Știri

• Raport de investigație jurnalistică independentă Judecător – Marina Anton

• Audierea judecătoarei Marina Anton de la Curtea de Apel Centru

  Judecătoarea Marina Anton de la Curtea de Apel Centru – instanță redenumită din Curtea de Apel Chișinău începând cu 27 decembrie 2024 – este evaluată de Comisia de Evaluare a Judecătorilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 252/2023. În cadrul procesului de evaluare externă a integrității, Comisia a invitat-o la audiere. În timpul audierii, Completul B, prezidat de președintele Comisiei, …

  Citiţi mai departe

  Judecătoarea Marina Anton de la Curtea de Apel Centru – instanță redenumită din Curtea de Apel Chișinău începând cu 27 decembrie 2024 – este evaluată de Comisia de Evaluare a Judecătorilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 252/2023. În cadrul procesului de evaluare externă a integrității, Comisia a invitat-o la audiere.

  În timpul audierii, Completul B, prezidat de președintele Comisiei, Scott Bales, alături de Willem Brouwer și Iurie Gațcan, i-a adresat judecătoarei întrebări pentru clarificarea unor aspecte legate de integritatea etică. Acestea vizau posibile conflicte de interese, implicarea judecătoarei în cauze care au condus la constatarea unor încălcări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, precum și omisiunea de a declara dreptul de folosință asupra unei case înregistrate pe numele unor membri ai familiei.

  Audierea s-a desfășurat parțial în ședință închisă, conform cererii admise de Comisie. Aspectele discutate în cadrul ședinței închise nu sunt incluse în această înregistrare. După audiere, Comisia va aproba un raport care va conține faptele relevante, motivele și propunerea privind promovarea sau nepromovarea evaluării candidatului. Rezultatul evaluării va fi publicat, iar raportul va fi transmis Consiliului Superior al Magistraturii.

  ⭕️Pentru audierile desfășurate conform Legii nr. 252/2023, cei șase membri ai Comisiei au fost repartizați în două complete a câte trei membri, denumite generic Completul A și Completul B. Fiecare complet include atât membri naționali, cât și internaționali.

  📜Evaluarea externă extraordinară este efectuată în baza următoarelor principii:

  a) independența Comisiei de evaluare;

  b) echitatea procedurii de evaluare;

  c) publicitatea actelor emise în procesul evaluării;

  d) caracterul excepțional al evaluării.

• Opt magistrați, apreciați cu ”foarte bine”. Cine sunt judecătorii și unde activează

  Opt magistrați au primit recent calificativul ”foarte bine” în urma evaluării. Hotărârile Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor au fost publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, magistrații au obținut următorul punctaj: Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț, sediul Edineț – 81 de puncte; Nadejda Mazur, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 78 de puncte; Andrei Mocanu, de …

  Citiţi mai departe

  Opt magistrați au primit recent calificativul ”foarte bine” în urma evaluării. Hotărârile Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor au fost publicate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

  Astfel, magistrații au obținut următorul punctaj:

  Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț, sediul Edineț – 81 de puncte;
  Nadejda Mazur, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 78 de puncte;
  Andrei Mocanu, de la Judecătoria Anenii Noi, sediul Anenii Noi – 77 de puncte;

  Mihail Țurcan, de la Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă – 77 de puncte;
  Svetlana Tizu, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 77 de puncte;
  Constantin Roșca, de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru – 77 de puncte;
  Cornelia Vîrlan, de la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – 76 de puncte;
  Marina Anton, de la Curtea de Apel Chișinău – 76 de puncte.

  Șase dintre ei au trecut prin procedura de evaluare ordinară. În același timp, Andrei Mocanu, de la Judecătoria Anenii Noi, sediul Anenii Noi, a fost evaluat în baza cererii privind promovarea în funcție administrativă, iar Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț, sediul Edineț, în baza cererii privind promovarea la o instanță ierarhic superioară.

  Conform prevederilor legale, judecătorii sunt supuși evaluării periodice a performanţelor o dată la trei ani. În cazul acordării calificativului “insuficient”, magistratul este supus evaluării extraordinare în termenul stabilit de Colegiul de evaluare. Acordarea calificativului “insuficient” la două evaluări extraordinare consecutive constituie temei pentru iniţierea, din partea Consiliului Superior al Magistraturii, a procedurii de eliberare din funcţie a judecătorului.

  Amintim că, recent Consiliul Superior al Magistraturii a modificat regulamentele de evaluare a judecătorilor, iar în unele cazuri punctajul maxim a fost redus de două ori.
  Sursa: bizlaw.md

• Judecătorii pe numele cărora au fost depuse cele mai multe sesizări în 2017

  Pe parcursul anului trecut, în privința judecătorilor din toate instanțele naționale au fost depuse 1234 de sesizări, adică cu peste 900 de sesizări mai puține decât în 2015. În majoritatea cazurilor însă, mai exact 1020, sesizările au fost respinse. Cele mai multe dintre sesizări, peste 20 la sută, vizează judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău. Cifra poate fi explicată prin faptul …

  Citiţi mai departe

  Pe parcursul anului trecut, în privința judecătorilor din toate instanțele naționale au fost depuse 1234 de sesizări, adică cu peste 900 de sesizări mai puține decât în 2015. În majoritatea cazurilor însă, mai exact 1020, sesizările au fost respinse. Cele mai multe dintre sesizări, peste 20 la sută, vizează judecătorii de la Curtea de Apel Chișinău. Cifra poate fi explicată prin faptul că instanța respectivă are cei mai mulți magistrați și, respectiv, un număr mai mare de dosare în gestiune. Magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru, sunt vizați în 128 de cazuri, cei de la sediul Râșcani în 119 cazuri, iar în privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție au fost depuse 101 sesizări. Informațiile se găsesc în Raportul de activitate pentru 2017 a Inspecției Judiciare, structură din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care, potrivit competențelor, verifică activitatea organizatorică a instanțelor judecătorești la înfăptuirea justiţiei și examinează petițiile cetățenilor în probleme ce țin de etica judiciară.

  Din totalul celor 1234 de sesizări recepționate în 2017,Inspecția Judiciară a întocmit și prezentat completelor de admisibilitate ale Colegiului disciplinar 30 rapoarte şi 4 rapoarte suplimentare, cea ce constituie doar 1,99 % din numărul total de sesizări examinate.

  Până în prezent, completele de admisibilitate au examinat 50 rapoarte (inclusiv restanțe din anul 2016), dintre care 30 rapoarte au fost admise, 20 au fost respinse și 1 raport în curs de examinare.

  În 2017, judecătorarea Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, a fost subiect al celor mai multe sesizări, 19 la număr. Toate 19 sesizări au fost respinse de Inspecția Judiciară. În octombrie 2016, ZdG a scris că socrul pensionar al acesteia deţine un imobil de lux, cu două niveluri şi mansardă, în or. Ialoveni, aproape de Chişinău. Deşi vecinii afirmau că în acea casă locuiesc, de fapt, Marina Anton şi soţul său, fost poliţist, judecătoarea nega informaţia.

  Acesta este urmată de Domnica Manole, deja ex-judecătoare a CA Chișinău, în privința căreia figurează 18 sesizări. Inspecția Judiciară a respins 15 sesizări, două le-a restituit, iar în privința unei sesizări a fost întocmit un raport. Domnica Manole a fost dată afară din sistem la 4 iulie 2017. După ce a examinat avizul consultativ suplimentar al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) cu privire la judecătoarea Curții de Apel Chișinău Domnica Manole, Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât că aceasta nu este compatibilă cu statutul de judecător.

  Subiect a 17 sesizări este magistrata Iulia Grosu de la Curtea de Apel Bălți: 12 sesizări au fost respinse, iar cinci restituite autorului.

  În 17 sesizări este vizată și judecătoarea Ana Curcerescu de la Judecătoria Bălți. Asemeni deciziilor în privința celorlați magistrați, sesizările respective au fost respinse sau restituite.

  În 16 cazuri, toate fiind respinse, este vizată magistratul Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ion Druță.

  În câte 15 sesizări sunt vizați Ala Cobăneanu și Iurie Bejenaru de la CSJ, Maria Guzun de la CA Chișinău și Oleg Melniciuc de la Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

  Alți doi judecători de la CSJ, Oleg Sternioală și Tamara Chișcă-Doneva, sunt subiecții a câte  14 sesizări.

  Anatolie Galben, judecătorul instanței Chișinău, sediul Râșcani, care în octombrie 2017 a devenit membru CSM, a fost vizat în 13 sesizări.

  Tot în câte 13 sesizări sunt vizați Tatiana Vieru, Valentina Clevadî, Galina Stratulat și Nina Vasca de la CSJ, Nelea Budăi, Lidia Bulgac și Iurie Cotruță de la CA Chișinău.

  În multe cazuri, în sesizări au fost invocate fapte de încălcare a termenelor de redactare a hotărârilor judecătorești. Inspecția Judiciară afirmă însă că „în procesul verificărilor s-a constatat că termenele de redactare au fost respectate”.

  „De exemplu, în una din sesizări reprezentantul unui inculpat a invocat ca abatere disciplinară în acțiunile judecătorilor primei instanțe și a unei curți de apel faptul admiterii demersului de prelungire a termenului de arest în privința persoanei pe care o reprezenta.

