supremă de Justiție.

    El a fost numit în funcția de judecător în anul 2008 și a activat până acum la Judecătoria sectorului Botanica. În declarația de avere pentru anul 2016, el a trecut venitul de 184.575 lei obținut din salariu, trei apartamente și un garaj. O locuință, cu suprafața de 50,2 metri pătrați, a fost dobândită în anul 2000 prin donație, iar ⅓ dintr-un alt apartament de 61,4 metri pătrați a fost cumpărată. În 2014, soții Stratan au decis să mai investească într-un al treilea apartament, cu suprafața de 67,5 metri pătrați, asupra căruia dețin un contract de investiții.

    Familia judecătorului mai are în proprietate un autoturism de marcă Renault cu o valoare declarată de 100.000 de lei, dobândit în 2013 în baza unui contract de schimb. Anul trecut, Vitalie Stratan a contractat și un credit de 100.000 de lei cu rata dobânzii de 16%.
    sursa: anticoruptie.md

  • Judecătoria Chișinău, sediul central – fără vicepreședinte. Cine asigură interimatul funcției

    Judecătoria Chișinău, cu sediul central, a rămas fără vicepreședinte, după ce magistrata Luiza Gafton a fost numită judecător la Curtea Supremă de Justiție. Solicitarea de a desemna un vicepreședinte a venit chiar de la președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu. ”Dat fiind faptul că, în prezent, în instanță parvine un volum foarte mare de dosare și din cauza că președintele Judecătoriei […]

    Judecătoria Chișinău, cu sediul central, a rămas fără vicepreședinte, după ce magistrata Luiza Gafton a fost numită judecător la Curtea Supremă de Justiție. Solicitarea de a desemna un vicepreședinte a venit chiar de la președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu.

    ”Dat fiind faptul că, în prezent, în instanță parvine un volum foarte mare de dosare și din cauza că președintele Judecătoriei Chișinău exercită și atribuții administrative, organizaționale în cadrul Judecătoriei Chișinău, desfășurând concomitent și activitate juridică și extrajudiciară, se impune necesitatea dispunerii interimatului funcției de vicepreședinte la instanța nou-creată, Judecătoria Chișinău (sediul central), până la numirea vicepreședintelui”, se menționează în Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, membrii CSM au decis să-l desemneze pe judecătorul Vitalie Stratan, pentru exercitarea interimatului funcției de vicepreședinte la Judecătoria Chișinău (sediul central), până la completarea funcției în modul stabilit de lege.

    De asemenea, la solicitarea președintelui instanței din Chișinău, CSM a desemnat-o pe judecătoarea Svetlana Tizu de la Judecătoria Chișinău (sediul Centru), pentru exercitarea atribuțiilor judecătorului de instrucție în perioada de imposibilitate a exercitării atribuțiilor judecătorilor de instrucție de bază, Sergiu Bularu, Elena Costiuc și Nicolae Corcea, desemnați anterior.
    sursa: bizlaw.md

  • Extremele justiţiei din R. Moldova: Învinuit de omor şi eliberat de răspundere penală

    Opinia separată a unui judecător Vita­lie Stra­tan, unul din­tre jude­că­to­rii com­ple­tu­lui, deşi a sem­nat sub sen­tinţa din 18 decem­brie, a emis o opi­nie sepa­rată. „Con­si­der că instanţa de fond inco­rect nu a con­sta­tat vino­vă­ţia sau nevi­no­vă­ţia lui Fon­dos în comi­te­rea infra­cţiu­ni­lor pre­vă­zute de art. 145 alin.2 lit. b,i,k); 186 alin.3 lit..b); 208 alin.3 lit. b) şi 283 Cod penal, nici […]

