Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Талмач Яна
Căutare avansată

Anton Marina

Curtea de Apel Chişinău, Judecator

Date biografice

Data numirii în funcție: 01.07.1999

Prin Decretul Președintelui RM nr. 362-IV din 16 decembrie 2005 numită, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2079-III din 05 noiembrie 2004 numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1069-II din 1 iulie 1999 numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria raionului Ialoveni.

Anul naşterii 1971

Instruire/Diplome
Facultatea de drept, USM, 1996

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

09.1996 -07.1999 consilierul președintelui Curții Supreme de Justiție
01.07.1999 numită în funcția de judecător la Judecătoria Ialoveni, pe un termen de 5 ani (Decret nr. 1069-II)
18.04.2001 numită, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău (Hot. CSM nr. 9 din 22.03.2001)
05.11.2004 numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă (Decret nr. 2079-III)
16.12.2005 numită, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău (Decret nr. 362-IV

Data numirii în funcție: 01.07.1999

Prin Decretul Președintelui RM nr. 362-IV din 16 decembrie 2005 numită, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 2079-III din 05 noiembrie 2004 numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

Prin Decretul Președintelui RM nr. 1069-II din 1 iulie 1999 numită, pe un termen de cinci ani, în funcția de judecător la Judecătoria raionului Ialoveni.

Anul naşterii 1971

Instruire/Diplome
Facultatea de drept, USM, 1996

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

09.1996 -07.1999 consilierul președintelui Curții Supreme de Justiție
01.07.1999 numită în funcția de judecător la Judecătoria Ialoveni, pe un termen de 5 ani (Decret nr. 1069-II)
18.04.2001 numită, prin transfer, în funcția de judecător la Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău (Hot. CSM nr. 9 din 22.03.2001)
05.11.2004 numită în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă (Decret nr. 2079-III)
16.12.2005 numită, prin transfer, în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău (Decret nr. 362-IV

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 135/11 din 20 decembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătoarei Anton Marina nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Cauze civile, prima instanță (hotărâri):

2010 - contestate 100, menținute 52 - 52%;
2011 - contestate 86, menținute 44 - 51%;
2012 - contestate 120, menținute 85 - 70%.
Cauze civile în ordine de apel (decizii):
2010 - contestate 81, menținute 51 - 62%;
2011 - contestate 98, menținute 56 - 57%;
2012 - contestate 92, menținute 60 - 65%.
Cauze civile în ordine de recurs (încheieri):
2010 - contestate 8, menținute 5 - 62%;
2011 - contestate 3, menținute 1 - 33%;
2012 - contestate 16, menținute 10 - 62%.
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2010 - cauze examinate 654, casate 81 - 12,3%;
2011 - cauze examinate 624, casate 86 - 13,7%;
2012 - cauze examinate 554, casate 73 - 13,1%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 135/11 din 20 decembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulând un total de 66 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 74/7 din 02 martie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul III (trei) de calificare.

Cauze CtEDO
Conform Hotărârii nr. 135/11 din 20 decembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, hotărîrile judecătoarei Anton Marina nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

PROCENTAJUL HOTĂRÂRILOR MENȚINUTE DIN CELE CONTESTATE
Cauze civile, prima instanță (hotărâri):

2010 - contestate 100, menținute 52 - 52%;
2011 - contestate 86, menținute 44 - 51%;
2012 - contestate 120, menținute 85 - 70%.
Cauze civile în ordine de apel (decizii):
2010 - contestate 81, menținute 51 - 62%;
2011 - contestate 98, menținute 56 - 57%;
2012 - contestate 92, menținute 60 - 65%.
Cauze civile în ordine de recurs (încheieri):
2010 - contestate 8, menținute 5 - 62%;
2011 - contestate 3, menținute 1 - 33%;
2012 - contestate 16, menținute 10 - 62%.
Hotărâri/încheieri casate din cele examinate:
2010 - cauze examinate 654, casate 81 - 12,3%;
2011 - cauze examinate 624, casate 86 - 13,7%;
2012 - cauze examinate 554, casate 73 - 13,1%.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 135/11 din 20 decembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Bine acumulând un total de 66 de puncte.

DISTINCȚII
Conform Hotărârii nr. 74/7 din 02 martie 2011 Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea Colegiului de calificare prin care i s-a confirmat gradul III (trei) de calificare.

Hotărârea nr. 135/11 din 20 decembrie 2013

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr.135/11 din 20 decembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Anton Marina".

Conform Hotărârii nr. 218/12 din 26 septembrie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de avocatul Igor Coban împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 15 decembrie 2015, adoptată la examinarea sesizării depuse de avocatul stagiar Cristian Bizian privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curții de Apel Chișinău, Marina Anton. 

Prin Hotărârea nr. 126/8 din 22 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de Bombik Kiril și Bombic Piotr împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 octombrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Bombik Kiril și Bombic Piotr cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curții de Apel Chișinău, Nina Traciuc, Marina Anton, Iurie Cotruță.

Prin Hotărârea nr. 162/10 din 03 iunie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de administratorul SRL „Lanitron", Alexandra Grițco împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 23 noiembrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de administratorul SRL „Lanitron", Alexandra Grițco privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Curții de Apel Chișinău, Marina Anton.

Conform Hotărârii nr. 61/8 din 22 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie Mihai Poalelungi şi Chirtoca Vadim cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii de Apel Chişinău Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru, Iurie Cotruţă şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Nicolae Clima, Ion Corolevschi, Ion Druţă.

Potrivit Hotărârii nr. 5/1 din 11 ianuarie 2016, Completul de admisibilitate nr. 1 a respins sesizarea depusă de administratorul SRL „Prointelect MP" privind acţiunile judecătorilor Curţii de Apel Chişinău Nina Traciuc, Marina Anton, Iurie Cotruţă. Autorul sesizării susţine că judecătorii nominalizaţi au dat dovadă de incompetenţă profesională gravă şi evidentă cu aplicarea neunifonnă a legislaţiei în mod intenţionat. in egală măsură, susţine autorul, judecătorii nominalizaţi au comis erori grave în urma cărora SRL „Prointelect MP" ar suferi un prejudiciu considerabil cu perturbarea activităţii economiei, dar şi alte prejudicii de ordin material, neachitarea salariilor, a impozitelor, a datoriilor faţă de creditori, stoparea activităţii de transport internaţional.

La 11 septembrie 2015, Directorul SRL „Victoriaimobil" Svetlana Bursa a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o sesizare referitor la faptele ce pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău Marina Anton la examinarea cauzei civile în proces de insolvabilitate. Prin Hotărârea nr. 139/14 din 30 noiembrie 2015, Completul de admisibilitate a respins sesizarea Directorului SRL „Victoriaimobil" Svetlana Bursa, referitor la faptele ce pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău Marina Anton la examinarea cauzei civile în proces de insolvabilitate. În conformitate cu Hotărârea nr. 11/9 din 22 aprilie 2016, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia directorului SRL „Victoriaimobil” Svetlana Bursa şi a menţinut Hotărîrea nr. 139/14 din 30 noiembrie 2015 a Completului de admisibilitate nr.1 al Colegiului disciplinar de pe lingă Consiliul Superior al Magistraturii prin care s-a respins sesizarea directorului SRL „Victoriaimobil” Svetlana Bursa referitor la faptele ce pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău Marina Anton la examinarea cauzei civile în proces de insolvabilitate.

Completul de admisibilitate prin Hotărârea nr. 143/12 din 09 noiembrie 2015, a respins contestaţia depusă de directorul SRL „Gagauz-Gaz" Caicî O.I. împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 29 aprilie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de directorul SRL „Gagauz-Gaz" Caicî O.I. privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Marina Anton. 

Prin Hotărîrea nr. 136/20 din 06 noiembrie 2015, Completul de admisibilitate Nr. 2 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de cet.Sandulachi Pantelei, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 21 aprilie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 08 aprilie 2015, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Anton Marina, Cotruță Iurie și Clim Eugeniu. 

La 22 aprilie 2015, Viorica Cărare, președintele Consiliului Concurenței s-a adresat la Consiliul Superior al Magistraturii cu o sesizare, prin care a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, Ion Secrieru, Iurie Cotruță și a judecătorului Judecătoriei Grigoriopol, Nicolae Costin, motivînd că acestia, examinînd cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintata de ICS „Jurnal de Chișinău Plus" SRL împotriva Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței (Consiliul Concurentei), intervenienți accesorii Consiliul Coordonator al Audiovizialului, SA „Analitic Media Grup", SRL „Euro TV Chișinău", SRL „Alternativ TV", SRL „Telesistem-TV", SA „Cotidian" cu privire la anularea hotărîrii privind lipsa acțiunilor concurenționale, obligarea constatării faptului practicării concurenței neloiale, încălcării de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului a legislației cu privire la protecția concurenței și obligarea Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței să prescrie Consiliului Coordonator al Audiovizualului întreprinderea măsurilor necesare pentru înlăturarea încalcărilor admise și aplicarea corectă a prevederilor legale, au emis hotărîrea din 11 octombrie 2013 și, respectiv, decizia din 27 noiembrie 2014, care, în viziunea autorului sesizării, sunt ilegale. Prin Hotărârea nr. 116/17 din 5 septembrie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 a respins contestația depusă de președintele Consiliului Concurenței, Viorica Cărare, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 27 aprilie 2015 de respingere a sesizării acesteia din 22 aprilie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Grigoriopol, Nicolae Costin și a Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, Ion Secrieru și Iulie Cotruță.

Prin Hotărârea nr. 63/8 din 04 iunie 2015 Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Zambilovici Iosif împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 19 februarie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Zambilovici Iosif privind acţiunile judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Anton Marina şi Mihail Ciugureanu. În esenţă, în sesizare autorul işi exprimă dezacordul cu decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 iulie 2006 la examinarea apelului (Dosar nr. 2a-2310/06) declarat de către SRL "Tonar" către BC "Banca Socială" SA, SA "Poli-Pach-Internaţional", Elena Djulai, Iosif Zambilovici cu privire la încasarea sumei de 18 8119,76 lei, taxa de stat în sumă de 49 974 lei împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 06 aprilie 2006, prin care cererea de revizuire a fost respinsă.

Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar prin Hotărârea nr. 13/4 din 30 martie 2015 a respins sesizarea depusă de administratorul Societăţii pe acţiuni „Moldloto" cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Marina Anton. Completul menţionează că, deşi autorul sesizării invocă precum că, SA „Moldloto" nu a recepţionat copia încheierii Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2014, acest argument al petentei (petiţionarei) are un caracter declarativ şi se combate prin actele administrate, ori, odată cu publicarea textului integral al încheierii din 13.1.2014 pe site-ul Curţii de Apel Chişinău, se prezumă că părţile la proces au avut accesul liber de a vizualiza actul judecătoresc, nefiindu-le lezate drepturile sale.

La  data de 24 martie 2011 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judесătorilor Curţii de apel Chişinău Gavriliţă Ana, Anton Marina şi Secrieru Ion în temeiul prevederilor  art. 21 alin. (1) şi (2), art. 22 alin. (1) lit. a) şi k) din Legea cu privire la statutul judecătorului, art. 10 alin.(1), art. 12 din Lеgеa сu privirе la сolеgiul disсiplinar şi la răspundеrеa disсiplinară a judесătоrului. Prin Hotărârea nr. 25/7 din 10 iunie 2011 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărârea nr. 395/27 din 19 iulie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 25/7 din 10 iunie 2011.

La data de 21 iunie 2011 în privinţa judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Marina Anton, a fost intentată procedura disciplinară în temeiul prevederilor art.22 alin.(1) lit. a) şi k) al Legii cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 42/12 din 07 octombrie 2011 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 653/45 din 13 decembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 42/12 din 07 octombrie 2011.

Potrivit Hotărîrii nr. 61/8 din 22 aprilie 2016, La data de 03 august 2011 în privinţa judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Marina Anton, a fost intentată procedura disciplinară în baza art. 21 alin.(1), art.22 alin.(1) lit. a), f1 şi k), al Legii cu privire la statutul judecdecătorului. Prin Hotărârea nr. 49/13 din 21 octombrie 2011 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 621/43 din 29 noiembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea nr. 49/13 din 21 octombrie 2011 . 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 11 de petiţii, toate fiind neîntemeiate.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor, nr.135/11 din 20 decembrie 2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Anton Marina".

Conform Hotărârii nr. 218/12 din 26 septembrie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de avocatul Igor Coban împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 15 decembrie 2015, adoptată la examinarea sesizării depuse de avocatul stagiar Cristian Bizian privitor la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curții de Apel Chișinău, Marina Anton. 

Prin Hotărârea nr. 126/8 din 22 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de Bombik Kiril și Bombic Piotr împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 12 octombrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Bombik Kiril și Bombic Piotr cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curții de Apel Chișinău, Nina Traciuc, Marina Anton, Iurie Cotruță.

Prin Hotărârea nr. 162/10 din 03 iunie 2016, Completul de admisibilitate a respins contestația depusă de administratorul SRL „Lanitron", Alexandra Grițco împotriva deciziei Inspecției Judiciare din 23 noiembrie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de administratorul SRL „Lanitron", Alexandra Grițco privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Curții de Apel Chișinău, Marina Anton.