  S-a motivat că deși în recurs a făcut o analiză amplă a cadrului legal respectiv, inclusiv particularitățile componenței de infracțiune privind activitatea organizatorică legată de crearea sau conducerea unei organizații criminale, realizarea laturii obiective a infracțiunii de creare sau conducerea unei organizații criminale, Colegiul penal al Curții de apel a ignorat circumstanțele stabilite în ordonanța de punere sub învinuire și a constatat eronat că există temeiuri de prelungire a termenului de arest în privința acestuia.

  Prin aceste acțiuni judecătorii au dat dovadă de incompetență profesională gravă și solicită atragerea acestora la răspundere disciplinară în temeiul art. 4 alin. (1), lit. c) din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor.

  Sesizarea a fost respinsă ca vădit nefondată, deoarece aprecierea probelor, aplicarea legislației ține de competența instanțelor de judecată, iar faptele invocate de la sine nu constituie temei de abateri disciplinare”, se arată în Raportul Inspecției Judiciare.

  În aceeași perioadă, între 1 ianurie 2017-31 decembrie 2017, au fost depuse și 417 petiții, majoritatea dintre acestea vizează diferite aspecte ale activității instanțelor de judecată: referitor la activitatea cancelariei, a serviciului translare și a altor structuri.

  „Caracterul petițiilor, de asemenea, a vizat dezacordul cu sentințele, hotărârile, încheierile și deciziile instanțelor judecătorești, unele chestiuni privind modalitatea de examinare a dosarelor, dar în care nu au fost invocate fapte de abateri disciplinare. Pentru o parte din petiții au fost solicitate opiniile instanțelor, pentru altele instanțele au fost informate despre cerințele petiționarilor privind remedierea situațiilor, o parte din petiții au fost remise instanțelor pentru soluționare și informarea Consiliului Superior al Magistraturii.

  În o parte din petiții s-au invocat suspiciuni la repartizarea aleatorie a dosarelor, care au constituit obiect de examinare prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, cu informarea petiționarilor”, scrie Inspecția Judiciară, care precizează că în  toate cazurile sesizate s-au efectuat verificări și încălcări la repartizarea dosarelor nu au fost constatate.

  Inspecția Judiciară afirmă că la toate petițiile, „s-a dat răspuns petiționarilor în termenele stabilite de lege, cu verificarea, în unele cazuri, a circumstanțelor invocate și luarea de măsuri pentru eliminarea diferitor nereguli constatate”.

  Sursa: zdg.md

• Oleg Melniciuc și instanța pe care a condus-o au pierdut și în apel procesul împotriva unei magistrate

  Magistrata Marina Anton, de la Curtea de Apel Chișinău, a câștigat la Curtea de Apel Cahul procesul împotriva fostei Judecătorii a sectorului Râșcani, actuala Judecătorie Chișinău, și a ex-președintelui Oleg Melniciuc, după ce i-a fost  încălcat dreptul de acces la informația solicitată. Marinei Anton i s-a dat dreptate și în prima instanță. Judecătoarea s-a plâns pe faptul că, în decembrie 2015, de …

  Citiţi mai departe

  Magistrata Marina Anton, de la Curtea de Apel Chișinău, a câștigat la Curtea de Apel Cahul procesul împotriva fostei Judecătorii a sectorului Râșcani, actuala Judecătorie Chișinău, și a ex-președintelui Oleg Melniciuc, după ce i-a fost  încălcat dreptul de acces la informația solicitată. Marinei Anton i s-a dat dreptate și în prima instanță.

  Judecătoarea s-a plâns pe faptul că, în decembrie 2015, de la rubrica „Agenda ședințelor” de pe site-ul Judecătoriei sectorului Râșcania au fost șterse informațiile despre un proces de judecată, iar într-un alt caz, informația nici nu a fost publicată. Pe 29 decembrie, ea a depus la președintele de atunci al instanței, Melniciuc Oleg, o cerere prin care a solicitat copia graficului stabilit de președintele Judecătoriei Râşcani de examinare a cererilor de recuzare și furnizarea informaţiei cu privire la motivul lipsei informaţiei pe portalul instanţei de Judecată Râșcani, la capitolul baza de date a şedinţelor de judecată, a şedinţei din data de 17 decembrie 2015, data, ora, autorul şi temeiul ştergerii de pe portalul oficial al Judecătoriei a informaţiei despre şedinţa din 23 decembrie 2015 ora 16.00 şi introducerea modificărilor despre şedinţa din 23 decembrie 2015 ora 17.15.

  Marina Anton nu a primit niciun răspuns însă.

  Potrivit hotărârii Judecătoriei Chișinău, care i-a dat câștig de cauză magistratei, reprezentanții Judecătoriei Râșcani au încercat să explice în instanță că au oferit răspuns la solicitarea Marinei Anton, dar nu au putut proba că răspunsul a ajuns la destinatară. În plus, instanța a apreciat că răspunsul care ar fi fost oferit de Judecătoria Râșcani nu conține informația solicitată în cererea judecătoarei, cu toate că acest fapt a fost dispus și prin încheiere judecătorească, care a fost expediată pentru a fi executată.

  Dincolo de constatarea vătămării dreptul de acces la informaţie, Marina Anton a solicitat și achitarea unor despăgubiri morale în valoare de o mie de lei de către Oleg Melniciuc și Judecătoria Râșcani. Judecătoria Chișinău a respins această solicitare pe motiv că „reclamanta Marina Anton activează în calitate de judecător în cadrul Curţii de Apel Chişinău, iar însăși constatarea violării dreptului constituie prin sine o satisfacţie echitabilă pentru orice prejudiciu moral eventual suferit de interesat”.

  Oleg Melniciuc și Judecătoria Chișinău (succesoarea de drept a Judecătoriei Râșcani) au atacat cu apel decizia primei instanțe. Curtea de Apel Cahul le-a respins cererile și a menținut hotărârea.
  Sursa: Anticoruptie.md

• Litigiu între judecători: O magistrată i-a acționat în instanță pe Oleg Melniciuc și Judecătoria Râșcani

  Magistrata Marina Anton, de la Curtea de Apel Chișinău, a acționat în instanță Judecătoria Râșcani și pe fostul președinte al acesteia, Oleg Melniciuc, pe motiv că de la rubrica „Agenda ședințelor”, de pe siteul instanței, au fost șterse informațiile despre un proces de judecată, iar într-un alt caz, informația nici nu a fost publicată. Judecătoria Chișinău i-a dat dreptate Marinei Anton, …

  Citiţi mai departe

  Magistrata Marina Anton, de la Curtea de Apel Chișinău, a acționat în instanță Judecătoria Râșcani și pe fostul președinte al acesteia, Oleg Melniciuc, pe motiv că de la rubrica „Agenda ședințelor”, de pe siteul instanței, au fost șterse informațiile despre un proces de judecată, iar într-un alt caz, informația nici nu a fost publicată. Judecătoria Chișinău i-a dat dreptate Marinei Anton, cauza urmând a fi examinată de Curtea de Apel Cahul.

  Potrivit hotărârii Judecătoriei Chișinău, Marina Anton a acționat în instanță Judecătoria Râșcani și pe Oleg Melniciuc pe motiv că nu i-a fost oferi răspuns la o solicitare de informație din 29 decembrie 2015, prin care a cerut copia graficului stabilit de președintele Judecătoriei Râşcani de examinare a cererilor de recuzare și furnizarea informaţiei cu privire la motivul lipsei informaţiei pe portalul instanţei de Judecată Râșcani, la capitolul baza de date a şedinţelor de judecată, a şedinţei din data de 17 decembrie 2015, data, ora, autorul şi temeiul ştergerii de pe portalul oficial al Judecătoriei a informaţiei despre şedinţa din 23 decembrie 2015 ora 16.00 şi introducerea modificărilor despre şedinţa din 23 decembrie 2015 ora 17.15.

  Reprezentanții Judecătoriei Râșcani au încercat să explice în instanță că au oferit răspuns la solicitarea Marinei Anton, dar nu au putut proba că răspunsul a ajuns la destinatară. În plus, instanța a apreciat că răspunsul care ar fi fost oferit de Judecătoria Râșcani nu conține informația solicitată în cererea judecătoarei, cu toate că acest fapt a fost dispus și prin încheiere judecătorească, care a fost expediată pentru a fi executată.

  Dincolo de constatarea vătămării dreptul de acces la informaţie,  Marina Anton a solicitat și achitarea unor despăgubiri morale în valoare de o mie de lei de către Oleg Melniciuc și Judecătoria Râșcani. Judecătoria Chișinău a respins această solicitare pe motiv că „reclamanta Marina Anton activează în calitate de judecător în cadrul Curţii de Apel Chişinău, iar însăși constatarea violării dreptului constituie prin sine o satisfacţie echitabilă pentru orice prejudiciu moral eventual suferit de interesat”.

  Oleg Melniciuc și Judecătoria Chișinău (succesoarea de drept a Judecătoriei Râșcani) au atacat cu apel decizia primei instanțe. Dat fiind faptul că Marina Anton este judecătoare a Curții de Apel Chișinău, s-a decis strămutarea cauzei la Curtea de Apel Cahul.