    Opinia separată a unui judecător
    Vita­lie Stra­tan, unul din­tre jude­că­to­rii com­ple­tu­lui, deşi a sem­nat sub sen­tinţa din 18 decem­brie, a emis o opi­nie sepa­rată. „Con­si­der că instanţa de fond inco­rect nu a con­sta­tat vino­vă­ţia sau nevi­no­vă­ţia lui Fon­dos în comi­te­rea infra­cţiu­ni­lor pre­vă­zute de art. 145 alin.2 lit. b,i,k); 186 alin.3 lit..b); 208 alin.3 lit. b) şi 283 Cod penal, nici în par­tea des­crip­tivă a sen­tinţei, nici în cea dis­po­zi­tivă”, indică acesta. Stra­tan afirmă că instanţa urma să pro­nu­nţe o sen­tinţă de con­dam­nare a lui Igor Fon­dos, cu menţiu­nea că acesta este „libe­rat de răs­pun­dere penală din moti­vul expi­ră­rii ter­me­nu­lui de pre­scri­pţie”.

    Magis­tra­tul Stra­tan susţine că, con­form art. 46 CP (1961), „per­soana nu poate fi trasă la răs­pun­dere penală, dacă de la data comi­te­rii infra­cţiu­nii au tre­cut 15 ani şi pre­scri­pţia nu a fost între­ruptă prin săvârşi­rea unei noi infra­cţiuni”. Con­form mate­ri­a­le­lor dosa­ru­lui, Fon­dos s-a aflat în cău­tare inter­sta­tală din 21 august 2002, fiind reţi­nut pe teri­to­riul altui stat şi extră­dat în R. Mol­dova. Jude­că­to­rul con­si­deră că tre­buia veri­fi­cată per­soana sub aspec­tul săvârşi­rii unei noi infra­cţiuni în locul unde s-a aflat pe tim­pul pre­scri­pţiei invo­cate, lucru ce n-a fost făcut de către pro­cu­rori, afirmă jude­că­to­rul. Acesta spune că nu a fost ane­xată la dosar veri­fi­ca­rea cazi­e­ru­lui deta­liat, inclu­siv în sta­tele în care s-a aflat Fon­dos, fapt ce pune la îndo­ială apli­ca­rea pre­scri­pţiei. Jude­că­to­rul face refe­rire şi la fap­tul că la mate­ri­a­lele cau­zei penale au fost ane­xate acte în vede­rea carac­te­ri­ză­rii per­so­na­li­tă­ţii unei per­soane sub numele Rotaru Igor Iva­no­vici, anul naş­te­rii 1980, iden­ti­ta­tea căruia nu a fost sta­bi­lită. Jude­că­to­rul spune că pro­cu­ro­rul tre­buia să îna­in­teze demer­suri auto­ri­tă­ţi­lor ruse pen­tru a sta­bili dacă în peri­oada de pre­scri­pţie nu a săvârşit alte infra­cţiuni şi să aducă par­tea vătă­mată pen­tru a depune măr­tu­rii.

    Refe­ri­tor la păre­rea sepa­rată a jude­că­to­ru­lui Stra­tan, pro­cu­ro­rul Oleg Gonţa afirmă că aceasta „era, pur şi sim­plu, o tre­cere în revistă a situ­a­ţiei, dar nu era dată o solu­ţie: ce să facem cu omul acesta? Să-l con­dam­năm, să-l ares­tăm?”. Gonţa spune că aceasta nu poate fi con­si­de­rată opi­nie sepa­rată, ci o „com­pu­nere”, deo­a­rece nu face refe­rinţă la legi sau arti­cole. „Nu pot să cri­tic, dar citind-o, n-am înţe­les care este păre­rea aces­tui jude­că­tor”.

    Acte false în Federaţia Rusă

    În hotă­rârea Curţii Supreme de Jus­ti­ţie a Fede­ra­ţiei Ruse din 5 iunie 2013 vizând extră­da­rea, figu­rează un alt deta­liu inte­re­sant, potri­vit căruia, în Rusia, Fon­dos şi-ar fi însu­şit altă iden­ti­tate, figu­rând ca Igor Rotari. Iden­ti­ta­tea a fost obţi­nută prin fal­si­fi­care de acte. În 2002, acest Igor Rotari a obţi­nut cetă­ţe­nia F. Ruse şi a locuit cu acest nume în regiu­nea Breansk, unde a fost reţi­nut de poli­ţie la 16 iulie 2012. Jude­că­to­ria auto­no­mia Hantî-Mansi a sta­bi­lit că Fon­dos a obţi­nut, la 19 febru­a­rie 2002, cetă­ţe­nia rusă prin fal­si­fi­ca­rea ade­ve­rinţei de naş­tere şi a bule­ti­nu­lui de iden­ti­tate.