Conform Hotărârii nr. 61/8 din 22 aprilie 2016, Completul de admisibilitate a respins sesizarea depusă de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie Mihai Poalelungi şi Chirtoca Vadim cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii de Apel Chişinău Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru, Iurie Cotruţă şi judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Nicolae Clima, Ion Corolevschi, Ion Druţă.

Potrivit Hotărârii nr. 5/1 din 11 ianuarie 2016, Completul de admisibilitate nr. 1 a respins sesizarea depusă de administratorul SRL „Prointelect MP" privind acţiunile judecătorilor Curţii de Apel Chişinău Nina Traciuc, Marina Anton, Iurie Cotruţă. Autorul sesizării susţine că judecătorii nominalizaţi au dat dovadă de incompetenţă profesională gravă şi evidentă cu aplicarea neunifonnă a legislaţiei în mod intenţionat. in egală măsură, susţine autorul, judecătorii nominalizaţi au comis erori grave în urma cărora SRL „Prointelect MP" ar suferi un prejudiciu considerabil cu perturbarea activităţii economiei, dar şi alte prejudicii de ordin material, neachitarea salariilor, a impozitelor, a datoriilor faţă de creditori, stoparea activităţii de transport internaţional.

La 11 septembrie 2015, Directorul SRL „Victoriaimobil" Svetlana Bursa a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o sesizare referitor la faptele ce pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău Marina Anton la examinarea cauzei civile în proces de insolvabilitate. Prin Hotărârea nr. 139/14 din 30 noiembrie 2015, Completul de admisibilitate a respins sesizarea Directorului SRL „Victoriaimobil" Svetlana Bursa, referitor la faptele ce pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău Marina Anton la examinarea cauzei civile în proces de insolvabilitate. În conformitate cu Hotărârea nr. 11/9 din 22 aprilie 2016, Plenul Colegiului disciplinar a respins contestaţia directorului SRL „Victoriaimobil” Svetlana Bursa şi a menţinut Hotărîrea nr. 139/14 din 30 noiembrie 2015 a Completului de admisibilitate nr.1 al Colegiului disciplinar de pe lingă Consiliul Superior al Magistraturii prin care s-a respins sesizarea directorului SRL „Victoriaimobil” Svetlana Bursa referitor la faptele ce pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău Marina Anton la examinarea cauzei civile în proces de insolvabilitate.

Completul de admisibilitate prin Hotărârea nr. 143/12 din 09 noiembrie 2015, a respins contestaţia depusă de directorul SRL „Gagauz-Gaz" Caicî O.I. împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 29 aprilie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de directorul SRL „Gagauz-Gaz" Caicî O.I. privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Marina Anton. 

Prin Hotărîrea nr. 136/20 din 06 noiembrie 2015, Completul de admisibilitate Nr. 2 al Colegiului Disciplinar a respins contestația depusă de cet.Sandulachi Pantelei, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 21 aprilie 2015 de respingere a sesizării acestuia din 08 aprilie 2015, privind atragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Anton Marina, Cotruță Iurie și Clim Eugeniu. 

La 22 aprilie 2015, Viorica Cărare, președintele Consiliului Concurenței s-a adresat la Consiliul Superior al Magistraturii cu o sesizare, prin care a solicitat tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, Ion Secrieru, Iurie Cotruță și a judecătorului Judecătoriei Grigoriopol, Nicolae Costin, motivînd că acestia, examinînd cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintata de ICS „Jurnal de Chișinău Plus" SRL împotriva Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței (Consiliul Concurentei), intervenienți accesorii Consiliul Coordonator al Audiovizialului, SA „Analitic Media Grup", SRL „Euro TV Chișinău", SRL „Alternativ TV", SRL „Telesistem-TV", SA „Cotidian" cu privire la anularea hotărîrii privind lipsa acțiunilor concurenționale, obligarea constatării faptului practicării concurenței neloiale, încălcării de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului a legislației cu privire la protecția concurenței și obligarea Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței să prescrie Consiliului Coordonator al Audiovizualului întreprinderea măsurilor necesare pentru înlăturarea încalcărilor admise și aplicarea corectă a prevederilor legale, au emis hotărîrea din 11 octombrie 2013 și, respectiv, decizia din 27 noiembrie 2014, care, în viziunea autorului sesizării, sunt ilegale. Prin Hotărârea nr. 116/17 din 5 septembrie 2015, Completul de admisibilitate nr. 2 a respins contestația depusă de președintele Consiliului Concurenței, Viorica Cărare, împotriva deciziei Inspecției judiciare din 27 aprilie 2015 de respingere a sesizării acesteia din 22 aprilie 2015, privind tragerea la răspundere disciplinară a judecătorilor Judecătoriei Grigoriopol, Nicolae Costin și a Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, Ion Secrieru și Iulie Cotruță.

Prin Hotărârea nr. 63/8 din 04 iunie 2015 Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar a respins contestaţia depusă de Zambilovici Iosif împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare din 19 februarie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Zambilovici Iosif privind acţiunile judecătorilor Curţii de Apel Chişinău, Anton Marina şi Mihail Ciugureanu. În esenţă, în sesizare autorul işi exprimă dezacordul cu decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 iulie 2006 la examinarea apelului (Dosar nr. 2a-2310/06) declarat de către SRL "Tonar" către BC "Banca Socială" SA, SA "Poli-Pach-Internaţional", Elena Djulai, Iosif Zambilovici cu privire la încasarea sumei de 18 8119,76 lei, taxa de stat în sumă de 49 974 lei împotriva hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 06 aprilie 2006, prin care cererea de revizuire a fost respinsă.

Completul de admisibilitate nr. 1 al Colegiului disciplinar prin Hotărârea nr. 13/4 din 30 martie 2015 a respins sesizarea depusă de administratorul Societăţii pe acţiuni „Moldloto" cu privire la faptele care pot constitui abateri disciplinare comise de judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Marina Anton. Completul menţionează că, deşi autorul sesizării invocă precum că, SA „Moldloto" nu a recepţionat copia încheierii Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2014, acest argument al petentei (petiţionarei) are un caracter declarativ şi se combate prin actele administrate, ori, odată cu publicarea textului integral al încheierii din 13.1.2014 pe site-ul Curţii de Apel Chişinău, se prezumă că părţile la proces au avut accesul liber de a vizualiza actul judecătoresc, nefiindu-le lezate drepturile sale.

La  data de 24 martie 2011 a fost intentată procedura disciplinară în privinţa judесătorilor Curţii de apel Chişinău Gavriliţă Ana, Anton Marina şi Secrieru Ion în temeiul prevederilor  art. 21 alin. (1) şi (2), art. 22 alin. (1) lit. a) şi k) din Legea cu privire la statutul judecătorului, art. 10 alin.(1), art. 12 din Lеgеa сu privirе la сolеgiul disсiplinar şi la răspundеrеa disсiplinară a judесătоrului. Prin Hotărârea nr. 25/7 din 10 iunie 2011 procedura disciplinară a fost sistată. Prin Hotărârea nr. 395/27 din 19 iulie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 25/7 din 10 iunie 2011.

La data de 21 iunie 2011 în privinţa judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Marina Anton, a fost intentată procedura disciplinară în temeiul prevederilor art.22 alin.(1) lit. a) şi k) al Legii cu privire la statutul judecătorului. Prin Hotărârea nr. 42/12 din 07 octombrie 2011 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 653/45 din 13 decembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărîrea nr. 42/12 din 07 octombrie 2011.

Potrivit Hotărîrii nr. 61/8 din 22 aprilie 2016, La data de 03 august 2011 în privinţa judecătorului Curţii de Apel Chişinău, Marina Anton, a fost intentată procedura disciplinară în baza art. 21 alin.(1), art.22 alin.(1) lit. a), f1 şi k), al Legii cu privire la statutul judecdecătorului. Prin Hotărârea nr. 49/13 din 21 octombrie 2011 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 621/43 din 29 noiembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a validat Hotărârea nr. 49/13 din 21 octombrie 2011 . 

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 11 de petiţii, toate fiind neîntemeiate.

Hotărârea nr. 25/7 din 10 iunie 2011

Hotărârea nr. 42/12 din 07 octombrie 2011

Hotărârea nr. 49/13 din 21 octombrie 2011

Hotărârea nr. 621/43 din 29 noiembrie 2011

Hotărârea nr. 653/45 din 13 decembrie 2011

Hotărârea nr. 395/27 din 19 iulie 2011

Hotărârea nr. 13/4 din 30 martie 2015

Hotărârea nr. 63/8 din 04 iunie 2015

Hotărârea nr. 116/17 din 25 septembrie 2015

Hotărârea nr. 136/20 din 06 noiembrie 2015

Hotărârea nr. 143/12 din 09 noiembrie 2015

Hotărârea nr. 5/1 din 11 ianuarie 2016

Hotărârea nr. 61/8 din 22 aprilie 2016

Hotărârea nr. 139/14 din 30 noiembrie 2015

Hotărârea nr. 11/9 din 22 aprilie 2016

Hotărârea nr. 162/10 din 03 iunie 2016

Hotărârea nr. 126/8 din 22 aprilie 2016

Hotărârea nr. 218/12 din 26 septembrie 2016

Știri
  • Concurs fără competiţie la CSM

    Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii a fost com­ple­tat în aceas­tă săp­tămâ­nă, fiind supli­nit cu doi mem­bri, aleşi în urma unui con­curs mai mult for­mal, la care au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne. Ast­fel, în lip­sa opo­zi­ţi­ei din par­tea sis­te­mu­lui, unul din cei 5 jude­că­to­ri din Cole­giu a deve­nit Oleg Ster­ni­oa­lă, per­so­naj con­tro­ver­sat, des­pre care ZdG a scris, în iunie 2016, că locu­ieş­te într-o casă de lux din Chi­şi­nău, pe care a înregistrat-o pe nume­le părinţi­lor săi pen­sio­na­ri. După arti­col, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie a soli­ci­tat Comi­si­ei Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te să veri­fi­ce ave­rea jude­că­to­ru­lui, doar că pro­ce­du­ra nu a avut o fina­li­ta­te, după ce Comi­sia s-a trans­for­mat în Auto­ri­ta­tea Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te, care rămâ­ne nefun­cţio­na­lă. Ante­ri­or, în cadrul Cole­gi­u­lui şi-au făcut loc şi alţi magis­tra­ţi cu pro­ble­me de inte­gri­ta­te.

    Marţi, 22 noiem­brie 2016, Con­si­li­ul Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM) a anu­nţat câş­ti­gă­to­rii con­cur­su­lui pen­tru numi­rea mem­bri­lor în com­po­nenţa Cole­gi­u­lui de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor (CEPJ) aleşi de Con­si­liu. Con­form legii, Cole­gi­ul are în com­po­nenţa sa 5 jude­că­to­ri de la instanţe­le de toa­te nive­lu­ri­le: 2 jude­că­to­ri de la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie (CSJ), 2 jude­că­to­ri de la Curţi­le de Apel (CA), un jude­că­tor de la jude­că­to­ri­i­le de fond, dar şi 2 repre­zen­tanţi ai soci­e­tă­ţii civi­le. Trei jude­că­to­ri au fost aleşi în octom­brie, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, în timp ce ale­ge­rea a doi jude­că­to­ri, unul de la CSJ şi altul de la CA, este, con­form legii, pre­ro­ga­ti­va CSM.

    Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii a fost com­ple­tat în aceas­tă săp­tămâ­nă, fiind supli­nit cu doi mem­bri, aleşi în urma unui con­curs mai mult for­mal, la care au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne. Ast­fel, în lip­sa opo­zi­ţi­ei din par­tea sis­te­mu­lui, unul din cei 5 jude­că­to­ri din Cole­giu a deve­nit Oleg Ster­ni­oa­lă, per­so­naj con­tro­ver­sat, des­pre care ZdG a scris, în iunie 2016, că locu­ieş­te într-o casă de lux din Chi­şi­nău, pe care a înregistrat-o pe nume­le părinţi­lor săi pen­sio­na­ri. După arti­col, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie a soli­ci­tat Comi­si­ei Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te să veri­fi­ce ave­rea jude­că­to­ru­lui, doar că pro­ce­du­ra nu a avut o fina­li­ta­te, după ce Comi­sia s-a trans­for­mat în Auto­ri­ta­tea Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te, care rămâ­ne nefun­cţio­na­lă. Ante­ri­or, în cadrul Cole­gi­u­lui şi-au făcut loc şi alţi magis­tra­ţi cu pro­ble­me de inte­gri­ta­te.

    Marţi, 22 noiem­brie 2016, Con­si­li­ul Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM) a anu­nţat câş­ti­gă­to­rii con­cur­su­lui pen­tru numi­rea mem­bri­lor în com­po­nenţa Cole­gi­u­lui de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor (CEPJ) aleşi de Con­si­liu. Con­form legii, Cole­gi­ul are în com­po­nenţa sa 5 jude­că­to­ri de la instanţe­le de toa­te nive­lu­ri­le: 2 jude­că­to­ri de la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie (CSJ), 2 jude­că­to­ri de la Curţi­le de Apel (CA), un jude­că­tor de la jude­că­to­ri­i­le de fond, dar şi 2 repre­zen­tanţi ai soci­e­tă­ţii civi­le. Trei jude­că­to­ri au fost aleşi în octom­brie, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, în timp ce ale­ge­rea a doi jude­că­to­ri, unul de la CSJ şi altul de la CA, este, con­form legii, pre­ro­ga­ti­va CSM.