  Precizăm că și jurnaliștii și reprezentanții societății civile au semnalat anterior multiple carențe la capitolul publicării ședințelor de judecată și a hotărârilor pe portalul instanțelor judecătorești.
  Sursa: anticoruptie.md

• REFORMA JUSTIŢIEI: Treizeci şi nouă de dosare penale şi niciun judecător după gratii (II)

  Niciun judecător anchetat, judecat şi condamnat în ultimii opt ani de justiţia reformată a R. Moldova nu se află astăzi după gratii. Deşi în această perioadă au fost deschise nu mai puţin de 40 de dosare în care figurează judecători, un singur magistrat a fost condamnat la închisoare cu executare, însă şi acela a reuşit să fugă din sala de …

  Citiţi mai departe

  Niciun judecător anchetat, judecat şi condamnat în ultimii opt ani de justiţia reformată a R. Moldova nu se află astăzi după gratii. Deşi în această perioadă au fost deschise nu mai puţin de 40 de dosare în care figurează judecători, un singur magistrat a fost condamnat la închisoare cu executare, însă şi acela a reuşit să fugă din sala de judecată fără a fi găsit de poliţie, deşi este anunţat în căutare de aproape trei ani.

  În ultimii opt ani, începând cu 2009, procurorul general a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de nu mai puţin de 59 de ori acordul pentru pornirea urmăririi penale în cazul a 64 de judecători. În consecinţă, au fost deschise 39 de dosare penale. Datele se regăsesc într-o informaţie, dar şi în hotărârile publice ale CSM, emise în ultimii opt ani, perioadă în care pro-europenii instalaţi la guvernare au tocat sute de milioane de euro pentru reforma justiţiei.

  Dosare „de rezonanţă” clasate de procurori

  Anul 2015 a început cu un dosar penal, pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii, deschis pe numele judecătorului Serghei Namaşco. Deşi a fost un dosar mediatizat, în special pentru trecutul controversat al judecătorului acuzat de implicare în atacuri raider, în noiembrie 2015, Namaşco a fost scos de sub urmărire penală, cauza deschisă în privinţa sa fiind clasată. Namaşco plecase din sistemul judecătoresc înainte de deschiderea dosarului, după ce preşedintele Nicolae Timofti respinsese candidatura sa la funcţia de judecător la Judecătoria sect. Centru, Chişinău.

  În martie 2015, după ce Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, anunţa, într-un comunicat de presă, că judecătorii CA Chişinău, Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă, au comis mai multe abateri la examinarea unui dosar, procurorul general, Corneliu Gurin, a solicitat de la CSM acordul de a iniţia urmărirea penală în privinţa celor cinci judecători. CSM şi-a dat acordul, iar peste câteva zile, Anton, la finalul Adunării Generale a Judecătorilor, într-un discurs, aducea acuzaţii la adresa şefilor justiţiei din R. Moldova. Ulterior, spiritele s-au liniştit, iar la început de 2016, dosarul penal a fost clasat, după ce un judecător de instrucţie a anulat ordonanţa de recunoaştere în calitate de bănuit a judecătoarei Marina Anton, iar ceilalţi judecători au fost scoşi de sub urmărire penală pe motiv că s-ar fi constatat că doar Marina Anton era pasibilă de răspundere penală.

  La scurt timp, CSM a refuzat iniţierea urmăririi penale, într-un caz similar, pe numele magistraţilor CA Chişinău Domnica Manole, Sergiu Arnăut şi Gheorghe Creţu, bănuiţi şi ei de emiterea unei hotărâri ilegale.

  2015: Dosarul magistratului acuzat că a cerut 1000 de euro – fără sentinţă

  Miercuri, 8 aprilie 2015, CNA anunţa că un judecător de la Judecătoria Anenii Noi, Veaceslav Panfilii, a fost reţinut în flagrant în momentul primirii ultimei tranşe, de 400 de euro, mită, din 1000 de euro pe care i-ar fi estorcat. Procurorii anunţau că, în acest context, acţiunile magistratului au fost documentate timp de trei luni, perioadă în care judecătorul a pretins şi a primit, în trei tranşe, de la ruda unei părţi implicate într-o cauză civilă, aflate la el în procedură, suma de 1000 de euro în scopul adoptării unei hotărâri favorabile. ZdG a scris atunci că Panfilii, suspendat între timp din funcţie, trăieşte modest, într-un bloc de tip cămin din Chişinău, având pe numele său şi două credite, încă active, iar Alexandru Tuchiluş, persoana care l-a denunţat şi care activa în pază, a refuzat să discute cu noi despre dosar şi despre motivele care l-au determinat să-l denunţe pe judecător. La doi ani de la reţinere, magistratul este judecat într-un dosar penal examinat la Judecătoria Chişinău, fără a avea o sentinţă, următoarea şedinţă fiind programată la finalul lunii mai.

  Vasile Negruţă, fost judecător la Judecătoria Orhei, este şi el cercetat penal începând cu anul 2015, fiind învinuit de procurorii anticorupţie de emiterea cu bună ştiinţă a unei hotărâri ilegale. Dosarul a fost trimis în judecată la sfârşit de 2015, fiind examinat, iniţial, la Judecătoria Dubăsari, iar ulterior, după comasarea instanţelor, la Judecătoria Criuleni, fără a avea o sentinţă. Iurie Ţurcan, anchetat anterior în alte dosare, şi Vasile Rusu, de la Judecătoria Străşeni, au fost şi ei urmăriţi penal în 2015 pentru pronunţarea unor hotărâri ilegale. Dosarul lui Ţurcan nu a avut o finalitate după ce acesta a decedat, iar dosarul lui Rusu încă este examinat la Judecătoria Străşeni cu sediul în Criuleni. Pentru o faptă similară, în 2015, a ajuns să fie anchetat şi fostul preşedinte al Judecătoriei Străşeni, Mihail Gavriliţă. Dosarul însă este şi astăzi în gestiunea procurorilor, fără a fi trimis în instanţa de judecată.

  Tot în 2015, CSM a refuzat să permită începerea urmăririi penale pe numele judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), Ion Druţă, Valentina Clevadî şi Iulia Sârcu, bănuiţi că ar fi pronunţat o hotărâre ilegală într-un dosar foarte mediatizat, „Aroma-Floris”, în care un avocat urma să primească de la stat 4 milioane de lei.

  16 magistraţi reţinuţi dintr-o lovitură. Dosarele, trimise în judecată

  2016 a fost marcat de anchetarea şi reţinerea a 16 actuali sau foşti judecători pentru implicarea în spălarea a peste 20 miliarde USD proveniţi din Rusia. La 20 septembrie 2016, procurorul general a solicitat acordul CSM-ului pentru urmărirea penală şi reţinerea judecătorilor Valeriu Gâscă, Igor Vornicescu, Ghenadie Bârnaz, Gheorghe Gorun (Judecătoria sect. Râşcani), Iurie Ţurcan, Aurica Us, Victor Orândaş, Liliana Andriaş (Judecătoria Comercială de Circumscripţie), Serghei Gubenco (CA Comrat), Iurie Hârbu (Teleneşti), Mihai Moraru (Ungheni), Garri Bivol (Chişinău), Ştefan Niţă (CA Chişinău), Gheorghe Marchitan (Căuşeni), Serghei Popovici (Comrat) şi Sergiu Lebediuc (Judecătoria Militară). Judecătorul Victor Orândaş a scăpat de arest, el fiind anunţat în căutare, în timp ce Iurie Ţurcan, magistratul pe numele căruia în ultimii opt ani au fost deschise cele mai multe dosare penale, a decedat în timp ce era reţinut în acest dosar. Dosarele celorlalţi 14 judecători au fost trimise în instanţa de judecată, fiind examinate separat, în mai multe judecătorii din ţară, fără a avea pronunţate sentinţe. Astăzi însă, niciunul din cei 14 magistraţi nu se mai află în izolator.

  În februarie 2016 a fost reţinut Valeriu Ghedreuţan, magistrat la Judecătoria Drochia, învinuit pentru corupere pasivă. Dosarul a fost iniţiat în baza plângerii depuse de o cetăţeancă a R. Moldova, stabilită în Italia. Ea a reclamant faptul că, la începutul lunii aprilie 2010, judecătorul i-a acordat consultaţie privată referitoare la căile şi modul de revendicare în instanţă a dreptului la proprietate asupra bunului imobil care era obiectul unui litigiu dintre ea şi concubinul său. În cadrul discuţiei, judecătorul i-a comunicat că o va ajuta să-şi recupereze casa şi va aranja modalităţile prin care dosarul civil să-i fie repartizat lui. Acesta a pretins pentru consultaţie 200 de euro. La scurt timp, judecătorul i-ar fi spus că pentru 6,2 mii de euro va examina cazul şi va adopta o hotărâre în favoarea ei, fapt care s-a produs ulterior, acesta emiţând o hotărâre prin care a dispus recunoaşterea după femeie a dreptului de proprietate asupra a 75,26% din valoarea imobilului. Banii, judecătorul i-ar fi primit prin transfer cu câteva luni înainte. Ulterior, motivând că banii primiţi nu sunt suficienţi, a pretins încă o mie de euro. Valeriu Ghedreuţan a fost eliberat la scurt timp după ce a fost reţinut pentru că şi-ar fi recunoscut vina. Ulterior, dosarul său a fost trimis spre examinare la Judecătoria Soroca, care încă nu a emis o sentinţă, următoarea şedinţă pe dosar fiind programată la începutul lunii mai.