    Avo­ca­tul aces­tuia, Ş. Zei­na­lov, a încer­cat să demon­streze auto­ri­tă­ţi­lor de drept din F. Rusă că Igor Rotari este cetă­ţean rus şi nu poate fi extră­dat, dar, în urma exper­ti­ze­lor dac­ti­lo­gra­fice şi por­tre­tis­tice, jude­cata a sta­bi­lit fal­sul şi Fon­dos a fost extră­dat în R. Mol­dova. Acasă, după ce s-a aflat în arest pre­ven­tiv, a fost eli­be­rat sub con­trol judi­ciar şi, ulte­rior, eli­be­rat de răs­pun­dere penală. Pro­cu­ro­rul Oleg Gonţa spune că, la extră­da­rea lui Fon­dos, F. Rusă nu a pre­zen­tat niciun act pre­cum că acesta ar fi urmă­rit penal sau jude­cat pen­tru atri­bu­i­rea iden­ti­tă­ţii false.
    continuare: zdg.md

  • За нарушение закона в деле о бельцком фонтане судья получил замечание

    Высший совет магистратуры признал «нарушение императивных норм законодательства» при рассмотрении дела о фонтане в центре Бельц. Судья Виталий Стратан из суда столичного сектора Ботаника, выносивший соответствующее решение, за эти нарушения получил дисциплинарное взыскание в виде замечания. Напомним, в июле прошлого года суд сектора Ботаника вынес решение по делу о взыскании долга с участием фирм «Floxal Plus» (владельца бельцкого универмага) и […]

    Высший совет магистратуры признал «нарушение императивных норм законодательства» при рассмотрении дела о фонтане в центре Бельц. Судья Виталий Стратан из суда столичного сектора Ботаника, выносивший соответствующее решение, за эти нарушения получил дисциплинарное взыскание в виде замечания.

    Напомним, в июле прошлого года суд сектора Ботаника вынес решение по делу о взыскании долга с участием фирм «Floxal Plus» (владельца бельцкого универмага) и «Constructii de Aluminiu». Вынеся решение в пользу «Floxal Plus», судья Виталий Стратан обязал кадастровый офис: 1) зарегистрировать за этим предприятием права собственности на фонтан на центральной площади, противопожарный резервуар и другие объекты около универмага; 2) выделить отдельным кадастровым номером участок земли под этими строениями из участка в муниципальной собственности.

     

     

  • Săptămână NEAGRĂ pentru judecători. Opt magistrați, SANCȚIONAȚI disciplinar

    Opt judecători din mai multe instanțe din republică au fost sancționați disciplinar săptămâna aceasta de către Consiliul Superior al Magistraturii. Membrii CSM au decis că judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun, judecătorul Curții de Apel Chișinău Boris Bârcă, judecătorul Judecătoriei Buiucani Serghei Lazari, judecătorul de la Judecătoria Botanica Vitalie Stratan și judecătorii Judecătoriei […]

    Opt judecători din mai multe instanțe din republică au fost sancționați disciplinar săptămâna aceasta de către Consiliul Superior al Magistraturii.

    Membrii CSM au decis că judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun, judecătorul Curții de Apel Chișinău Boris Bârcă, judecătorul Judecătoriei Buiucani Serghei Lazari, judecătorul de la Judecătoria Botanica Vitalie Stratan și judecătorii Judecătoriei Orhei, Ecaterina Buzu și Sergiu Procopciuc, să fie sancționați disciplinar plin aplicarea unui avertisment.