    Membru CSM: „Eu nu găsesc logica judecătorilor aici”

    La con­cur­sul anu­nţat de CSM au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne, câte una pen­tru fie­ca­re loc vacant. Din par­tea CSJ şi-a depus dosa­rul jude­că­to­rul Oleg Ster­ni­oa­lă, iar din par­tea CA, jude­că­to­rul Ion Tal­pă, magis­trat la CA Bălţi. Ast­fel, mem­brii CSM nu au fost nevo­iţi să alea­gă, ci doar să-i accep­te pe cei doi can­di­da­ţi pen­tru fun­cţi­i­le vacan­te. „Mulţi, la Adu­na­rea Gene­ra­lă, au vor­bit că vor în Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re, dar atun­ci când vine con­cur­sul, ei nu depun docu­men­te­le. Îmi pare rău, dar nu găsesc logi­ca jude­că­to­ri­lor aici. Fie că au fri­că, fie nu vor să-şi eta­le­ze anu­mi­te…, fie nu au încre­de­re în sis­tem. Chiar nu ştiu de ce ei nu au par­ti­ci­pat”, zice Teo Câr­naţ, mem­bru al CSM.

    Deci­zia magis­tra­ţi­lor de a „boico­ta” con­cur­sul este cel puţin sur­prin­ză­toa­re, din moment ce, acum câte­va săp­tămâ­ni, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, din par­tea CA, au par­ti­ci­pat la con­curs cel puţin 5 per­soa­ne: Ele­na Cob­zac, Bori­slav Baben­co, Mari­na Anton, Ser­giu Arnă­ut şi Nelea Budăi, vota­tă de jude­că­to­ri pen­tru aceas­tă fun­cţie. Pen­tru locu­ri­le de la CSJ, atun­ci şi acum, con­curs prac­tic nu a exis­tat, fiind, de fie­ca­re dată, înre­gis­trat doar câte un can­di­dat. În octom­brie, a can­di­dat şi a fost ales Petru Mora­ru, iar acum – Oleg Ster­ni­oa­lă.

    Sternioală şi casa de lux de pe numele părinţilor pensionari

    Oleg Ster­ni­oa­lă, noul mem­bru al CEPJ, este jude­că­tor din 2001, când a fost numit în fun­cţie printr-un decret sem­nat de preşe­din­te­le Vla­di­mir Voro­nin, fiind pro­mo­vat din fun­cţia de con­si­li­er al preşe­din­te­lui Curţii de Apel. În 2006-2008, Ster­ni­oa­lă a fost vice­preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Cio­ca­na, iar în 2008 devi­ne preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Buiu­ca­ni. A deţi­nut aceas­tă fun­cţie până în 2014, când a fost pro­mo­vat de CSM direct la CSJ, deşi se pre­zen­ta­se la con­curs cu doar 59 de punc­te acor­da­te de Cole­gi­ul pen­tru Sele­cţia şi Carie­ra Jude­că­to­ri­lor, punc­taj sub nive­lul celui obţi­nut de jude­că­to­rii Dina Rotar­ciuc, Viori­ca Pui­că sau Ali­o­na Dani­lov.

     

    În iunie 2016, ZdG a des­co­pe­rit că magis­tra­tul tră­ieş­te într-un imo­bil de lux, care valo­rea­ză pes­te 7 mili­oa­ne de lei la preţ de pia­ţă. Casa nu se regă­seş­te însă în decla­ra­ţi­i­le cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te ale magis­tra­tu­lui, fiind înre­gis­tra­tă pe nume­le părinţi­lor săi, pen­sio­na­ri, care au tră­it toa­tă via­ţa la Flo­reş­ti. Mama jude­că­to­ru­lui, care după dece­sul soţu­lui este sin­gu­ra pro­pri­e­ta­ră a impo­zan­tu­lui edi­fi­ciu, este pro­fe­soa­ră de lim­ba româ­nă la lice­ul din loca­li­ta­tea nata­lă.

    Verificarea judecătorului, stopată de reformarea CNI

    Euge­niu Viţu, pur­tă­tor de cuvânt al Auto­ri­tă­ţii Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te (ANI), ne-a anu­nţat că, la 30 iunie 2016, în urma unei sesi­ză­ri a CNA, a fost ini­ţi­a­tă pro­ce­du­ra de con­trol în pri­vinţa jude­că­to­ru­lui Ster­ni­oa­lă. Doar că, a pre­ci­zat Viţu, pro­ce­du­ra nu a fost fina­li­za­tă, pen­tru că, între timp, Comi­sia Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te (CNI), care a rece­pţio­nat sesi­za­rea, şi-a sis­tat acti­vi­ta­tea, fiind trans­for­ma­tă în ANI, care încă nu este fun­cţio­na­lă şi nu poa­te con­ti­nua veri­fi­ca­rea.

    Celă­lalt jude­că­tor care a „câş­ti­gat” con­cur­sul de la CSM pen­tru ocu­pa­rea unei fun­cţii de mem­bru al CEPJ este Ion Tal­pă, magis­trat din 2005. În 2011, a deve­nit vice­preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Bălţi, iar în 2013 a fost pro­mo­vat la CA Bălţi. Con­form decla­ra­ţi­ei sale cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te pen­tru 2015, magis­tra­tul Tal­pă deţi­ne o casă de locu­it şi un apar­ta­ment, ambe­le dobân­di­te până a ajun­ge jude­că­tor, dar şi 3 tere­nu­ri, din­tre care unul pen­tru con­stru­cţii în satul Pâr­li­ţa, Făleş­ti. Împre­u­nă cu soţia au rapor­tat veni­tu­ri de apro­xi­ma­tiv 260 mii de lei.

    Alţi trei judecători în CEPJ, unul cu casă de milioane

    Pe 21 octom­brie 2016, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, au fost aleşi alţi trei mem­bri ai CEPJ. Ast­fel, din par­tea CSJ a fost votat Petru Mora­ru, magis­trat în cadrul aces­tei instanţe din 2014. Mora­ru a ajuns la CSJ deşi a avut, la fel ca şi cole­gul său, Ster­ni­oa­lă, un punc­taj mai mic în cadrul con­cur­su­lui orga­ni­zat de CSM. Magis­tra­tul a făcut par­te din com­ple­tul care i-a scă­pat de puş­că­rie pe Ghe­or­ghe Papuc şi Vla­di­mir Bot­na­ri, în dosa­rul eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009.

    Din par­tea CA, în Cole­giu a ajuns Nelea Budăi, magis­tra­tă la CA Chi­şi­nău. Budăi, care este vice­preşe­din­te la CA Chi­şi­nău din iulie 2013, a ajuns ante­ri­or în atenţia SIS, care a suspectat-o că ar fi admis pro­be fal­se într-un dosar. La fel ca şi Ster­ni­oa­lă, jude­că­toa­rea locu­ieş­te într-o casă de lux, la Buiu­ca­ni, fina­li­za­tă de soţii Boris şi Nelea Budăi în 2012. Fami­lia Budăi deţi­ne şi un apar­ta­ment de 105 m.p., pe care l-a donat, în 2010, fii­cei, Ceza­ra Haci­na. În 2016, fii­ca jude­că­toa­rei s-a jude­cat cu Ter­mo­e­lec­tri­ca pen­tru o dato­rie 4,5 mii de lei. Pri­ma instanţă, Jude­că­to­ria Buiu­ca­ni, i-a dat drep­ta­te fur­ni­zo­ru­lui de căl­du­ră şi apă cal­dă.

    Din par­tea instanţe­lor de fond, în CEPJ a ajuns Dumi­tru Ghe­ra­sim, preşe­din­te­le Jude­că­to­ri­ei Bălţi. Con­form decla­ra­ţi­ei sale de ave­re pen­tru 2015, împre­u­nă cu soţia, avo­ca­tă, deţin 4 auto­mo­bi­le, 2 apar­ta­men­te şi alte două încă­pe­ri imo­bi­li­a­re cu o supra­fa­ţă de pes­te 150 m.p.

    Reprezentanţii societăţii civile şi rolul Colegiului

    În şedinţa din 15 noiem­brie 2016, mem­brii CSM au desem­nat şi doi repre­zen­tanţi din par­tea soci­e­tă­ţii civi­le în CEPJ. Din patru can­di­da­ţi, câş­ti­gă­toa­re au fost desem­na­te Valen­ti­na Cop­ti­leţ şi Oxa­na Rota­ri. Ambe­le pre­dau drep­tul la Uni­ver­si­ta­tea Libe­ră Inter­na­ţio­na­lă din Mol­do­va, res­pec­tiv, Uni­ver­si­ta­tea de Stu­dii Poli­ti­ce şi Eco­no­mi­ce Euro­pe­ne „Con­stan­tin Ste­re”.

    Con­form Legii pri­vind sele­cţia, eva­lu­a­rea per­for­manţe­lor şi carie­ra jude­că­to­ri­lor, CEPJ exa­mi­nea­ză dosa­re­le jude­că­to­ri­lor supu­şi eva­luă­rii, acte­le pre­zen­ta­te de aceş­tia şi acte­le refe­ri­toa­re la aceş­tia. Cole­gi­ul orga­ni­zea­ză şi desfă­şoa­ră inter­viu­ri cu jude­că­to­rii supu­şi eva­luă­rii, adop­tă hotă­râri cu pri­vi­re la jude­că­to­rii supu­şi eva­luă­rii, desem­nea­ză mem­bri ai cole­gi­u­lui res­pon­sa­bi­li de obser­va­rea acti­vi­tă­ţii desfă­şu­ra­te de jude­că­to­rii eva­lu­a­ţi în cadrul şedinţe­lor de jude­ca­tă.
    sursa: zdg.md

  • Casa de lux de pe numele socrului judecătoarei

    Socrul pen­sio­nar al magis­tra­tei Curţii de Apel Chi­şi­nău, Mari­na Anton, deţi­ne un imo­bil de lux, cu două nive­lu­ri şi man­sar­dă, în or. Ialo­ve­ni, aproa­pe de Chi­şi­nău. Deşi veci­nii afir­mă că în acea casă locu­iesc, de fapt, Mari­na Anton şi soţul său, fost poli­ţist, jude­că­toa­rea nea­gă infor­ma­ţia. Imo­bi­lul nu este nici măcar înre­gis­trat la Ofi­ci­ul Cadas­tral, aco­lo unde regă­sim doar tere­nul, pro­cu­rat de socrul ei în anul 2000, la un an şi jumă­ta­te de la numi­rea Mari­nei Anton în fun­cţia de jude­că­toa­re la Jude­că­to­ria Ialo­ve­ni.

    Mari­na Anton este jude­că­toa­re din 1999, fiind numi­tă pe un ter­men de 5 ani la Jude­că­to­ria Ialo­ve­ni prin decre­tul preşe­din­te­lui R. Mol­do­va de atun­ci, Petru Lucin­schi. În 2001, printr-o hotă­râre a Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM), Anton e trans­fe­ra­tă la Jude­că­to­ria Cio­ca­na din Chi­şi­nău. Trei ani mai târ­ziu, Vla­di­mir Voro­nin o accep­tă în sis­tem până la atin­ge­rea pla­fo­nu­lui de vâr­stă, iar în decem­brie 2005 este pro­mo­va­tă la Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău.

    Socrul pen­sio­nar al magis­tra­tei Curţii de Apel Chi­şi­nău, Mari­na Anton, deţi­ne un imo­bil de lux, cu două nive­lu­ri şi man­sar­dă, în or. Ialo­ve­ni, aproa­pe de Chi­şi­nău. Deşi veci­nii afir­mă că în acea casă locu­iesc, de fapt, Mari­na Anton şi soţul său, fost poli­ţist, jude­că­toa­rea nea­gă infor­ma­ţia. Imo­bi­lul nu este nici măcar înre­gis­trat la Ofi­ci­ul Cadas­tral, aco­lo unde regă­sim doar tere­nul, pro­cu­rat de socrul ei în anul 2000, la un an şi jumă­ta­te de la numi­rea Mari­nei Anton în fun­cţia de jude­că­toa­re la Jude­că­to­ria Ialo­ve­ni.

    Mari­na Anton este jude­că­toa­re din 1999, fiind numi­tă pe un ter­men de 5 ani la Jude­că­to­ria Ialo­ve­ni prin decre­tul preşe­din­te­lui R. Mol­do­va de atun­ci, Petru Lucin­schi. În 2001, printr-o hotă­râre a Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM), Anton e trans­fe­ra­tă la Jude­că­to­ria Cio­ca­na din Chi­şi­nău. Trei ani mai târ­ziu, Vla­di­mir Voro­nin o accep­tă în sis­tem până la atin­ge­rea pla­fo­nu­lui de vâr­stă, iar în decem­brie 2005 este pro­mo­va­tă la Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău.