  Tot anul trecut, CSM a permis procurorului general să iniţieze urmărirea penală şi pe numele judecătoarei CA Chişinău, Domnica Manole, aceasta fiind, la fel ca majoritatea colegilor săi, bănuită de pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii. Manole a fost învinuită că a acceptat, ilegal, demersul Platformei „Demnitate şi Adevăr” de a organiza un referendum naţional, după ce, anterior, prima instanţă le-a respins doleanţa. CSJ a anulat hotărârea magistratei Manole ca fiind ilegală. Astăzi, dosarul penal pe numele judecătoarei se află încă în gestiunea procurorilor. Recent, Curtea Constituţională (CC) a decis că art. 307 din Codul Penal, în baza căruia este deschis dosarul, este constituţional. Decizia a fost luată după ce judecătorii de la CSJ au decis, în urma unei sesizări venite din partea avocaţilor Domnicăi Manole, să se adreseze la CC, considerând că acea prevedere îngrădeşte drepturile judecătorilor.

  2016: Judecătorul cu dosar penal la şase ani după comiterea faptei – amnistiat

  Pe 11 octombrie 2016, la sesizarea procurorului general interimar, Eduard Harunjen, CSM şi-a dat acordul pentru pornirea urmăririi penale în privinţa judecătorului Judecătoriei Rezina, Andrei Balan, şi, totodată, l-a suspendat pe acesta din funcţia de judecător „până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă”. Cererea procurorului general, către CSM, de a fi permisă pornirea urmăririi penale şi tragerea la răspundere penală a judecătorului Andrei Balan, pentru pronunţarea cu bună ştiinţă a unei încheieri contrare legii, a venit abia la 6 ani după ce, în 2010, judecătorul l-a eliberat, contrar legii, pe „killerul” Vitalie Proca. La 29 decembrie 2016, procurorii au clasat dosarul lui Balan pentru că faptele sale au căzut sub incidenţa legii privind amnistia. Balan a acceptat decizia, iar ulterior, a cerut să-i fie anulată suspendarea din funcţie. CSM i-a acceptat solicitarea, însă a decis demisia magistratului.

  În 2016, CSM a refuzat să accepte urmărirea penală a judecătorului Andrian Ciobanu de la Glodeni şi a Olgăi Cojocaru de la Judecătoria Buiucani, ambii fiind bănuiţi de procurori de emiterea unor hotărâri contrare legii (art. 307, Cod Penal). Tot anul trecut, procurorii au primit permisiunea CSM-ului pentru a începe urmărirea penală pe numele judecătoarei Tamara Boubătrân, de la Judecătoria Ialoveni. La scurt timp după ce a fost deschis dosarul penal, judecătoarea a depus cerere de demisie, care a fost acceptată de CSM. Între timp, dosarul se află încă pe masa procurorilor anticorupţie. O soartă similară are şi dosarul pornit pe numele judecătoarei de la Drochia, Nelea Podlisnic, urmărită penal pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari şi fals în declaraţii. Dosarul a fost iniţiat după ce un grup de locuitori ai oraşului Drochia au depus o plângere în care reclamau că judecătoarea s-ar face vinovată de mai multe ilegalităţi. Mai exact, în anii 2014 — 2015, Nelea Podlisnic ar fi dobândit de la reclamanţi sume impunătoare de bani, sub diferite pretexte inventate, prin înşelăciune şi abuz de încredere. În total, magistrata ar fi primit de la victime 65 de mii de euro şi 1,1 milioane de lei, sume pe care le-ar fi utilizat în scopuri personale. În consecinţă, unele dintre victime au fost nevoite să-şi părăsească locurile de muncă şi să plece peste hotarele ţării pentru a câştiga bani.

  2017: Dosar penal pe numele judecătorului după un articol din ZdG

  Anul 2017 a început cu un dosar penal deschis pe numele judecătorului Dorin Muntean de la Judecătoria Chişinău. Din materialele procurorilor reiese că, pe 9 decembrie 2016, acesta „a respins, în mod ilegal, demersul procurorului de prelungire a arestului preventiv în privinţa unui individ învinuit de deposedarea, prin escrocherie, a unei femei de locuinţă”. Peste câteva zile, CA Chişinău a admis recursul procurorului, a casat încheierea respectivului magistrat şi a dispus prelungirea arestului în privinţa învinuitului, doar că, între timp, acesta a reuşit să părăsească teritoriul R. Moldova, „fiind dispuse investigaţii în vederea identificării locului aflării şi reţinerii lui”, se spune într-un comunicat al PG. La 26 ianuarie 2017, cu câteva zile înainte ca CSM să examineze demersul lui Eduard Harunjen, judecătorul Dorin Muntean a venit cu o explicaţie amplă pe marginea cazului, pe care a adresat-o membrilor CSM, în care a relatat despre mai multe circumstanţe dubioase din dosarul său. Într-un pasaj, judecătorul vorbeşte despre mita pe care ar fi primit-o un procuror de la un avocat, legată de dosarul deschis pe numele său. Muntean a atacat în instanţă decizia CSM de a permite începerea urmăririi penale pe numele său.

  Recent, Eduard Harunjen, procurorul general, a primit acordul CSM-ului pentru a-l urmări penal pe judecătorul Serghei Ciobanu, cel despre care ZdG a scris că a dispus revizuirea unei sentinţe pronunţate în urmă cu 16 ani. „Datorită investigaţiilor voastre, ne-am autosesizat. Vă mulţumim pentru această investigaţie, pentru că noi nu am ştiut despre această situaţie”, declară Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova. În februarie 2017, ZdG a scris că, în septembrie 2016, Serghei Ciobanu, pe atunci judecător la Judecătoria Militară, a revizuit o sentinţă pe numele colonelului Ivan Grosu, emisă cu 16 ani în urmă, şi a hotărât încetarea procesului penal în privinţa acestuia. Cererea în judecată este depusă de procurori militari, colegi cu fiul colonelului cu acelaşi nume, Ivan Grosu, fost procuror militar, actualmente procuror la Procuratura mun. Chişinău. În 2000, Ivan Grosu fusese condamnat, apoi amnistiat, dar obligat să achite 1,17 milioane de lei, pagube stabilite în dosar, banii fiind decontaţi, lunar, din pensia sa. PG a precizat ulterior că magistratul a dispus, în mod eronat, încetarea procesului penal. Revizuirea hotărârii de încetare a procesului penal a avut loc contrar limitelor legale a termenelor de prescripţie a incriminării, care expirase acum 9 ani.

  La începutul anului 2017, CSM a respins solicitarea procurorului general de a iniţia urmărirea penală pe numele judecătorului Igor Negreanu de la Judecătoria Orhei, cu sediul la Rezina, bănuit şi el de pronunţarea cu bună ştiinţă a unei hotărâri contrare legii.

  Procurorul general şi şeful CSM despre dosarele judecătorilor

  Eduard Harunjen, procurorul general al R. Moldova, afirmă că, deşi nu avem judecători condamnaţi definitiv în puşcării, lucrurile în acest domeniu se schimbă, iar judecătorii sunt pregătiţi să-şi judece, corect, colegii de breaslă. „Eu cred că lucrurile se schimbă. Dacă mă întrebaţi de situaţia când eram şef la Procuratura Anticorupţie, atunci era diferit. Atunci, poate era problema pe care o invocaţi”, susţine procurorul general, cel care a fost şi şeful PA în 2013-2015. „Haideţi să pornim de la faptul că, în 2013, am avut doar o singură condamnare la închisoare cu executare a unui funcţionar pentru acte de corupţie. Acum, avem mai multe. Asta s-a reuşit cu perseverenţă şi insistenţă. De fapt, sunt mai multe aspecte care pot fi abordate despre dosarele judecătorilor. În 2013-2014, când se discutau nişte principii, când apăruseră câteva dosare de rezonanţă, cineva spunea că scopul luptei cu corupţia nu este să umplem puşcăriile cu oameni, ci de a-l scoate din circuitul public pe acel funcţionar, ca să fie de învăţătură pentru alţii. Pentru corupţie, pedepsele sunt aspre şi pot fi aplicate doar cu executare. Aici trebuie să facem un mic efort pentru a ajusta legislaţia, or, ce avem azi, după mine, este incorect. Mecanismul nu trebuie să le permită oamenilor să nu vină la ultima şedinţă sau să iasă din sala de judecată, pentru că aşa, majoritatea pleacă. Noi avem problema transnistreană, avem câteva sute de kilometri neverificaţi. Pe acolo, oamenii pleacă nestingheriţi. Lipsesc mecanismele de contracarare a acestui fenomen. Ar trebui să identificăm un mecanism de asigurare a pedepsei”, susţine Eduard Harunjen.