     
  • Judecatori de la Judecatoria BOTANICA supusi controlului judiciar

    În urma a mai multor  plingeri facute  de  catre justitiari precum ca unii judecatori de la judecatoria Botanica incalcalca legislatia  si nu tin cont de declaratiile facute de catre petitionari .Acesti judecatori sunt Vitalie Stratan,Radu Turcanu,Maria Turcan ,Svetlana Garstea Bria.  

    În urma a mai multor  plingeri facute  de  catre justitiari precum ca unii judecatori de la judecatoria Botanica incalcalca legislatia  si nu tin cont de declaratiile facute de catre petitionari .Acesti judecatori sunt Vitalie Stratan,Radu Turcanu,Maria Turcan ,Svetlana Garstea Bria.

     

  • Decret prezidențial // 13 judecători, numiți în funcție până la pensionare

    Șeful statului Nicolae Timofti a semnat astăzi un decret privind numirea în funcție a 13 judecători până la atingerea plafonului de vârstă. Magistrații au fost convocați în prealabil la Reședința de stat și  au discutat separat cu președintele. Acesta le-a cerut să-și facă onest meseria pentru ca cetățenii să-și recapete încrederea în actul justiției. „Deoarece am prerogativa de a numi  […]

    Șeful statului Nicolae Timofti a semnat astăzi un decret privind numirea în funcție a 13 judecători până la atingerea plafonului de vârstă.
    Magistrații au fost convocați în prealabil la Reședința de stat și  au discutat separat cu președintele. Acesta le-a cerut să-și facă onest meseria pentru ca cetățenii să-și recapete încrederea în actul justiției. „Deoarece am prerogativa de a numi  în funcție judecătorii, voi exclude din sistem magistrații care sfidează legea”, a punctat Nicolae Timofti.

    Lista judecătorilor numiți în funcție până la pensionare:

    Olga Cojocaru – Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău;
    Serghei Dimitriu și Vitalie Stratan – Judecătoria Botanica, municipiul Chișinău;
    Lilia Lupașco și Iurie Potângă – Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău;
    Cristina Cheptea – Judecătoria Sângerei;
    Vitalie Cotorobai – Judecătoria Hâncești;
    Ludmila Holevițcaia – Judecătoria Comrat;
    Marcel Juganari – Judecătoria Călărași;
    Svetlana Lazari – Judecătoria Telenești;
    Lucia Lupașcu – Judecătoria Drochia;
    Ion Pâcaleu – Judecătoria Fălești;
    Nina Veleva – Judecătoria Cahul

  • Николае Тимофти назначил 8 судей

    Президент страны Николай Тимофти подписал указ о назначении 13 судей до достижения ими предельного возраста пребывания в должности. Судьями были назначены: Ольга Кожокару, Кристина Кептя, Виталий Которобай, Сергей Димитриу, Людмила Холевицкая, Марчел Жуганарь, Светлана Лазарь, Лилия Лупашко, Лучия Лупашку, Ион Пыкалеу, Юрий Потынга, Виталий Стратан, Нина Велевая. Президент принял решение о назначении вышеперечисленных лиц после отдельного обсуждения с каждым. Он […]

    Президент страны Николай Тимофти подписал указ о назначении 13 судей до достижения ими предельного возраста пребывания в должности.

    Судьями были назначены: Ольга Кожокару, Кристина Кептя, Виталий Которобай, Сергей Димитриу, Людмила Холевицкая, Марчел Жуганарь, Светлана Лазарь, Лилия Лупашко, Лучия Лупашку, Ион Пыкалеу, Юрий Потынга, Виталий Стратан, Нина Велевая.

    Президент принял решение о назначении вышеперечисленных лиц после отдельного обсуждения с каждым. Он призвал судей честно выполнять свое дело, чтобы восстановить доверие граждан к правосудию. 



    Тимофти также подчеркнул важность реформирования судебной системы, что позволит искоренить коррупцию. 



    „На основании моей прерогативы назначать судей, я устраню из системы тех магистратов, которые бросают вызов закону”, – сказал Николай Тимофти.

LASĂ UN COMENTARIU