    Casa înre­gis­tra­tă pe nume­le socru­lui jude­că­toa­rei Anton

    Anu­me la Ialo­ve­ni, unde jude­că­toa­rea îşi înce­pu­se acti­vi­ta­tea, în zona de vile de la mar­gi­nea ora­şu­lui, aproa­pe de intra­rea în Chi­şi­nău, fami­lia sa şi-a ridi­cat o casă de lux, cu două nive­lu­ri şi man­sar­dă. Imo­bi­lul modern, în care soţii Mari­na şi Antu­an Anton, fost poli­ţist, avo­cat de pro­fe­sie, cu licenţă din 2013, sunt văzu­ţi ade­sea de veci­ni, nu este însă înre­gis­trat la Ofi­ci­ul Cadas­tral, deşi este locu­it de mai mulţi ani, având prac­tic toa­te como­di­tă­ţi­le. Aces­ta are o faţa­dă din pia­tră natu­ra­lă şi o mică gră­di­nă în spa­te. Casa şi tere­nul nu se regă­sesc în decla­ra­ţi­i­le cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te ale jude­că­toa­rei, bunul fiind înre­gis­trat pe nume­le socru­lui său, Marc Anton, de 68 de ani. Tere­nul, sin­gu­rul înre­gis­trat la Cadas­tru, are o supra­fa­ţă stan­dard pen­tru un lot pe care se ridi­că un imo­bil, 6 ari. El a intrat în pose­sia socru­lui magis­tra­tei în noiem­brie 2000, printr-un con­tract de vânzare-cumpărare, la mai puţin de un an şi jumă­ta­te de la numi­rea Mari­nei Anton în fun­cţia de jude­că­toa­re la Ialo­ve­ni. Marc Anton, socrul jude­că­toa­rei, pro­pri­e­ta­rul din acte al tere­nu­lui şi al clă­di­rii neîn­re­gis­tra­te la Cadas­tru, locu­ieş­te, de fapt, la Chi­şi­nău, într-un apar­ta­ment modest, de 53 m.p., de pe str. Ghe­or­ghe Asa­chi, în care deţi­ne o cotă-parte şi Antu­an Anton, soţul magis­tra­tei. Infor­ma­ţia des­pre fap­tul că Marc Anton, pen­sio­nar, care a bene­fi­ci­at în 2015 de pen­sie de inva­li­di­ta­te de 14,8 mii de lei, locu­ieş­te în Chi­şi­nău ne-a fost con­fir­ma­tă de veci­nii aces­tu­ia. Marc Anton a acti­vat ante­ri­or în cadrul Inspe­cţi­ei Finan­ci­a­re, insti­tu­ţie sub­or­do­na­tă Minis­te­ru­lui Finanţe­lor ce are misiu­nea de a pro­te­ja inte­re­se­le finan­ci­a­re publi­ce ale sta­tu­lui.

     

    Mari­na Anton susţi­ne însă că imo­bi­lul nu este al ei, ci într-adevăr al socru­lui şi că mer­ge în acea casă doar în vizi­tă. „E pro­pri­e­ta­tea socru­lui meu. Nu locu­iesc în ea. Nu ştiu ce spun veci­nii, dar eu pot să vă asi­gur că locu­iesc pe str. Aca­de­mi­ei. Chiar pot să vă invit la un ceai, să vedeţi. Socrul meu a lucrat o via­ţă con­ta­bil. Da, el are un grad de inva­li­di­ta­te din copi­lă­rie, dar a mun­cit. El poa­te să locu­ias­că vara la vilă, pen­tru că are şi vilă, iar toam­na poa­te veni în casa din Ialo­ve­ni sau în apar­ta­men­tul de la Chi­şi­nău. A lucrat şi la Ser­vi­ci­ul Con­trol Finan­ci­ar şi Revi­zie. Fap­tul că are grad de inva­li­di­ta­te din copi­lă­rie nu-i îngră­deş­te drep­tul de a mun­ci. A fost con­ta­bil toa­tă via­ţa. El a pro­cu­rat tere­nul prin 1999. Eu atun­ci eram în al doi­lea an de căsă­to­rie… Socrul a făcut inves­ti­ţii. Dacă şi ne vede cine­va pe aco­lo, atun­ci înseam­nă că mer­gem în vizi­tă. Soţul poa­te mer­ge să-l aju­te pe taică-su. E fals că eu aş trăi aco­lo. Locu­im pe str. Aca­de­mi­ei”, susţi­ne magis­tra­ta Anton. „Nu ştiu de ce nu-i înre­gis­tra­tă la Cadas­tru. Erau ceva pro­ble­me. Socrul meu are şi vilă, tot neîn­re­gis­tra­tă. A pro­cu­rat şi tere­nu­ri. A făcut inves­ti­ţii. A lucrat con­ta­bil şi a deser­vit şi niş­te fir­me. Fie­ca­re face un ban. El atun­ci a văzut tere­nul, i-a plă­cut… Aco­lo era deja o con­stru­cţie. Pe atun­ci era o cri­ză mare şi tere­nu­ri­le în Ialo­ve­ni cos­tau maxi­mum 500 USD. Cos­tul tere­nu­lui cu tot cu con­stru­cţie era de vreo 4 mii USD. A fina­li­zat totul câte un pic, încet”, ne zice Mari­na Anton.

    Averea judecătoarei a crescut în ultimii ani

    Potri­vit decla­ra­ţi­ei cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te pen­tru 2015, Mari­na Anton duce un trai modest.

     

    Imo­bi­lul se află la intra­rea în or. Ialo­ve­ni

    Aceas­ta decla­ră că ar locui, împre­u­nă cu soţul, într-un apar­ta­ment de doar 40,3 m.p., pe care l-ar fi obţi­nut în 2003. Date­le de la Cadas­tru ara­tă însă că locu­inţa din str. Aca­de­mi­ei a fost obţi­nu­tă de magis­tra­tă în 2007, în urma unui con­tract de vânzare-cumpărare. Soţul jude­că­toa­rei, avo­cat din iunie 2013, este pro­pri­e­ta­rul unui Mer­ce­des, pro­dus în 2008, dobân­dit în 2011 prin „import” cu 190 mii de lei. În mar­tie 2016, soţii Anton decla­rau că au avut în con­tu­ri ban­ca­re, în anii 2013-2015, pes­te 1,3 mili­oa­ne de lei, dar şi dato­rii acu­mu­la­te în 2014-2015 în sumă de apro­xi­ma­tiv 650 mii de lei. În 2015, Antu­an şi Mari­na Anton au avut veni­tu­ri din sala­rii, dobân­da la băn­ci şi din pen­sia soţu­lui în sumă de aproa­pe 530 mii de lei.

    În 2008, Mari­na Anton decla­ra doar veni­tul din sala­riu în sumă de 73 mii de lei. La fel a făcut şi în 2009 şi în 2010, când a decla­rat un sala­riu anu­al de 72 mii de lei. În decla­ra­ţia pen­tru 2012, magis­tra­ta a indi­cat, pe lân­gă veni­tu­ri­le sale din sala­riu de aproa­pe 80 mii de lei, şi veni­tu­ri­le soţu­lui, din pen­sie, în sumă de 42 mii de lei. Jude­că­toa­rea mai decla­ra Mer­ce­de­sul care se regă­seş­te şi în decla­ra­ţia pen­tru 2015, dar şi apar­ta­men­tul, dobân­dit în 2003, care, la fel, este indi­cat în cea mai recen­tă decla­ra­ţie. În 2012, Mari­na Anton pre­ci­za că a inves­tit 39 804 (fără a spe­ci­fi­ca valu­ta) într-un imo­bil, fără a ofe­ri alte deta­lii. Anul 2013 a fost cel mai pros­per pen­tru fami­lia Anton. Pe lân­gă veni­tu­ri­le celor doi soţi, în sumă de 135 mii de lei, Mari­na Anton a tre­cut un venit în sumă de 965 mii de lei din „ceda­rea inves­ti­ţi­i­lor din coo­pe­ra­ti­va de con­stru­cţie a locu­inţei”, fără a ofe­ri alte deta­lii. Tot în acel an, soţii Anton au depo­zi­tat banii pri­mi­ţi în două con­tu­ri ban­ca­re. În 2014, Antu­an şi Mari­na Anton au avut veni­tu­ri din sala­rii, pen­sie şi dobân­da ban­ca­ră în sumă de apro­xi­ma­tiv 600 mii de lei.

    Anton vs Poalelungi

    Jude­că­toa­rea Mari­na Anton a ajuns în atenţia opi­ni­ei publi­ce la sfârşit de 2015, când Mihai Poa­le­lun­gi, preşe­din­te­le CSJ, anu­nţa, printr-un comu­ni­cat pos­tat pe site-ul insti­tu­ţi­ei pe care o con­du­ce, că a soli­ci­tat CSM-ului exa­mi­na­rea aba­te­ri­lor dis­ci­pli­na­re gra­ve admi­se de jude­că­to­rii CA Chi­şi­nău Mari­na Anton, Nina Tra­ciuc, Miha­il Ciu­gu­rea­nu, Ion Secri­e­ru şi Iurie Cotru­ţă la exa­mi­na­rea unei cau­ze civi­le pri­vind decă­de­rea din drep­tu­ri părin­teş­ti. Preşe­din­te­le CSJ s-a refe­rit la fap­tul că jude­că­to­rii Anton, Tra­ciuc şi Ciu­gu­rea­nu au for­mu­lat o solu­ţie pri­vind exis­tenţa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din drep­tu­ri­le părin­teş­ti, motivând-o cu argu­men­te pri­vind lip­sa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din aces­te drep­tu­ri. După demers, pro­cu­ro­rul gene­ral, Cor­ne­liu Gurin, a soli­ci­tat de la CSM acor­dul de a ini­ţia urmă­ri­rea pena­lă în pri­vinţa celor cin­ci jude­că­to­ri impli­ca­ţi în acest caz. Marţi, 10 mar­tie 2015, mem­brii CSM, prin vot, au accep­tat dema­ra­rea anche­tei.

    Pes­te doar câte­va zile, pe 13 mar­tie 2015, Mari­na Anton, jude­că­tor rapor­tor pe acest dosar, la fina­lul Adu­nă­rii Gene­ra­le a Jude­că­to­ri­lor, a ţinut un dis­curs la subiect, adu­când acu­za­ţii la adre­sa şefi­lor jus­ti­ţi­ei din R. Mol­do­va. Anton menţio­na, în faţa a pes­te 300 de magis­tra­ţi, că se intenţio­nea­ză „eli­mi­na­rea din jus­ti­ţie şi chiar con­dam­na­rea arbi­tra­ră a celor care au pre­fe­rat ca, în acti­vi­ta­tea lor, să acţio­ne­ze fără vre­un fel de res­tri­cţii, influ­enţe, pre­siu­ni, ame­ninţă­ri şi inter­venţii, direc­te sau indi­rec­te, din par­tea ori­că­rei auto­ri­tă­ţi, inclu­siv judi­ci­a­re, şi să se supu­nă doar legii”. Jude­că­toa­rea a susţi­nut că dosa­rul penal inten­tat pe nume­le său şi al cole­gi­lor săi are la bază o greşe­a­lă de redac­ta­re a hotă­rârii care, ime­di­at ce a fost sesi­za­tă, a fost corec­ta­tă. „Acţiu­ni­le au avut drept scop demo­n­i­za­rea şi exe­cu­ta­rea neînţe­le­gă­to­ri­lor de bună voie, con­form prin­ci­pi­u­lui sta­li­nist „bez suda i sle­ds­tvia” (con­dam­nat fără jude­ca­tă, n.r.), din par­tea unor oame­ni pre­o­cu­pa­ţi de aşa-zisa mima­re a unei zeloa­se lup­te anti­co­ru­pţie în faţa dona­to­ri­lor exter­ni”, decla­ra magis­tra­ta, pre­ci­zând că, îna­in­te de a fi făcut public acest caz, i s-a cerut să demi­sio­ne­ze bene­vol. „Vom mer­ge la CSJ şi la CEDO, pre­zen­tând toa­te pro­be­le unui dosar fabri­cat la coman­dă”, decla­ra Anton.

    Dosarul penal cu 5 judecători a fost clasat

    Au urmat mai mul­te pro­ce­se de jude­ca­tă între Mari­na Anton şi insti­tu­ţi­i­le sta­tu­lui, prin­tre care CSM şi Pro­cu­ra­tu­ra Anti­co­ru­pţie, cerând anu­la­rea mai mul­tor acte sau fur­ni­za­rea unor infor­ma­ţii ofi­ci­a­le. Tot­o­da­tă, magis­tra­ta Anton l-a acţio­nat în jude­ca­tă şi pe Mihai Poa­le­lun­gi, cerând de la aces­ta răs­pun­su­ri publi­ce la mai mul­te între­bă­ri. Prin­tre alte­le, Anton a soli­ci­tat de la Poa­le­lun­gi să-i răs­pun­dă dacă aces­ta a convocat-o la sedi­ul CSJ în legă­tu­ră cu exa­mi­na­rea de către aceas­ta a cau­zei pen­tru care a înce­put să fie urmă­ri­tă penal, solicitându-i demi­sia din pro­prie ini­ţi­a­ti­vă, şi dacă au fost dis­cu­ta­te de cei doi con­di­ţi­i­le demi­si­ei din fun­cţia de jude­că­tor şi con­se­cinţe­le refu­zu­lui ei de a renu­nţa la acest pas. Pri­ma instanţă i-a res­pins cere­rea.