  „De obicei, judecătorii sunt investigaţi pentru pronunţarea unei hotărâri ilegale şi mai apoi pentru infracţiuni de corupţie. Pentru hotărâri ilegale se poate de aplicat pedepse non-privative de libertate, şi, după părerea mea, este destul pentru ca justiţia să-şi facă efectul. Pentru acţiunile de corupţie, închisoarea este inevitabilă. Da, nu avem judecători condamnaţi după gratii pentru că sunt un şir de circumstanţe de care se folosesc aceste persoane. Dar, lucrurile se schimbă şi judecătorii pot aplica, inclusiv în privinţa colegilor, pedepse, fără emoţii şi retrăiri. Pentru că este totuşi greu să-ţi condamni un coleg. Dar, cu ajutorul presei, al societăţii civile, lucrurile o să se schimbe. Pentru că o schimbare deja se simte”, zice procurorul general.

  Victor Micu, preşedintele CSM, atrage atenţia că unele dosare ce vizează fapte coruptibile ale unor judecători încă nu au o finalitate, făcând referire la dosarul preşedintelui Judecătoriei Glodeni şi la cel al judecătorului de la Teleneşti, ambele aşteptând verdictul final al CSJ. „Nu putem vorbi de o regulă în examinarea dosarelor judecătorilor. Trebuie însă ca judecătorii să înţeleagă că, odată ce au depus jurământul, au drepturi şi obligaţii”. Micu crede că judecătorii sunt pregătiţi să-şi judece colegii, inclusiv să-i condamne, dacă există dovezi în privinţa vinovăţiei lor.
  sursa: zdg.md

• Concurs fără competiţie la CSM

  Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii a fost com­ple­tat în aceas­tă săp­tămâ­nă, fiind supli­nit cu doi mem­bri, aleşi în urma unui con­curs mai mult for­mal, la care au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne. Ast­fel, în lip­sa opo­zi­ţi­ei din par­tea sis­te­mu­lui, unul din cei 5 jude­că­to­ri din Cole­giu a deve­nit Oleg Ster­ni­oa­lă, per­so­naj con­tro­ver­sat, des­pre care …

  Citiţi mai departe

  Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor din cadrul Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii a fost com­ple­tat în aceas­tă săp­tămâ­nă, fiind supli­nit cu doi mem­bri, aleşi în urma unui con­curs mai mult for­mal, la care au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne. Ast­fel, în lip­sa opo­zi­ţi­ei din par­tea sis­te­mu­lui, unul din cei 5 jude­că­to­ri din Cole­giu a deve­nit Oleg Ster­ni­oa­lă, per­so­naj con­tro­ver­sat, des­pre care ZdG a scris, în iunie 2016, că locu­ieş­te într-o casă de lux din Chi­şi­nău, pe care a înregistrat-o pe nume­le părinţi­lor săi pen­sio­na­ri. După arti­col, Cen­trul Naţio­nal Anti­co­ru­pţie a soli­ci­tat Comi­si­ei Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te să veri­fi­ce ave­rea jude­că­to­ru­lui, doar că pro­ce­du­ra nu a avut o fina­li­ta­te, după ce Comi­sia s-a trans­for­mat în Auto­ri­ta­tea Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te, care rămâ­ne nefun­cţio­na­lă. Ante­ri­or, în cadrul Cole­gi­u­lui şi-au făcut loc şi alţi magis­tra­ţi cu pro­ble­me de inte­gri­ta­te.

  Marţi, 22 noiem­brie 2016, Con­si­li­ul Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM) a anu­nţat câş­ti­gă­to­rii con­cur­su­lui pen­tru numi­rea mem­bri­lor în com­po­nenţa Cole­gi­u­lui de Eva­lu­a­re a Per­for­manţe­lor Jude­că­to­ri­lor (CEPJ) aleşi de Con­si­liu. Con­form legii, Cole­gi­ul are în com­po­nenţa sa 5 jude­că­to­ri de la instanţe­le de toa­te nive­lu­ri­le: 2 jude­că­to­ri de la Cur­tea Supre­mă de Jus­ti­ţie (CSJ), 2 jude­că­to­ri de la Curţi­le de Apel (CA), un jude­că­tor de la jude­că­to­ri­i­le de fond, dar şi 2 repre­zen­tanţi ai soci­e­tă­ţii civi­le. Trei jude­că­to­ri au fost aleşi în octom­brie, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, în timp ce ale­ge­rea a doi jude­că­to­ri, unul de la CSJ şi altul de la CA, este, con­form legii, pre­ro­ga­ti­va CSM.

  Membru CSM: „Eu nu găsesc logica judecătorilor aici”

  La con­cur­sul anu­nţat de CSM au par­ti­ci­pat doar două per­soa­ne, câte una pen­tru fie­ca­re loc vacant. Din par­tea CSJ şi-a depus dosa­rul jude­că­to­rul Oleg Ster­ni­oa­lă, iar din par­tea CA, jude­că­to­rul Ion Tal­pă, magis­trat la CA Bălţi. Ast­fel, mem­brii CSM nu au fost nevo­iţi să alea­gă, ci doar să-i accep­te pe cei doi can­di­da­ţi pen­tru fun­cţi­i­le vacan­te. „Mulţi, la Adu­na­rea Gene­ra­lă, au vor­bit că vor în Cole­gi­ul de Eva­lu­a­re, dar atun­ci când vine con­cur­sul, ei nu depun docu­men­te­le. Îmi pare rău, dar nu găsesc logi­ca jude­că­to­ri­lor aici. Fie că au fri­că, fie nu vor să-şi eta­le­ze anu­mi­te…, fie nu au încre­de­re în sis­tem. Chiar nu ştiu de ce ei nu au par­ti­ci­pat”, zice Teo Câr­naţ, mem­bru al CSM.

  Deci­zia magis­tra­ţi­lor de a „boico­ta” con­cur­sul este cel puţin sur­prin­ză­toa­re, din moment ce, acum câte­va săp­tămâ­ni, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, din par­tea CA, au par­ti­ci­pat la con­curs cel puţin 5 per­soa­ne: Ele­na Cob­zac, Bori­slav Baben­co, Mari­na Anton, Ser­giu Arnă­ut şi Nelea Budăi, vota­tă de jude­că­to­ri pen­tru aceas­tă fun­cţie. Pen­tru locu­ri­le de la CSJ, atun­ci şi acum, con­curs prac­tic nu a exis­tat, fiind, de fie­ca­re dată, înre­gis­trat doar câte un can­di­dat. În octom­brie, a can­di­dat şi a fost ales Petru Mora­ru, iar acum – Oleg Ster­ni­oa­lă.

  Sternioală şi casa de lux de pe numele părinţilor pensionari

  Oleg Ster­ni­oa­lă, noul mem­bru al CEPJ, este jude­că­tor din 2001, când a fost numit în fun­cţie printr-un decret sem­nat de preşe­din­te­le Vla­di­mir Voro­nin, fiind pro­mo­vat din fun­cţia de con­si­li­er al preşe­din­te­lui Curţii de Apel. În 2006-2008, Ster­ni­oa­lă a fost vice­preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Cio­ca­na, iar în 2008 devi­ne preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Buiu­ca­ni. A deţi­nut aceas­tă fun­cţie până în 2014, când a fost pro­mo­vat de CSM direct la CSJ, deşi se pre­zen­ta­se la con­curs cu doar 59 de punc­te acor­da­te de Cole­gi­ul pen­tru Sele­cţia şi Carie­ra Jude­că­to­ri­lor, punc­taj sub nive­lul celui obţi­nut de jude­că­to­rii Dina Rotar­ciuc, Viori­ca Pui­că sau Ali­o­na Dani­lov.

  În iunie 2016, ZdG a des­co­pe­rit că magis­tra­tul tră­ieş­te într-un imo­bil de lux, care valo­rea­ză pes­te 7 mili­oa­ne de lei la preţ de pia­ţă. Casa nu se regă­seş­te însă în decla­ra­ţi­i­le cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te ale magis­tra­tu­lui, fiind înre­gis­tra­tă pe nume­le părinţi­lor săi, pen­sio­na­ri, care au tră­it toa­tă via­ţa la Flo­reş­ti. Mama jude­că­to­ru­lui, care după dece­sul soţu­lui este sin­gu­ra pro­pri­e­ta­ră a impo­zan­tu­lui edi­fi­ciu, este pro­fe­soa­ră de lim­ba româ­nă la lice­ul din loca­li­ta­tea nata­lă.

  Verificarea judecătorului, stopată de reformarea CNI

  Euge­niu Viţu, pur­tă­tor de cuvânt al Auto­ri­tă­ţii Naţio­na­le de Inte­gri­ta­te (ANI), ne-a anu­nţat că, la 30 iunie 2016, în urma unei sesi­ză­ri a CNA, a fost ini­ţi­a­tă pro­ce­du­ra de con­trol în pri­vinţa jude­că­to­ru­lui Ster­ni­oa­lă. Doar că, a pre­ci­zat Viţu, pro­ce­du­ra nu a fost fina­li­za­tă, pen­tru că, între timp, Comi­sia Naţio­na­lă de Inte­gri­ta­te (CNI), care a rece­pţio­nat sesi­za­rea, şi-a sis­tat acti­vi­ta­tea, fiind trans­for­ma­tă în ANI, care încă nu este fun­cţio­na­lă şi nu poa­te con­ti­nua veri­fi­ca­rea.

  Celă­lalt jude­că­tor care a „câş­ti­gat” con­cur­sul de la CSM pen­tru ocu­pa­rea unei fun­cţii de mem­bru al CEPJ este Ion Tal­pă, magis­trat din 2005. În 2011, a deve­nit vice­preşe­din­te al Jude­că­to­ri­ei Bălţi, iar în 2013 a fost pro­mo­vat la CA Bălţi. Con­form decla­ra­ţi­ei sale cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te pen­tru 2015, magis­tra­tul Tal­pă deţi­ne o casă de locu­it şi un apar­ta­ment, ambe­le dobân­di­te până a ajun­ge jude­că­tor, dar şi 3 tere­nu­ri, din­tre care unul pen­tru con­stru­cţii în satul Pâr­li­ţa, Făleş­ti. Împre­u­nă cu soţia au rapor­tat veni­tu­ri de apro­xi­ma­tiv 260 mii de lei.

  Alţi trei judecători în CEPJ, unul cu casă de milioane

  Pe 21 octom­brie 2016, la Adu­na­rea Gene­ra­lă a Jude­că­to­ri­lor, au fost aleşi alţi trei mem­bri ai CEPJ. Ast­fel, din par­tea CSJ a fost votat Petru Mora­ru, magis­trat în cadrul aces­tei instanţe din 2014. Mora­ru a ajuns la CSJ deşi a avut, la fel ca şi cole­gul său, Ster­ni­oa­lă, un punc­taj mai mic în cadrul con­cur­su­lui orga­ni­zat de CSM. Magis­tra­tul a făcut par­te din com­ple­tul care i-a scă­pat de puş­că­rie pe Ghe­or­ghe Papuc şi Vla­di­mir Bot­na­ri, în dosa­rul eve­ni­men­te­lor din 7 apri­lie 2009.

  Din par­tea CA, în Cole­giu a ajuns Nelea Budăi, magis­tra­tă la CA Chi­şi­nău. Budăi, care este vice­preşe­din­te la CA Chi­şi­nău din iulie 2013, a ajuns ante­ri­or în atenţia SIS, care a suspectat-o că ar fi admis pro­be fal­se într-un dosar. La fel ca şi Ster­ni­oa­lă, jude­că­toa­rea locu­ieş­te într-o casă de lux, la Buiu­ca­ni, fina­li­za­tă de soţii Boris şi Nelea Budăi în 2012. Fami­lia Budăi deţi­ne şi un apar­ta­ment de 105 m.p., pe care l-a donat, în 2010, fii­cei, Ceza­ra Haci­na. În 2016, fii­ca jude­că­toa­rei s-a jude­cat cu Ter­mo­e­lec­tri­ca pen­tru o dato­rie 4,5 mii de lei. Pri­ma instanţă, Jude­că­to­ria Buiu­ca­ni, i-a dat drep­ta­te fur­ni­zo­ru­lui de căl­du­ră şi apă cal­dă.

  Din par­tea instanţe­lor de fond, în CEPJ a ajuns Dumi­tru Ghe­ra­sim, preşe­din­te­le Jude­că­to­ri­ei Bălţi. Con­form decla­ra­ţi­ei sale de ave­re pen­tru 2015, împre­u­nă cu soţia, avo­ca­tă, deţin 4 auto­mo­bi­le, 2 apar­ta­men­te şi alte două încă­pe­ri imo­bi­li­a­re cu o supra­fa­ţă de pes­te 150 m.p.

  Reprezentanţii societăţii civile şi rolul Colegiului

  În şedinţa din 15 noiem­brie 2016, mem­brii CSM au desem­nat şi doi repre­zen­tanţi din par­tea soci­e­tă­ţii civi­le în CEPJ. Din patru can­di­da­ţi, câş­ti­gă­toa­re au fost desem­na­te Valen­ti­na Cop­ti­leţ şi Oxa­na Rota­ri. Ambe­le pre­dau drep­tul la Uni­ver­si­ta­tea Libe­ră Inter­na­ţio­na­lă din Mol­do­va, res­pec­tiv, Uni­ver­si­ta­tea de Stu­dii Poli­ti­ce şi Eco­no­mi­ce Euro­pe­ne „Con­stan­tin Ste­re”.

  Con­form Legii pri­vind sele­cţia, eva­lu­a­rea per­for­manţe­lor şi carie­ra jude­că­to­ri­lor, CEPJ exa­mi­nea­ză dosa­re­le jude­că­to­ri­lor supu­şi eva­luă­rii, acte­le pre­zen­ta­te de aceş­tia şi acte­le refe­ri­toa­re la aceş­tia. Cole­gi­ul orga­ni­zea­ză şi desfă­şoa­ră inter­viu­ri cu jude­că­to­rii supu­şi eva­luă­rii, adop­tă hotă­râri cu pri­vi­re la jude­că­to­rii supu­şi eva­luă­rii, desem­nea­ză mem­bri ai cole­gi­u­lui res­pon­sa­bi­li de obser­va­rea acti­vi­tă­ţii desfă­şu­ra­te de jude­că­to­rii eva­lu­a­ţi în cadrul şedinţe­lor de jude­ca­tă.
  sursa: zdg.md

• Casa de lux de pe numele socrului judecătoarei

  Socrul pen­sio­nar al magis­tra­tei Curţii de Apel Chi­şi­nău, Mari­na Anton, deţi­ne un imo­bil de lux, cu două nive­lu­ri şi man­sar­dă, în or. Ialo­ve­ni, aproa­pe de Chi­şi­nău. Deşi veci­nii afir­mă că în acea casă locu­iesc, de fapt, Mari­na Anton şi soţul său, fost poli­ţist, jude­că­toa­rea nea­gă infor­ma­ţia. Imo­bi­lul nu este nici măcar înre­gis­trat la Ofi­ci­ul Cadas­tral, aco­lo unde regă­sim doar tere­nul, …

  Citiţi mai departe

  Socrul pen­sio­nar al magis­tra­tei Curţii de Apel Chi­şi­nău, Mari­na Anton, deţi­ne un imo­bil de lux, cu două nive­lu­ri şi man­sar­dă, în or. Ialo­ve­ni, aproa­pe de Chi­şi­nău. Deşi veci­nii afir­mă că în acea casă locu­iesc, de fapt, Mari­na Anton şi soţul său, fost poli­ţist, jude­că­toa­rea nea­gă infor­ma­ţia. Imo­bi­lul nu este nici măcar înre­gis­trat la Ofi­ci­ul Cadas­tral, aco­lo unde regă­sim doar tere­nul, pro­cu­rat de socrul ei în anul 2000, la un an şi jumă­ta­te de la numi­rea Mari­nei Anton în fun­cţia de jude­că­toa­re la Jude­că­to­ria Ialo­ve­ni.

  Mari­na Anton este jude­că­toa­re din 1999, fiind numi­tă pe un ter­men de 5 ani la Jude­că­to­ria Ialo­ve­ni prin decre­tul preşe­din­te­lui R. Mol­do­va de atun­ci, Petru Lucin­schi. În 2001, printr-o hotă­râre a Con­si­li­u­lui Supe­ri­or al Magis­tra­tu­rii (CSM), Anton e trans­fe­ra­tă la Jude­că­to­ria Cio­ca­na din Chi­şi­nău. Trei ani mai târ­ziu, Vla­di­mir Voro­nin o accep­tă în sis­tem până la atin­ge­rea pla­fo­nu­lui de vâr­stă, iar în decem­brie 2005 este pro­mo­va­tă la Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău.

  Casa înre­gis­tra­tă pe nume­le socru­lui jude­că­toa­rei Anton

  Anu­me la Ialo­ve­ni, unde jude­că­toa­rea îşi înce­pu­se acti­vi­ta­tea, în zona de vile de la mar­gi­nea ora­şu­lui, aproa­pe de intra­rea în Chi­şi­nău, fami­lia sa şi-a ridi­cat o casă de lux, cu două nive­lu­ri şi man­sar­dă. Imo­bi­lul modern, în care soţii Mari­na şi Antu­an Anton, fost poli­ţist, avo­cat de pro­fe­sie, cu licenţă din 2013, sunt văzu­ţi ade­sea de veci­ni, nu este însă înre­gis­trat la Ofi­ci­ul Cadas­tral, deşi este locu­it de mai mulţi ani, având prac­tic toa­te como­di­tă­ţi­le. Aces­ta are o faţa­dă din pia­tră natu­ra­lă şi o mică gră­di­nă în spa­te. Casa şi tere­nul nu se regă­sesc în decla­ra­ţi­i­le cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te ale jude­că­toa­rei, bunul fiind înre­gis­trat pe nume­le socru­lui său, Marc Anton, de 68 de ani. Tere­nul, sin­gu­rul înre­gis­trat la Cadas­tru, are o supra­fa­ţă stan­dard pen­tru un lot pe care se ridi­că un imo­bil, 6 ari. El a intrat în pose­sia socru­lui magis­tra­tei în noiem­brie 2000, printr-un con­tract de vânzare-cumpărare, la mai puţin de un an şi jumă­ta­te de la numi­rea Mari­nei Anton în fun­cţia de jude­că­toa­re la Ialo­ve­ni. Marc Anton, socrul jude­că­toa­rei, pro­pri­e­ta­rul din acte al tere­nu­lui şi al clă­di­rii neîn­re­gis­tra­te la Cadas­tru, locu­ieş­te, de fapt, la Chi­şi­nău, într-un apar­ta­ment modest, de 53 m.p., de pe str. Ghe­or­ghe Asa­chi, în care deţi­ne o cotă-parte şi Antu­an Anton, soţul magis­tra­tei. Infor­ma­ţia des­pre fap­tul că Marc Anton, pen­sio­nar, care a bene­fi­ci­at în 2015 de pen­sie de inva­li­di­ta­te de 14,8 mii de lei, locu­ieş­te în Chi­şi­nău ne-a fost con­fir­ma­tă de veci­nii aces­tu­ia. Marc Anton a acti­vat ante­ri­or în cadrul Inspe­cţi­ei Finan­ci­a­re, insti­tu­ţie sub­or­do­na­tă Minis­te­ru­lui Finanţe­lor ce are misiu­nea de a pro­te­ja inte­re­se­le finan­ci­a­re publi­ce ale sta­tu­lui.