    În cele din urmă, însă, urmă­ri­rea pena­lă în dosa­rul penal des­chis pe nume­le celor 5 jude­că­to­ri a fost înce­ta­tă. Roman Sta­t­nîi, de la Pro­cu­ra­tu­ra Anti­co­ru­pţie, cel care a ges­tio­nat cau­za pena­lă, ne-a anu­nţat că încă „la 11 ianu­a­rie 2016, urmă­ri­rea pena­lă a fost înce­ta­tă. Prin înche­ie­rea din 6 ianu­a­rie 2016 a jude­că­to­ru­lui de instru­cţie, s-a anu­lat ordo­nanţa de recu­noa­ş­te­re în cali­ta­te de bănu­it a jude­că­to­ru­lui Mari­na Anton. Cei­la­lţi jude­că­to­ri au fost scoşi de sub urmă­ri­re pena­lă pe motiv că s-a con­sta­tat că Mari­na Anton era pasi­bi­lă de răs­pun­de­re pena­lă. Ast­fel, în legă­tu­ră cu impo­si­bi­li­ta­tea de a con­ti­nua urmă­ri­rea pena­lă, ea a fost înce­ta­tă. La acest moment, a fost con­tes­ta­tă ordo­nanţa mea de înce­ta­re a urmă­ri­rii pena­le, pen­tru că ea a fost înce­ta­tă pe motiv de nerea­bi­li­ta­re, în legă­tu­ră cu impo­si­bi­li­ta­tea con­ti­nu­ă­rii urmă­ri­rii pena­le. Deo­cam­da­tă, nu exis­tă o deci­zie defi­ni­ti­vă pe mar­gi­nea con­tes­ta­ţi­ei…”, ne-a spus pro­cu­ro­rul Sta­t­nîi.

    Mari­na Anton susţi­ne că nu este de acord cu scoa­te­rea de sub urmă­ri­re pena­lă prin nerea­bi­li­ta­re. „Chiar dacă jude­că­to­rul a decla­rat nulă ordo­nanţa pro­cu­ro­ru­lui şi a dat indi­ca­ţii să mă scoa­tă de sub urmă­ri­re pena­lă pe motiv de rea­bi­li­ta­re, pro­cu­ro­rul m-a scos pe motiv de nerea­bi­li­ta­re. Merg în instanţă pen­tru că nu sunt de acord. Acum dosa­rul se exa­mi­nea­ză. Prac­tic, am o sen­tinţă de con­dam­na­re, deşi nu am făcut nimic”, expli­că magis­tra­ta.
    sursa: zdg.md

  • Magistrați controversați, pretendenți la funcții de control în sistemul judecătoresc

    Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

    Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

    Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

    Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

    Oleg Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Potrivit Ziarului de Gardă, magistratul tră­ieşte într-un imo­bil de lux, care valo­rează peste șapte mili­oane de lei la preţul de piaţă. Casa nu se regă­seşte însă în decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate ale magis­tra­tu­lui, fiind înre­gis­trată pe numele părinţi­lor săi, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti.

    Eugen Pşeniţa este unul dintre judecătorii „cu nouă vieți” despre care Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anteriorcă deși candidatura sa la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă a fost respinsă de președintele Vladimir Voronin, pe motiv că „Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează Justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, magistratul și-a continuat activitatea în sistem.

    Consiliul Superior al Magistraturii urmează să numească alți doi membri ai Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești, dintre judecătorii Curții de Apel Chișinău Nelea Budăi, Borislav Babenco, Elena Cobzac, Marina Anton, Sergiu Arnăut, și judectorul Curții de Apel Comrat Serghei Gubenco. 

    Nelea Budăi este în prezent membră a acestui Colegiu, mandatul ei urmând să expire pe 26 decembrie 2016. De asemenea, magistrata este vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău, fiind avansată în această funcție de preşedintele Nicolae Timofti, deşi a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are două maşini şi o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.

    Despre Borislav Babencopresa a scris anterior că ar deține cinci automobile, dintre care trei sunt mașini de epocă sovietică, precum și 16 loturi de teren extravilan cu o suprafață de peste 14 hectare. Magistratul afirmă însă că și-a acumulat averea în perioada în care a activat ca avocat.

    Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicte în privința lui Grigore Pentrenco, Vlad Filat și Ilan Șor. În cazul lui Șor, magistrata a hotărât, împreună cu ceilalți membri ai completului de judecată, eliberarea omului de afaceri acuzat în dosarul furtului miliardului.   

    Serghei Gubenco se regăsește printre judecătorii implicaţi în schema de spălare a peste 18 miliarde de dolari din Rusia prin intermediul băncilor şi instanţelor din Moldova. Anul acesta, Gubenco a fost ales președinte al Curții de Apel Comrat. Anterior, preşedintele republicii a respins promovarea judecătorului de la Judecătoria Comrat la Curtea de Apel, invocând probleme de integritate. Şi Serviciul de Informaţii şi Securitate a constatat existenţa unor elemente ce generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către Serghei Gubenco.

    Sergiu Arnaut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. În anul 2015, Comisia Națională de Integritate a efectuat un control și a constatat că pe numele magistratului figurează o treime dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj de 46 de metri pătrați. CNI a adoptat un act de constatare prin care a decis că judecătorul a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților, deoarece nu a declarat casa trecută în acte pe numele fostei soții, dar pe care el o folosește. Atunci, CNI a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă oamenii legii au respins solicitarea. 

    Marina Anton s-a ales însă cu un dosar penal, pornit pe faptul că magistrata, împreună cu alți judecători ai Curții de Apel Chișinău, a for­mu­lat o solu­ţie pri­vind exis­tenţa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din drep­tu­rile părin­teşti, motivând-o cu argu­mente pri­vind lipsa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din aceste drep­turi. Judecătoare a explicat că a fost vorba despre o eroare de redactare pe care a eliminate-o îndată ce a descoperit-o. Anton crede că dosarul pornit în privința ei este o încercare de răfuială pentru criticile pe care le-a adus ea sistemului judecătoresc la Adunările Generale ale Judecătorilor.

    Pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se vor bate alți 11 magistrați, printre care Oleg Melniciuc, de la Curtea Supremă de Justiție, Iurie Melinteanu, de la Curtea de Apel Chișinău, Liliana Catan, de la Curtea Supremă de Justiție, Alexandru Gheorghieș, de la Curtea de Apel Bălți și Mihai Macar de la Judecătoria Hâncești.

    Oleg Melniciuc este președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău. La momentul numirii sale, președintele Nicolae Timofti a avut mai multe obiecții vizavi de activitatea lui Melniciuc în calitatate de vicepreședinte al aceleiași instanțe și cea de înfăptuire a justiției.

    Despre Iurie Melinteanu presa a scris că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit cu două nivele, man­sardă şi terasă, esti­mată de expe­rţii imo­bi­li­ari la peste patru mili­oane de lei, iar fiul său, avo­ca­tul Dorin Melin­teanu, a fost acuzat că a luat mită pen­tru a influ­enţa jude­că­to­rii din instanța în care activează tatăl său.

    Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor.

    Mihail Macar s-a aflat anterior în central unui scandal pe motiv că președintele Nicolae Timofti a respins propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a-l numi pe judecător șef al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De asemenea, Adunarea Generală a Judecătorilor urmează să aleagă un nou membru permanent al Colegiului Disciplinar al CSM. Pentru această funcție concurează Anatolie Galben, de la Judecătoria Râșcani, și Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica. Anatolie Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009. 

    Ședința extraordinară a Adunării Generale a Judecătorilor, la care urmează a fi aleși noii membri ai colegiilor CSJ, va avea loc pe 21 octombrie 2016, ora 10.00, în incinta complexului „Casei Sărbătorii”, un local de lux din Capitală.
    sursa: anticorupție.md

  • Curtea Supremă de Justiție a emis o hotărâre irevocabilă în cazul magistratei Marina Anton

    Curtea Supremă de Justiție a respins cererea de chemare în judecată a magistratei Marina Anton împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, care a luat decizia de a permite începerea urmăririi penale în ceea ce o privește pe ea și alți patru colegi.

    Astfel, prin hotărârea CSJ, care este una irevocabilă, Marina Anton este în continuare cercetată într-un dosar penal, intentat de Procuratura Generală. Ea este suspectată împreună cu Ion Secrieru, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu şi Iurie Cotruţă de emiterea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, prin care un părinte a fost decăzut din drepturile părintești, fiind emisă o hotărâre, iar partea motivată  conținând cu totul alta, opusă.

    Curtea Supremă de Justiție a respins cererea de chemare în judecată a magistratei Marina Anton împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, care a luat decizia de a permite începerea urmăririi penale în ceea ce o privește pe ea și alți patru colegi.

    Astfel, prin hotărârea CSJ, care este una irevocabilă, Marina Anton este în continuare cercetată într-un dosar penal, intentat de Procuratura Generală. Ea este suspectată împreună cu Ion Secrieru, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu şi Iurie Cotruţă de emiterea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, prin care un părinte a fost decăzut din drepturile părintești, fiind emisă o hotărâre, iar partea motivată  conținând cu totul alta, opusă.

    În hotărârea sa, CSJ a argumentat că  acţiunile instanţei de apel au fost flagrant ilegale și contravin normelor procesuale, aplicabile speţei. Decizia CSJ este irevocabilă.

    La rândul său, Marina Anton s-a apărat și a spus de mai multe ori că prin acest dosar ea și colegii săi ar fi fost forțați să plece din sistem, pentru că nu ar fi convenabili unor persoane influente.

    Amintim că în dosarul instrumentat de cei cinci judecători figurau două per­soane fizice, Vadim Chir­toca şi Oxana Baleca. Cea din urmă a solicitat instanţei  ca tatăl copilului să fie decăzut din drepturile părintești. Prima instanţă a res­pins soli­ci­ta­rea mamei, astfel că dosarul a ajuns pentru examinare la Curtea de Apel Chi­şi­nău. Printr-o altă hotărârea a fost res­pin­s recur­sul Oxa­nei Baleca, menţinând hotărârea pri­mei instanţe. Niciuna din­tre părţi nu a mai ata­cat hotă­rârea la CSJ. Pro­ble­mele au apă­rut după ce părţile au con­sta­tat că în dosa­rul cau­zei civile nu se conţine dis­po­zi­ti­vul hotă­rârii pro­nu­nţat în şedinţa de jude­cată, ci unul dia­me­tral opus, care spu­nea că hotă­rârea Jude­că­to­riei Rezina se casează, fiind admisă cere­rea Oxa­nei Baleca, tatăl fiind decăzut din drepturile părintești.
    sursa: bizlaw.md

  • Cine sunt judecătorii din Moldova cu cele mai multe sesizări pentru abateri

    Datele statistice arată că la Consiliul Superior al Magistraturii sunt depuse, în fiecare an, aproape două mii de sesizări împotriva judecătorilor. Realitatea arată că 7 din 10 sunt respinse de către Inspecția Judiciară ca fiind nefondate. În timp ce multe dintre ele pot fi cu adevărat nemotivate, numărul de sesizări acumulate de unii judecători coincide cu experiența lor și imaginea pe care au creat-o în societatea civilă, ca urma a scandalurilor în care au fost implicați.

    Așadar, raportul Inspecției Judiciare arată că anul trecut au fost depuse peste 1.800 de sesizări la CSM, dintre care 72 la sută au fost respinse din start, în condițiile în care o sesizare trebuie să treacă prin cinci structuri diferite ca în final să fie luată o decizie de sancționare disciplinară a unui judecător. Analiza datelor arată  că peste 90 la sută din toate sesizările depuse în privința unui judecător sunt respinse și doar în cazul unui mic procent sunt întocmite rapoarte. Așadar, iată care sunt judecătorii cu cele mai multe sesizări depuse la CSM:

    Datele statistice arată că la Consiliul Superior al Magistraturii sunt depuse, în fiecare an, aproape două mii de sesizări împotriva judecătorilor. Realitatea arată că 7 din 10 sunt respinse de către Inspecția Judiciară ca fiind nefondate. În timp ce multe dintre ele pot fi cu adevărat nemotivate, numărul de sesizări acumulate de unii judecători coincide cu experiența lor și imaginea pe care au creat-o în societatea civilă, ca urma a scandalurilor în care au fost implicați.