  Mari­na Anton susţi­ne însă că imo­bi­lul nu este al ei, ci într-adevăr al socru­lui şi că mer­ge în acea casă doar în vizi­tă. „E pro­pri­e­ta­tea socru­lui meu. Nu locu­iesc în ea. Nu ştiu ce spun veci­nii, dar eu pot să vă asi­gur că locu­iesc pe str. Aca­de­mi­ei. Chiar pot să vă invit la un ceai, să vedeţi. Socrul meu a lucrat o via­ţă con­ta­bil. Da, el are un grad de inva­li­di­ta­te din copi­lă­rie, dar a mun­cit. El poa­te să locu­ias­că vara la vilă, pen­tru că are şi vilă, iar toam­na poa­te veni în casa din Ialo­ve­ni sau în apar­ta­men­tul de la Chi­şi­nău. A lucrat şi la Ser­vi­ci­ul Con­trol Finan­ci­ar şi Revi­zie. Fap­tul că are grad de inva­li­di­ta­te din copi­lă­rie nu-i îngră­deş­te drep­tul de a mun­ci. A fost con­ta­bil toa­tă via­ţa. El a pro­cu­rat tere­nul prin 1999. Eu atun­ci eram în al doi­lea an de căsă­to­rie… Socrul a făcut inves­ti­ţii. Dacă şi ne vede cine­va pe aco­lo, atun­ci înseam­nă că mer­gem în vizi­tă. Soţul poa­te mer­ge să-l aju­te pe taică-su. E fals că eu aş trăi aco­lo. Locu­im pe str. Aca­de­mi­ei”, susţi­ne magis­tra­ta Anton. „Nu ştiu de ce nu-i înre­gis­tra­tă la Cadas­tru. Erau ceva pro­ble­me. Socrul meu are şi vilă, tot neîn­re­gis­tra­tă. A pro­cu­rat şi tere­nu­ri. A făcut inves­ti­ţii. A lucrat con­ta­bil şi a deser­vit şi niş­te fir­me. Fie­ca­re face un ban. El atun­ci a văzut tere­nul, i-a plă­cut… Aco­lo era deja o con­stru­cţie. Pe atun­ci era o cri­ză mare şi tere­nu­ri­le în Ialo­ve­ni cos­tau maxi­mum 500 USD. Cos­tul tere­nu­lui cu tot cu con­stru­cţie era de vreo 4 mii USD. A fina­li­zat totul câte un pic, încet”, ne zice Mari­na Anton.

  Averea judecătoarei a crescut în ultimii ani

  Potri­vit decla­ra­ţi­ei cu pri­vi­re la veni­tu­ri şi pro­pri­e­ta­te pen­tru 2015, Mari­na Anton duce un trai modest.

  Imo­bi­lul se află la intra­rea în or. Ialo­ve­ni

  Aceas­ta decla­ră că ar locui, împre­u­nă cu soţul, într-un apar­ta­ment de doar 40,3 m.p., pe care l-ar fi obţi­nut în 2003. Date­le de la Cadas­tru ara­tă însă că locu­inţa din str. Aca­de­mi­ei a fost obţi­nu­tă de magis­tra­tă în 2007, în urma unui con­tract de vânzare-cumpărare. Soţul jude­că­toa­rei, avo­cat din iunie 2013, este pro­pri­e­ta­rul unui Mer­ce­des, pro­dus în 2008, dobân­dit în 2011 prin „import” cu 190 mii de lei. În mar­tie 2016, soţii Anton decla­rau că au avut în con­tu­ri ban­ca­re, în anii 2013-2015, pes­te 1,3 mili­oa­ne de lei, dar şi dato­rii acu­mu­la­te în 2014-2015 în sumă de apro­xi­ma­tiv 650 mii de lei. În 2015, Antu­an şi Mari­na Anton au avut veni­tu­ri din sala­rii, dobân­da la băn­ci şi din pen­sia soţu­lui în sumă de aproa­pe 530 mii de lei.

  În 2008, Mari­na Anton decla­ra doar veni­tul din sala­riu în sumă de 73 mii de lei. La fel a făcut şi în 2009 şi în 2010, când a decla­rat un sala­riu anu­al de 72 mii de lei. În decla­ra­ţia pen­tru 2012, magis­tra­ta a indi­cat, pe lân­gă veni­tu­ri­le sale din sala­riu de aproa­pe 80 mii de lei, şi veni­tu­ri­le soţu­lui, din pen­sie, în sumă de 42 mii de lei. Jude­că­toa­rea mai decla­ra Mer­ce­de­sul care se regă­seş­te şi în decla­ra­ţia pen­tru 2015, dar şi apar­ta­men­tul, dobân­dit în 2003, care, la fel, este indi­cat în cea mai recen­tă decla­ra­ţie. În 2012, Mari­na Anton pre­ci­za că a inves­tit 39 804 (fără a spe­ci­fi­ca valu­ta) într-un imo­bil, fără a ofe­ri alte deta­lii. Anul 2013 a fost cel mai pros­per pen­tru fami­lia Anton. Pe lân­gă veni­tu­ri­le celor doi soţi, în sumă de 135 mii de lei, Mari­na Anton a tre­cut un venit în sumă de 965 mii de lei din „ceda­rea inves­ti­ţi­i­lor din coo­pe­ra­ti­va de con­stru­cţie a locu­inţei”, fără a ofe­ri alte deta­lii. Tot în acel an, soţii Anton au depo­zi­tat banii pri­mi­ţi în două con­tu­ri ban­ca­re. În 2014, Antu­an şi Mari­na Anton au avut veni­tu­ri din sala­rii, pen­sie şi dobân­da ban­ca­ră în sumă de apro­xi­ma­tiv 600 mii de lei.

  Anton vs Poalelungi

  Jude­că­toa­rea Mari­na Anton a ajuns în atenţia opi­ni­ei publi­ce la sfârşit de 2015, când Mihai Poa­le­lun­gi, preşe­din­te­le CSJ, anu­nţa, printr-un comu­ni­cat pos­tat pe site-ul insti­tu­ţi­ei pe care o con­du­ce, că a soli­ci­tat CSM-ului exa­mi­na­rea aba­te­ri­lor dis­ci­pli­na­re gra­ve admi­se de jude­că­to­rii CA Chi­şi­nău Mari­na Anton, Nina Tra­ciuc, Miha­il Ciu­gu­rea­nu, Ion Secri­e­ru şi Iurie Cotru­ţă la exa­mi­na­rea unei cau­ze civi­le pri­vind decă­de­rea din drep­tu­ri părin­teş­ti. Preşe­din­te­le CSJ s-a refe­rit la fap­tul că jude­că­to­rii Anton, Tra­ciuc şi Ciu­gu­rea­nu au for­mu­lat o solu­ţie pri­vind exis­tenţa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din drep­tu­ri­le părin­teş­ti, motivând-o cu argu­men­te pri­vind lip­sa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din aces­te drep­tu­ri. După demers, pro­cu­ro­rul gene­ral, Cor­ne­liu Gurin, a soli­ci­tat de la CSM acor­dul de a ini­ţia urmă­ri­rea pena­lă în pri­vinţa celor cin­ci jude­că­to­ri impli­ca­ţi în acest caz. Marţi, 10 mar­tie 2015, mem­brii CSM, prin vot, au accep­tat dema­ra­rea anche­tei.