    Așadar, raportul Inspecției Judiciare arată că anul trecut au fost depuse peste 1.800 de sesizări la CSM, dintre care 72 la sută au fost respinse din start, în condițiile în care o sesizare trebuie să treacă prin cinci structuri diferite ca în final să fie luată o decizie de sancționare disciplinară a unui judecător. Analiza datelor arată  că peste 90 la sută din toate sesizările depuse în privința unui judecător sunt respinse și doar în cazul unui mic procent sunt întocmite rapoarte. Așadar, iată care sunt judecătorii cu cele mai multe sesizări depuse la CSM:

    Curtea Supremă de Justiție :
    Valentina Clevadî –  38 de sesizări, dintre care 30 au fost repsinse, restul fiind luate decizii de restituire sau întocmite rapoarte;
    Galina Stratulat – 33 de sesizări depuse, 21 respinse și 8 rapoarte;
    Oleg Sternioală – 32 de sesizări, dintre care 28 respinse;
    Ion Durță- 30 de sesizări depuse, dintre care 28 respinse;
    Tatiana Vieru – 27 de sesizări depuse, dintre 24 respinse;
    Ala Căbăneanu – 26 de sesizări, dintre care 22 respinse;
    Tamara Chișca-Doneva- 25 de sesizări depuse, dintre care 22 respinse. Pe numele lui Poaleungi au fost examinate 5 sesizări, dintre care trei respinse.

    Curtea de Apel Chișinău:
    Marina Anton – 36 de sesizări, dintre care 24 respinse și întocmirea a 9 rapoarte;
    Nina Traciuc – 33 sesizări depuse, dintre care 25 respinse și întocmirea unui raport;
    Maria Moraru – 33 sesizări depuse, iar 25 respinse;
    Victor Pruteanu – 32 sesizări, dintre care 25 respinse;
    Domnica Manole – 28 de sesizări, dintre 25 respinse;
    Nina Cernat – 27 de sesizări, dintre care 24 respinse;
    Eugenia Fistican și Nicolae Craiu, câte 26 de sesizări, dintre care câte 21 respinse.
    Curtea de Apel Bălți:
    Galina Polivenco – 10 sesizări, dintre care 4 respinse;

    Tatiana Duca și Adriana Garbuz au avut câte 9 sesizări, în cazul primului magistrat fiind respinse 7, iar în cazul celui de-al doilea – doar 2, pentru restul fiind întocmite rapoarte.

    Judecătoria Centru:
    Ion Țurcan- 31 de sesizări, dintre care 25 respinse;
    Adela Andronic – 26 de sesizări, dintre care 20 respinse.
    Garri Bivol și Liuba Pruteanu au înregistrat ambii câte 15 sesizări, dintre care la fiecare au fost respinse câte 9, fiind întocmite câte patru rapoarte.
    Judecătoria Râșcani
    Oleg Melniciuc – 31 de sesizări, dintre care 22 respinse și 5 rapoarte;
    Serghei Papuha – 27 de sesizări, dintre care 19 respinse și 6 rapoarte;

    Dintre judecătoriile raionale, magistrații cu cele mai multe sesizări sunt Elvrira Lavciuc Popa (Judecătoria Șoldănești), fiind expediate 15 sesizări, dintre care 9 au fost respinse, Veronica Cupcea (Judecătoria Orhei) – 13 sesizări, dintre care 10 respinse și Zinaida Aramă (Judecătoria Cimișlia), 13 sesizări, dintre care 6 respinse și 6 rapoarte efectuate.

    Interesant este că în cazul unor judecători coincide numărul sesizărilor în general depuse, numărul sesizărilor respinse și a rapoartelor efectuate. Este important de precizat că numărul de sesizări depuse pe numele magistraților nu are legătură directă cu competența acestora, totuși în cazul unora  – o comparație este justificată. De exemplu, Liuba PruteanuNina CernatDomnica Manole au fost vizate în investigații jurnalistice în privința imobilelor de lux și averilor pe care le dețin. De asemene, Liuba Pruteanu și Nina Cernat se regăsesc în lista persoanelor responsabile de pierderea dosarelor la CtEDO, întocmită de Ministerul Justiției. În același timp, magistratul Victor Pruteanu a fost acuzat de corupție, iar în privința lui Oleg Melniciuc președintele a emis un aviz negativ, menționând că a încălcat Codul de Etică și a judecat cauze, aflându-se în conflict de interese. Acesta i-a numit pe jurnaliști „răpănoși”, însă pentru acest comportament inadecvat nu a fost pedepsit. Și magistrații Serghei Papuha și Garri Bivol  a fost subiectul mai multor investigații jurnalistice, inclusiv în „Spălătoria rusească”.

    Amintim că experţii de la Centrul de Resurse Juridice au atras atenţia, într-un studiu publicat în luna martie a acestui an, că rata de intentare a procedurilor disciplinare în privința judecătorilor a scăzut în 2015, în comparaţie cu 2014, cu aproape 27 la sută, adică se intentează o cauză la fiecare 61 de sesizări.

    „În condițiile în care, potrivit ultimelor sondaje, aproximativ 75 la sută din populație nu au încredere în sistemul justiției, o scădere atât de mare a ratei de sancționare este greu de explicat altfel decât printr-un mecanism mult prea complicat și formalist de tragere la răspundere disciplinară”, se arată în raport

    O problemă sesizată de experţi este şi faptul că Inspecția Judiciară respinge sesizările ca neîntemeiate chiar şi atunci când oamenii pur şi simplu nu au putut argumenta în sesizarea lor prevederea din legea în care se încadrează abaterea disciplinară a judecătorului.
    sursa: bizlaw.md

  • Mihai Poalelungi, acționat în JUDECATĂ de un magistrat

    Judecătoarea Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, l-a acționat în judecată pe președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi. Magistrata speră să obțină, prin intermediul instanței, obligarea lui Poalelungi să îi răspundă în scris la mai multe întrebări.

    Acestea se referă la un dosar în care Anton este cercetată penal. Judecătoarea este acuzată de procurori că, împreună cu alți patru colegi ai săi, a emis o decizie judecătorească prin care ar fi creat condiții pentru scoaterea unui copil din țară.

    Judecătoarea Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, l-a acționat în judecată pe președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi. Magistrata speră să obțină, prin intermediul instanței, obligarea lui Poalelungi să îi răspundă în scris la mai multe întrebări.

    Acestea se referă la un dosar în care Anton este cercetată penal. Judecătoarea este acuzată de procurori că, împreună cu alți patru colegi ai săi, a emis o decizie judecătorească prin care ar fi creat condiții pentru scoaterea unui copil din țară.

    Marina Anton și alți patru judecători de la Curtea de Apel Chișinău au emis o decizie judecătorească privind decăderea din drepturile părintești a tatălui unui copil. Hotărârea judecătorească a fost însă formulată greșit, din text reieșind că tatăl are dreptul să își ia copilul peste hotare. Din neatenție, magistrații au semnat hotărârea greșită. Iar peste câteva luni când au revenit asupra ei pentru a corecta greșeala, au încălcat procedura, noul act neavând putere juridică.

    Marian Anton cere acum, în instanță, obligarea lui Poalelungi să confirme implicarea sa în acest doar. Mai exact, judecătoarea îi solicită să răspundă în scris dacă preşedintele Curţii Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, a convocat-o la sediul CSJ în perioada 20.01.2015-27.01.2015 în legătură cu examinarea de către aceasta a cauzei Baleca Oxana către Chirtoca Vadim, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Rezina, solicitând demisia din proprie inițiativă a magistratului Marina Anton; dacă Mihai Poalelungi a discutat cu judecătorul Marina Anton condițiile demisiei din funcția de judecător și consecințele refuzului acesteia de a renunța la funcția de judecător.

    Precizăm că, anterior, în cadrul Adunării Generale a judecătorilor din martie curent, Marina Anton a declarat public că prin acest dosar penal în cadrul căreia este cercetată se încearcă o răfuială cu ea, pentru că a refuzat să execute ordine date în anumite dosare de rezonanță.

    Prima instanță a respins cererea de judecată a Marinei Anton. Aceasta a atacat decizia cu recurs.
    sursa: ziarulnational.md

  • Averile judecătorilor de la Curţile de Apel

    Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

    Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

    Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

    Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

    Ion Muruianu a avut un salariu de exact 17 mii de lei pe lună (204 mii anual) şi o pensie anuală de 187 mii de lei, în timp ce soţia sa a raportat venituri de 379 mii, fiind notară. Anul trecut, controversatul ex-preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi-a deschis un cont bancar, unde a depozitat 400 mii de lei, care i-a adus o dobândă de 30 mii de lei. Venituri de aproape jumătate de milion a raportat anul trecut şi familia judecătorului Iurie Melinteanu, care a avut un salariu de 153 mii de lei şi o pensie de 139 mii, în timp ce soţia sa a avut un salariu de 119 mii. Un venit de peste jumătate de milion avut familia judecătorului Xenofon Ulianovschi. Magistratul a raportat un salariu de 200 mii de lei, o pensie de 139 mii, 40 mii din activitatea didactică, iar soţia sa, angajată la Casa Naţională de Asigurări în Medicină – 180 mii de lei. În total, aproape 560 mii de lei.

    Marina Anton a avut anul trecut un salariu de 173 mii de lei. Împreună cu veniturile soţului, avocat, dar şi din alte surse legale, familia Anton a adunat anul trecut puţin peste jumătate de milion de lei. Tot în 2014, magistrata a contractat două credite, unul de 5072 USD şi altul de 170 mii de lei, scadente în 2018, în condiţiile în care deţine în două conturi bancare aproape 1 milion de lei. Nichifor Corochii, fost preşedinte al CSM, a avut cel mai mare venit anul trecut nu din salariu, ci din pensie, care a fost de 176 mii de lei (aproape 15 mii pe lună). Magistratul a indicat un salariu de 163 mii de lei şi alţi 12 mii proveniţi din activitate didactică. Tot anul trecut, Corochii a investit 334 mii într-un apartament. Interesant este faptul că judecătorul a obţinut în 2014 un credit în valoare de 92 mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

    Judecătorii cu achiziţii noi Maria Negru s-a mutat anul trecut în casă nouă. Cel puţin aşa reiese din declaraţia sa de avere, unde a indicat că imobilul are 150 m.p. şi o valoare cadastrală de 450 mii de lei. În 2014, Negru a avut un salariu de 145 mii de lei şi a contractat un credit de 48 de mii, scadent în 2016. Un alt judecător care şi-a cumpărat locuinţă anul trecut este Iurie Secrieru. În luna mai 2014, acesta şi-a procurat un apartament de 68 m.p. în centrul Chişinăului, care are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, în condiţiile în care a avut un salariu de 191 mii de lei şi o pensie de 138 mii. Şi Anatolie Pahopol s-a înnoit în 2014. Acesta şi-a procurat un automobil, Toyota RAV 4, după ce a vândut un Volkswagen Touareg cu 224 mii, iar din salariu şi pensie a încasat nu mai puţin de 300 mii de lei.

    Nelea Budăi a indicat pe anul 2014 un salariu de 184 mii de lei, 139 de mii din pensie, 60 de mii din vânzarea unui Volkswagen Golf fabricat în 2009 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Împreună cu veniturile soţului, care la fel a beneficiat şi de salariu, şi de pensie, familia Budăi a avut anul trecut încasări de aproape 600 mii de lei. O parte din bani, 180 mii, familia judecătoarei i-a cheltuit pentru procurarea unui automobil, Chevrolet Malibu.

    Ce au declarat magistraţii monitorizaţi de presă Sergiu Arnăut, judecătorul despre care Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris în 2012 că, deşi este sărac în declaraţii, locuieşte împreună cu soţia, de care în acte este divorţat din anul 2004, într-o casă luxoasă cu trei niveluri şi construcţii adiacente din cartierul Poşta Veche al sectorului Râşcani, nu şi-a trecut nici în 2014 casa în declaraţia de avere. Acesta a indicat doar veniturile sale din salariu şi pensie, în sumă de 300 mii de lei. Judecătorul are într-un cont bancar alţi 200 de mii. Nina Cernat, şi ea protagonista unei anchete jurnalistice, în care se demonstra că locuia într-o casă înregistrată pe numele soacrei sale, şi-a „reparat” greşeala, iar în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2014 a indicat că a obţinut o casă de locuit în Chişinău, cel mai probabil cea înregistrată anterior pe numele soacrei, în urma unui contract de vânzare-cumpărare. Cernat menţionează că imobilul are 100 m.p., este în Chişinău, doar că valoarează 150 mii de lei, bani cu care, în capitală, nu-ţi poţi cumpăra nici măcar o cameră de 10 m.p. într-un cămin.

    Domnica Manole, cea despre care ZdG scria anterior că deţine cele mai multe maşini, 11 la număr, a avut anul trecut venituri din mai multe surse. Astfel, 180 de mii, judecătoarea i-a încasat din salariu, 140 de mii din pensie, 23 de mii de pe urma asigurării unui automobil care a fost avariat şi 19 mii din activitatea didactică. Totodată, judecătoarea a vândut, în 2014 şi 2015, 7 automobile, 3 de model Renault şi 4 de model Dacia, obţinând alţi 280 mii de lei. Soţul Domnicăi Manole a raportat venituri de 200 mii de lei, din antreprenoriat. Anul trecut, judecătoarea a luat un credit de 20 mii de euro. Şi magistrata Maria Moraru, despre care ZdG scria anterior că locuieşte într-o casă de lux, în declaraţia pe 2014 a făcut unele modificări. Astfel, dacă în 2013 aceasta evalua „castelul” la doar 10 mii de euro, în cea mai recentă declaraţie, Moraru a indicat că acesta are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, conform informaţiilor din martie 2015. Pe anul trecut, Moraru a indicat un salariu de 181 mii şi o pensie de 153 mii de lei.

    Şi preşedinţii celor trei Curţi de Apel din raioane au avut un 2014 prosper din punct de vedere al salariilor. Aceştia însă au fost mult mai modeşti în comparaţie cu judecătorii din Chişinău la capitolul achiziţii sau conturi bancare. Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi, a avut un salariu de funcţie de 218 mii de lei şi alţi 27 de mii din activitatea didactică. Soţia sa, angajată la „Registru”, a declarat un salariu de 95 mii de lei. Eduard Ababii, vicepreşedintele CA Bălţi, a indicat un salariu de 208 mii de lei şi 15 mii din activitatea didactică. Anul trecut, magistratul a intrat şi în posesia unui apartament de 44 m.p., obţinut în urma unei decizii a Consiliului mun. Bălţi din luna octombrie. Soţia lui Ababii, avocată, a avut un venit de 155 mii de lei. Şi Gheorghe Scutelnic, celălalt vicepreşedinte de la CA Bălţi, a avut un salariu de peste 200 mii de lei anul trecut. Din pensie, magistratul a încasat alţi 160 mii de lei.

    Ghenadie Eni, preşedintele CA Cahul, a raportat pe anul trecut un salariu de 213 mii de lei, în timp ce soţia sa, avocată, unul de 73 de mii. Recent, ZdG a scris că magistratul a primit în 2015 şi un teren pentru construcţia unei case de locuit de la autorităţile publice locale. Galina Vavrin, vicepreşedinta CA Cahul, a avut un salariu de 195 mii de lei în 2014 şi o pensie de 153 mii.

    Afanasi Curdov este de mai bine de un an preşedinte interimar al CA Comrat. Din această postură, el a indicat un salariu de 203 mii de lei în 2014, o pensie de 153 mii de lei, dar şi o indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă de 12 mii de lei. În declaraţia de avere, Curdov a trecut şi două transferuri bancare, unul de 15 mii de ruble şi altul de 11 mii. Acesta a explicat chiar şi pentru ce au fost tranferaţi aceşti bani. Astfel, primii bani i-au fost transferaţi de sora soţiei pentru a-i transmite tatălui soţiei, iar cele 11 mii de ruble i-au fost transferate, tot de sora soţiei, pentru a plăti datoria surorii soţiei în magazin. În 2014, preşedintele interimar al CA Cahul şi-a cumpărat un BMW X5 cu 100 mii de lei.

  • Schema din justiţie

    Anume aici încep lucrurile importante. În şedinţele de judecată de la Curtea de Apel (CA) Chişinău, conform informaţiilor din nota Inspecţiei Judiciare, reprezentantul lui Andrei Chiriac nu a replicat că apelul depus de firma letonă ar fi fost tardiv, adică la peste trei luni de la pronunţarea hotărârii primei instanţe. Astfel, prin decizia CA Chişinău din 1 iunie 2011, judecătorii Iurie Secrieru, Marina Anton şi Ana Gavriliţă au admis apelul „Aroma-Floris S”, au casat hotărârea lui Ion Druţă şi au trimis dosarul la rejudecare. Prin încheierea Judecătoriei Botanica din 20 decembrie 2012, pentru că niciuna dintre părţi nu se prezenta la proces, cererea avocatului Andrei Chiriac a fost scoasă de pe rol, iar pentru că acea încheiere nu a fost contestată, a rămas definitivă şi irevocabilă.

    Anume aici încep lucrurile importante. În şedinţele de judecată de la Curtea de Apel (CA) Chişinău, conform informaţiilor din nota Inspecţiei Judiciare, reprezentantul lui Andrei Chiriac nu a replicat că apelul depus de firma letonă ar fi fost tardiv, adică la peste trei luni de la pronunţarea hotărârii primei instanţe. Astfel, prin decizia CA Chişinău din 1 iunie 2011, judecătorii Iurie Secrieru, Marina Anton şi Ana Gavriliţă au admis apelul „Aroma-Floris S”, au casat hotărârea lui Ion Druţă şi au trimis dosarul la rejudecare. Prin încheierea Judecătoriei Botanica din 20 decembrie 2012, pentru că niciuna dintre părţi nu se prezenta la proces, cererea avocatului Andrei Chiriac a fost scoasă de pe rol, iar pentru că acea încheiere nu a fost contestată, a rămas definitivă şi irevocabilă.

     
  • Dosarul cu cinci judecători între eroare, intenţie şi răfuială

    Un nou scandal cu iz penal a izbucnit în justiţie. Marina Anton, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, într-un discurs rostit la Adunarea Generală a Judecătorilor (AGJ), a adus acuzaţii grave la adresa şefilor justiţiei, acuzându-i de intentarea unui dosar la comandă şi „executarea neînţelegătorilor de bună voie, conform principiului stalinist „bez suda i sledstvia”, după un caz mai mult decât dubios în care procurorii au iniţiat urmărirea penală pe numele ei şi a altor patru magistraţi de la Curtea de Apel Chişinău.
    La sfârşit de ianuarie 2015, Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), anunţa, printr-un comunicat postat pe site-ul instituţiei pe care o conduce, că a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) examinarea abaterilor disciplinare grave admise de judecătorii Curţii de Apel (CA) Chişinău Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă la examinarea unei cauze civile privind decăderea din drepturile părinteşti. Preşedintele CSJ s-a referit la faptul că judecătorii Anton, Traciuc şi Ciugureanu au formulat o soluţie privind existenţa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti, motivând-o cu argumente privind lipsa temeiurilor pentru decăderea din aceste drepturi. După demers, procurorul general, Corneliu Gurin, a solicitat de la CSM acordul de a iniţia urmărirea penală în privinţa celor cinci judecători implicaţi în acest caz. Marţi, 10 martie 2015, membrii CSM, prin vot, au acceptat demararea anchetei.

    Un nou scandal cu iz penal a izbucnit în justiţie. Marina Anton, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, într-un discurs rostit la Adunarea Generală a Judecătorilor (AGJ), a adus acuzaţii grave la adresa şefilor justiţiei, acuzându-i de intentarea unui dosar la comandă şi „executarea neînţelegătorilor de bună voie, conform principiului stalinist „bez suda i sledstvia”, după un caz mai mult decât dubios în care procurorii au iniţiat urmărirea penală pe numele ei şi a altor patru magistraţi de la Curtea de Apel Chişinău.
    La sfârşit de ianuarie 2015, Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), anunţa, printr-un comunicat postat pe site-ul instituţiei pe care o conduce, că a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) examinarea abaterilor disciplinare grave admise de judecătorii Curţii de Apel (CA) Chişinău Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă la examinarea unei cauze civile privind decăderea din drepturile părinteşti. Preşedintele CSJ s-a referit la faptul că judecătorii Anton, Traciuc şi Ciugureanu au formulat o soluţie privind existenţa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti, motivând-o cu argumente privind lipsa temeiurilor pentru decăderea din aceste drepturi. După demers, procurorul general, Corneliu Gurin, a solicitat de la CSM acordul de a iniţia urmărirea penală în privinţa celor cinci judecători implicaţi în acest caz. Marţi, 10 martie 2015, membrii CSM, prin vot, au acceptat demararea anchetei.

     

  • Ei sunt cei 5 judecători din cauza cărora Moldova este țara cu cea mai coruptă justiție din lume?

    Judecătoarea Marina Anton, care a fost lipsită de imunitate și riscă să fie cercetată penal, fiind acuzată că ar fi modificat intenționat textul unei hotărâri judecătorești, critică dur sistemul în care activează.
    Marina Anton, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă, Nina Traciuc şi Ion Secrieru au fost lipsiți de imunitate, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat undă verde Procuraturii Generale pentru a porni urmărirea penală pe numele acestora.
    Cei 5 se fac vinovați de faptul că în urma unui proces de judecată în care s-a luat decizia ca un tată să nu fie lipsit de drepturile paterne s-a redactat un text greșit, din care reieșea tocmai contrariul. Din neatenție, potrivit lor, cei 5 judecători au semnat hotărârea redactată greșit.
    Ulterior, după ce au fost sesizați de greșeala făcută, cei 5 și-au reparat eroare, însă au făcut-o în lipsa și fără citarea părților. Aceste acțiuni, în opinia unor membri CSM, în special a lui Teo Cîrnaț, ar fi fost ilegale.

    Judecătoarea Marina Anton, care a fost lipsită de imunitate și riscă să fie cercetată penal, fiind acuzată că ar fi modificat intenționat textul unei hotărâri judecătorești, critică dur sistemul în care activează.
    Marina Anton, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă, Nina Traciuc şi Ion Secrieru au fost lipsiți de imunitate, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat undă verde Procuraturii Generale pentru a porni urmărirea penală pe numele acestora.
    Cei 5 se fac vinovați de faptul că în urma unui proces de judecată în care s-a luat decizia ca un tată să nu fie lipsit de drepturile paterne s-a redactat un text greșit, din care reieșea tocmai contrariul. Din neatenție, potrivit lor, cei 5 judecători au semnat hotărârea redactată greșit.
    Ulterior, după ce au fost sesizați de greșeala făcută, cei 5 și-au reparat eroare, însă au făcut-o în lipsa și fără citarea părților. Aceste acțiuni, în opinia unor membri CSM, în special a lui Teo Cîrnaț, ar fi fost ilegale.

     

  • FĂRĂ IMUNITATE. Cinci judecători ar putea fi CERCETAŢI PENAL

    Cinci judecători ar putea fi cercetaţi penal după ce Consiliul Superior al Magistraturii le-a ridicat astăzi imunitatea.
    Cei cinci magistraţi sunt bănuiţi că au emis o decizie ilegală şi-au modificat intenţionat textul unei hotărâri judecătoreşti. Este vorba despre judecătorii Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă şi Ion Secrieru.

    Cinci judecători ar putea fi cercetaţi penal după ce Consiliul Superior al Magistraturii le-a ridicat astăzi imunitatea.
    Cei cinci magistraţi sunt bănuiţi că au emis o decizie ilegală şi-au modificat intenţionat textul unei hotărâri judecătoreşti. Este vorba despre judecătorii Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă şi Ion Secrieru.

    Potrivit membrului CSM Teodor Cârnaț, judecătorii riscă de la 3 la 7 ani de închisoare. Acesta a mai adăugat faptul că a fost o discuție foarte aprinsă în ceea ce privește ilegalitatea celor 5 magistrați.
    Acum mingea este pe terenul Procuraturii. Judecătorii pot fi citați sau să depună depoziție. Dosarul va fi trimis în instanța de judecată. Sentința inculpaţilor nu este atât de dură, dar riscă de a nu mai exercita funcția de magistrat. Pedepsirea cât mai multor magistrați în ultimul an arată că sistemul se îmbunătățește", a precizat Cârnaţ.

    Expertul în Drept Constituțional, Vitalie Catană a spus că magistrații vinovați vor fi pedepsiți în funcție de gravitatea încălcării: "E devreme să vorbim de autopurificare, acum vorbim de un început, depinde de solidaritatea judecătorească. Pot să vă spun că din păcate, din ce în ce mai multe decizii sunt date după ureche. Lucrurile acestea se întâmplă foarte des".

     

  • Muşamalizarea cazului Aroma Floris şi fraudele înalţilor funcţionari, denunţate ambasadelor şi CtEDO

    Printr-o decizie a Curţii de Apel Chişinău din 01.06.2011, semnată de un complet de trei judecători, M. Anton, A. Gavriliţă şi I. Secrieru, hotărârea din 18.10.2010, emisă de I. Druţă a fost casată în mod legal şi pricina restituită la rejudecare în primă instanţă, procedură şi remediu legal intern la care controversatul reclamant va renunţa şi, reţineţi, în aceiaşi zi, la 1 iunie 2011, se adresează la CEDO cu o plângere împotriva R. Moldova, adică şi împotriva cetăţenilor ei, şi împotriva noastră cu Dvs.

    Printr-o decizie a Curţii de Apel Chişinău din 01.06.2011, semnată de un complet de trei judecători, M. Anton, A. Gavriliţă şi I. Secrieru, hotărârea din 18.10.2010, emisă de I. Druţă a fost casată în mod legal şi pricina restituită la rejudecare în primă instanţă, procedură şi remediu legal intern la care controversatul reclamant va renunţa şi, reţineţi, în aceiaşi zi, la 1 iunie 2011, se adresează la CEDO cu o plângere împotriva R. Moldova, adică şi împotriva cetăţenilor ei, şi împotriva noastră cu Dvs.

  • Судья Марина Антон подозревается в причастности к вывозу за границу ребенка

    Судья Апелляционной палаты Кишинева (АПК) Марина Антон подозревается в причастности к вывозу за пределы Молдовы ребенка одним из родителей.
    Как сообщил "Инфотаг" член Высшего совета магистратуры (ВСМ) Теодор Кырнац, на заседании во вторник он обратился в Национальный центр по борьбе с коррупцией (НЦБК) с требованием возбудить в отношении служителя фемиды уголовное дело.

    Судья Апелляционной палаты Кишинева (АПК) Марина Антон подозревается в причастности к вывозу за пределы Молдовы ребенка одним из родителей.
    Как сообщил "Инфотаг" член Высшего совета магистратуры (ВСМ) Теодор Кырнац, на заседании во вторник он обратился в Национальный центр по борьбе с коррупцией (НЦБК) с требованием возбудить в отношении служителя фемиды уголовное дело.

    "Судья Антон допустила халатность, а также злоупотребление служебным положением. Все это выразилось в том, что судья АПК сначала согласилась с редакцией решения суда района Резина о возможности вывоза несовершеннолетнего ребенка одним из его родителей, а затем, через два месяца, выдала постановление суда в отредактированном виде. В новом постановлении решение прямо противоположное - ребенка вывозить якобы было нельзя. Однако в законе говорится "судья второй инстанции - "И.") не имеет право на корректировку решения. Она должна была либо отклонить его, либо одобрить. Третий путь - передача ходатайства в Высшую судебную палату. Судья явно превысила полномочия", - пояснил член ВСМ.

     

  • Judecătoare, suspectată de scoaterea unui copil din țară

    Judecătoarea Curţii de Apel Chişinău Marina Anton este suspectată de implicarea în scoaterea din Moldova a unui copil de către unul dintre părinţi.
    Membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Teo Cârnaţ a relatat că în cadrul şedinţei de marţi s-a adresat Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) cu solicitarea de a deschide un dosar penal în privinţa magistratului.
    „Judecătoarea Anton a admis neglijenţă, precum şi abuz în serviciu. Aceste momente s-au exprimat prin faptul că ea iniţial a fost de acord cu decizia Judecătoriei raionului Rezina privind posibilitatea de a lua peste hotare un copil minor de către unul dintre părinţi, iar peste două luni a acordat hotărârea de judecată în variantă redactată.

    Judecătoarea Curţii de Apel Chişinău Marina Anton este suspectată de implicarea în scoaterea din Moldova a unui copil de către unul dintre părinţi.
    Membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Teo Cârnaţ a relatat că în cadrul şedinţei de marţi s-a adresat Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) cu solicitarea de a deschide un dosar penal în privinţa magistratului.
    „Judecătoarea Anton a admis neglijenţă, precum şi abuz în serviciu. Aceste momente s-au exprimat prin faptul că ea iniţial a fost de acord cu decizia Judecătoriei raionului Rezina privind posibilitatea de a lua peste hotare un copil minor de către unul dintre părinţi, iar peste două luni a acordat hotărârea de judecată în variantă redactată.

    În versiunea nouă, decizia era contrar diferită – copilul nu poate fi dus peste hotare. Însă în lege se menționează că judecătorul din a doua instanţă nu are dreptul de a corecta decizia. Ea urma sau să respingă sau să aprobe. A treia cale ar fi cererea de transferare a cazului la Curtea Supremă de Justiţie", a explicat membrul CSM.

    Potrivit acestuia, el le-a propus colegilor din CSM să voteze pentru procedura de iniţiere a investigaţiei administrative în privinţa judecătoarei Anton. "În această încălcare gravă a legii sunt implicaţi alţi patru judecători. Numele lor sunt cunoscute CSM. Toţi, ca şi Anton, îşi exercită atribuţiile atât timp, cât nu există o decizie a CSM în acest sens", a constatat el. La şedinţa CSM, de asemenea, şi-a dat demisia din iniţiativă proprie preşedintele Judecătoriei raionului Ştefan Vodă, Sergiu Pleşca, invocând "starea de sănătate proastă şi imposibilitatea de a activa în asemenea condiţii".
    sursa: evzmd.md




  • Cinci magistraţi ai Curţii de Apel Chişinău ar putea fi traşi la răspundere penală

    Cinci magistraţi ai Curţii de Apel Chişinău ar putea fi traşi la răspundere penală. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teo Cârnaţ, a expediat o solicitare Centrului Naţional Anticorupţie. Judecătorii riscă şi sancţiuni disciplinare. Este vorba despre Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă şi Ion Secrieru.

    Cinci magistraţi ai Curţii de Apel Chişinău ar putea fi traşi la răspundere penală. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teo Cârnaţ, a expediat o solicitare Centrului Naţional Anticorupţie. Judecătorii riscă şi sancţiuni disciplinare. Este vorba despre Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă şi Ion Secrieru.

    Am scris o cerere la Centrul Național Anticorupție, pentru a verifica dacă acești judecători au făcut abuz de serviciu și nu și-au respectat atribuțiile de serviciu", a spus membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teo Cârnaț.
    Magistraţii Curţii de Apel Chişinău sunt bănuiţi că au emis o decizie contrar prevederilor legale şi au modificat intenţionat textul unei hotărâri judecătoreşti. Este vorba despre un proces civil privind decăderea din drepturile părinteşti.
    Despre sancţionarea disciplinară a magistraţilor Curţii de Apel au discutat membrii Consiliului Superior al Magistraturii, dar, deocamdată, nu au luată vreo decizie.
    sursa: www.publika.md

     

  • Mihai Poalelungi cere sancționarea a cinci judecători de la Curtea de Apel! Li se aduc acuzații grave (DOC)

    Preşedintele CSJ a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la abaterile disciplinare grave săvârşite de unii judecători ai Curţii de Apel Chişinău. Mihai Poalelungi s-a adresat cu un demers privind examinarea abaterilor disciplinare grave admise de către cinci judecători. Este vorba de Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă. Magistrații ar fi luat decizii ilegale într-o cauză legată de decăderea unor drepturi părintești. 
    În cadrul examinării aceleiaşi cauze, judecătorii Marina Anton, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă, sub pretextul corectării unor greşeli strecurate în decizia adoptată asupra apelului, au schimbat ilegal soluţia dată iniţial în una diametral opusă.

    Preşedintele CSJ a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la abaterile disciplinare grave săvârşite de unii judecători ai Curţii de Apel Chişinău. Mihai Poalelungi s-a adresat cu un demers privind examinarea abaterilor disciplinare grave admise de către cinci judecători. Este vorba de Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă. Magistrații ar fi luat decizii ilegale într-o cauză legată de decăderea unor drepturi părintești. 
    În cadrul examinării aceleiaşi cauze, judecătorii Marina Anton, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă, sub pretextul corectării unor greşeli strecurate în decizia adoptată asupra apelului, au schimbat ilegal soluţia dată iniţial în una diametral opusă.

    Potrivit președintelui CSJ, judecătorii Marina Anton, Nina Traciuc şi Mihail Ciugureanu au întocmit o decizie, în care argumentarea motivării şi prevederile dispozitivului au un conţinut incompatibil şi care se exclud reciproc. Altfel spus, instanţa a pronunţat o soluţie despre existenţa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti, motivând-o cu argumente despre lipsa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti. Prin aceste acțiuni, magistrații au încălcat grav legea.

  • ВСП требует наказать пятерых судей Апелляционной палаты Кишинева

    Высшая судебная палата требует привлечь к дисциплинарной ответственности пятерых судей. Их подозревают в нарушении Гражданского процессуального кодекса. Глава ВСП Михай Поалелунжь уже отправил запрос в Высший совет магистратуры. В нем говорится, что судьи Апелляционной палаты Марина Антон, Нина Трачук и Михай Чугуряну вынесли незаконное решение, а судьи Ион Секриеру и Юрий Котруцэ намеренно изменили текст вердикта, вынесенного ранее. Запрос рассмотрят на следующем заседании Высшего совета магистратуры.

    Высшая судебная палата требует привлечь к дисциплинарной ответственности пятерых судей. Их подозревают в нарушении Гражданского процессуального кодекса. Глава ВСП Михай Поалелунжь уже отправил запрос в Высший совет магистратуры. В нем говорится, что судьи Апелляционной палаты Марина Антон, Нина Трачук и Михай Чугуряну вынесли незаконное решение, а судьи Ион Секриеру и Юрий Котруцэ намеренно изменили текст вердикта, вынесенного ранее. Запрос рассмотрят на следующем заседании Высшего совета магистратуры.

     

  • Judecător sancţionat pentru că "a călcat legea în picioare"

    Magistratul cu cele mai multe proceduri disciplinare este Angela Catană, urmată de Marina Anton, Grigore Zubati şi Ion Ţurcan.

    Magistratul cu cele mai multe proceduri disciplinare este Angela Catană, urmată de Marina Anton, Grigore Zubati şi Ion Ţurcan.

  • Astăzi, Muruianu chemat în instanţă

    Examinarea contestației IDOM împotriva Hotărîrii CSM prin care a fost admis recurusul judecătorului Ion Muruianu — MARTI, 24 August 2010, ora 10.30, Curtea de Apel Chișinău, judecător Marina Anton, arată un comunicat IDOM. Marti, 24 August 2010, ora 10.35, Curtea de Apel Chișinău (judecător Marina Anton) va examina cererea de chemare în judecată depusă de Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova și BAA „Avocații Publici” împotriva Hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 280/19 din 22 iunie 2010.

    Examinarea contestației IDOM împotriva Hotărîrii CSM prin care a fost admis recurusul judecătorului Ion Muruianu — MARTI, 24 August 2010, ora 10.30, Curtea de Apel Chișinău, judecător Marina Anton, arată un comunicat IDOM. Marti, 24 August 2010, ora 10.35, Curtea de Apel Chișinău (judecător Marina Anton) va examina cererea de chemare în judecată depusă de Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova și BAA „Avocații Publici” împotriva Hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 280/19 din 22 iunie 2010.

      Prin Hotarîrea în cauză, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis contestațiile judecătorilor Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ion Muruianu, Vasile Ignat si Vasile Cherdivara, declarate împotriva hotarîrilor Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii nr.8/7 din 21 mai 2010 și nr.9/9 din 11 iunie 2010, cu casarea acestor hotărîri și încetarea procedurii disciplinare pe cazul dat.


     

  • Asigurarea respectării drepturilor omului în timpul întrunirilor

    Institutul Naţional al Justiţiei, în colaborare cu Asociaţia Promo-Lex şi Ministerul Afacerilor Interne, a organizat seminarul cu genericul „Asigurarea respectării drepturilor omului în timpul întrunirilor”, la care au fost instruiţi judecători, procurori şi colaboratori de poliţie.
    Formatorii INJ – Vasile Pascari, specialist principal responsabil de problemele organizaţiilor obşteşti şi ale comunităţilor religioase, autorizării întrunirilor şi manifestărilor cultural-sportive, Direcţia social umanitară şi relaţii interetnice din cadrul Primăriei mun. Chişinău, şi Marina Anton, judecător la Curtea de Apel Chişinău, – s-au referit la rolul autorităţilor publice locale în organizarea şi desfăşurarea întrunirilor, modalităţile de interacţiune cu organul de specialitate al Primăriei, gestiunea platformei electronice de evidenţă a întrunirilor şi aspectele practice de examinare a cauzelor cu privire la modificarea condiţiilor de desfăşurare şi interzicere a întrunirilor.
    Unele aspecte ce ţin de calificarea şi examinarea infracţiunilor prevăzute de articolele 184 şi 285 ale Codului Penal au fost abordate de către experţii Asociaţiei „Promo-LEX” – Alexandru Postica, avocat, şi Vadim Vieru, magistru.

    Institutul Naţional al Justiţiei, în colaborare cu Asociaţia Promo-Lex şi Ministerul Afacerilor Interne, a organizat seminarul cu genericul „Asigurarea respectării drepturilor omului în timpul întrunirilor”, la care au fost instruiţi judecători, procurori şi colaboratori de poliţie.
    Formatorii INJ – Vasile Pascari, specialist principal responsabil de problemele organizaţiilor obşteşti şi ale comunităţilor religioase, autorizării întrunirilor şi manifestărilor cultural-sportive, Direcţia social umanitară şi relaţii interetnice din cadrul Primăriei mun. Chişinău, şi Marina Anton, judecător la Curtea de Apel Chişinău, – s-au referit la rolul autorităţilor publice locale în organizarea şi desfăşurarea întrunirilor, modalităţile de interacţiune cu organul de specialitate al Primăriei, gestiunea platformei electronice de evidenţă a întrunirilor şi aspectele practice de examinare a cauzelor cu privire la modificarea condiţiilor de desfăşurare şi interzicere a întrunirilor.
    Unele aspecte ce ţin de calificarea şi examinarea infracţiunilor prevăzute de articolele 184 şi 285 ale Codului Penal au fost abordate de către experţii Asociaţiei „Promo-LEX” – Alexandru Postica, avocat, şi Vadim Vieru, magistru.

    Alte subiecte incluse pe agenda zilei – Asigurarea ordinii publice în timpul întrunirilor. Implicarea poliţiei în dispersarea şi sistarea întrunirilor (raportor: Marin Maxian, Direcţia securitate publică a Inspectoratului general de poliţie), Discutarea oportunităţii modificării cadrului legislativ şi normativ care reglementează  asigurarea şi restabilirea ordinii publice în cadrul evenimentelor publice (raportor: Alexandru Vieru, Direcţia generală analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor din cadrul MAI).


    În ultima parte a trainingului, formatorii Florin Gîscă, MAI, şi Alexandru Postică, au propus participanţilor, care au fost divizaţi în trei grupuri, studii de caz dintre cele recente, spre examinare şi adoptare a soluţiilor. 

Info graphics
LASĂ UN COMENTARIU