  Pes­te doar câte­va zile, pe 13 mar­tie 2015, Mari­na Anton, jude­că­tor rapor­tor pe acest dosar, la fina­lul Adu­nă­rii Gene­ra­le a Jude­că­to­ri­lor, a ţinut un dis­curs la subiect, adu­când acu­za­ţii la adre­sa şefi­lor jus­ti­ţi­ei din R. Mol­do­va. Anton menţio­na, în faţa a pes­te 300 de magis­tra­ţi, că se intenţio­nea­ză „eli­mi­na­rea din jus­ti­ţie şi chiar con­dam­na­rea arbi­tra­ră a celor care au pre­fe­rat ca, în acti­vi­ta­tea lor, să acţio­ne­ze fără vre­un fel de res­tri­cţii, influ­enţe, pre­siu­ni, ame­ninţă­ri şi inter­venţii, direc­te sau indi­rec­te, din par­tea ori­că­rei auto­ri­tă­ţi, inclu­siv judi­ci­a­re, şi să se supu­nă doar legii”. Jude­că­toa­rea a susţi­nut că dosa­rul penal inten­tat pe nume­le său şi al cole­gi­lor săi are la bază o greşe­a­lă de redac­ta­re a hotă­rârii care, ime­di­at ce a fost sesi­za­tă, a fost corec­ta­tă. „Acţiu­ni­le au avut drept scop demo­n­i­za­rea şi exe­cu­ta­rea neînţe­le­gă­to­ri­lor de bună voie, con­form prin­ci­pi­u­lui sta­li­nist „bez suda i sle­ds­tvia” (con­dam­nat fără jude­ca­tă, n.r.), din par­tea unor oame­ni pre­o­cu­pa­ţi de aşa-zisa mima­re a unei zeloa­se lup­te anti­co­ru­pţie în faţa dona­to­ri­lor exter­ni”, decla­ra magis­tra­ta, pre­ci­zând că, îna­in­te de a fi făcut public acest caz, i s-a cerut să demi­sio­ne­ze bene­vol. „Vom mer­ge la CSJ şi la CEDO, pre­zen­tând toa­te pro­be­le unui dosar fabri­cat la coman­dă”, decla­ra Anton.

  Dosarul penal cu 5 judecători a fost clasat

  Au urmat mai mul­te pro­ce­se de jude­ca­tă între Mari­na Anton şi insti­tu­ţi­i­le sta­tu­lui, prin­tre care CSM şi Pro­cu­ra­tu­ra Anti­co­ru­pţie, cerând anu­la­rea mai mul­tor acte sau fur­ni­za­rea unor infor­ma­ţii ofi­ci­a­le. Tot­o­da­tă, magis­tra­ta Anton l-a acţio­nat în jude­ca­tă şi pe Mihai Poa­le­lun­gi, cerând de la aces­ta răs­pun­su­ri publi­ce la mai mul­te între­bă­ri. Prin­tre alte­le, Anton a soli­ci­tat de la Poa­le­lun­gi să-i răs­pun­dă dacă aces­ta a convocat-o la sedi­ul CSJ în legă­tu­ră cu exa­mi­na­rea de către aceas­ta a cau­zei pen­tru care a înce­put să fie urmă­ri­tă penal, solicitându-i demi­sia din pro­prie ini­ţi­a­ti­vă, şi dacă au fost dis­cu­ta­te de cei doi con­di­ţi­i­le demi­si­ei din fun­cţia de jude­că­tor şi con­se­cinţe­le refu­zu­lui ei de a renu­nţa la acest pas. Pri­ma instanţă i-a res­pins cere­rea.

  În cele din urmă, însă, urmă­ri­rea pena­lă în dosa­rul penal des­chis pe nume­le celor 5 jude­că­to­ri a fost înce­ta­tă. Roman Sta­t­nîi, de la Pro­cu­ra­tu­ra Anti­co­ru­pţie, cel care a ges­tio­nat cau­za pena­lă, ne-a anu­nţat că încă „la 11 ianu­a­rie 2016, urmă­ri­rea pena­lă a fost înce­ta­tă. Prin înche­ie­rea din 6 ianu­a­rie 2016 a jude­că­to­ru­lui de instru­cţie, s-a anu­lat ordo­nanţa de recu­noa­ş­te­re în cali­ta­te de bănu­it a jude­că­to­ru­lui Mari­na Anton. Cei­la­lţi jude­că­to­ri au fost scoşi de sub urmă­ri­re pena­lă pe motiv că s-a con­sta­tat că Mari­na Anton era pasi­bi­lă de răs­pun­de­re pena­lă. Ast­fel, în legă­tu­ră cu impo­si­bi­li­ta­tea de a con­ti­nua urmă­ri­rea pena­lă, ea a fost înce­ta­tă. La acest moment, a fost con­tes­ta­tă ordo­nanţa mea de înce­ta­re a urmă­ri­rii pena­le, pen­tru că ea a fost înce­ta­tă pe motiv de nerea­bi­li­ta­re, în legă­tu­ră cu impo­si­bi­li­ta­tea con­ti­nu­ă­rii urmă­ri­rii pena­le. Deo­cam­da­tă, nu exis­tă o deci­zie defi­ni­ti­vă pe mar­gi­nea con­tes­ta­ţi­ei…”, ne-a spus pro­cu­ro­rul Sta­t­nîi.

  Mari­na Anton susţi­ne că nu este de acord cu scoa­te­rea de sub urmă­ri­re pena­lă prin nerea­bi­li­ta­re. „Chiar dacă jude­că­to­rul a decla­rat nulă ordo­nanţa pro­cu­ro­ru­lui şi a dat indi­ca­ţii să mă scoa­tă de sub urmă­ri­re pena­lă pe motiv de rea­bi­li­ta­re, pro­cu­ro­rul m-a scos pe motiv de nerea­bi­li­ta­re. Merg în instanţă pen­tru că nu sunt de acord. Acum dosa­rul se exa­mi­nea­ză. Prac­tic, am o sen­tinţă de con­dam­na­re, deşi nu am făcut nimic”, expli­că magis­tra­ta.
  sursa: zdg.md

• Magistrați controversați, pretendenți la funcții de control în sistemul judecătoresc

  Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.   Astfel, la funcția …

  Citiţi mai departe

  Judecătorii din Republica Moldova urmează să aleagă, la sfârșitul lunii octombrie, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, noi membri ai colegiilor specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Lista candidaților cuprinde mai multe nume controversate, magistrați despre care presa a scris fie că ar deține proprietăți mari, fie că ar fi implicați în judecarea unor dosare de scandal.  

  Astfel, la funcția de membru permanent al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești candidează judecătorii Curții Supreme de Justiție Oleg Sternioală și Petru Moraru, dar și judecătorul Dmitrii Fujenco de la Judecătoria Cahul, Eugeniu Pșenița, de la Judecătoria Edineț și Dumitru Gherasim, de la Judecătoria Bălți.

  Oleg Sternioală este jude­că­to­rul pro­mo­vat sus­pect, acum doi ani, de la Jude­că­to­ria Buiu­cani direct la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie. Potrivit Ziarului de Gardă, magistratul tră­ieşte într-un imo­bil de lux, care valo­rează peste șapte mili­oane de lei la preţul de piaţă. Casa nu se regă­seşte însă în decla­ra­ţi­ile cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate ale magis­tra­tu­lui, fiind înre­gis­trată pe numele părinţi­lor săi, pen­sio­nari, care au trăit însă toată viaţa la Flo­reşti.

  Eugen Pşeniţa este unul dintre judecătorii „cu nouă vieți” despre care Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anteriorcă deși candidatura sa la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă a fost respinsă de președintele Vladimir Voronin, pe motiv că „Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează Justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, magistratul și-a continuat activitatea în sistem.

  Consiliul Superior al Magistraturii urmează să numească alți doi membri ai Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorești, dintre judecătorii Curții de Apel Chișinău Nelea Budăi, Borislav Babenco, Elena Cobzac, Marina Anton, Sergiu Arnăut, și judectorul Curții de Apel Comrat Serghei Gubenco.

  Nelea Budăi este în prezent membră a acestui Colegiu, mandatul ei urmând să expire pe 26 decembrie 2016. De asemenea, magistrata este vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău, fiind avansată în această funcție de preşedintele Nicolae Timofti, deşi a fost suspectată de SIS că a admis probe false într-un proces şi care a nedreptăţit o femeie sterilizată chirurgical din greşeala medicilor. Ulterior CEDO a dictat despăgubiri de 12.000 de euro acestei femei. Deşi oficial nu are afaceri şi trăieşte doar din salariu şi pensie, Nelea Budăi are două maşini şi o casă evaluată de experţi la peste cinci milioane de lei. Magistrata apare frecvent în rapoartele CSM privind procedurile disciplinare iniţiate pe marginea unor decizii îndoielnice. De asemenea, Budăi se numără printre judecătorii de la Curtea de Apel Chişinău care, pe 24 noiembrie, au menţinut decizia Judecătoriei Buiucani, emisă de Galina Moscalciuc, prin care a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo.

  Despre Borislav Babenco, presa a scris anterior că ar deține cinci automobile, dintre care trei sunt mașini de epocă sovietică, precum și 16 loturi de teren extravilan cu o suprafață de peste 14 hectare. Magistratul afirmă însă că și-a acumulat averea în perioada în care a activat ca avocat.

  Elena Cobzac a devenit cunoscută opiniei publice pentru faptul că a făcut parte din completul de judecată care a examinat contestațiile privind măsurile de arest aplicte în privința lui Grigore Pentrenco, Vlad Filat și Ilan Șor. În cazul lui Șor, magistrata a hotărât, împreună cu ceilalți membri ai completului de judecată, eliberarea omului de afaceri acuzat în dosarul furtului miliardului.

  Serghei Gubenco se regăsește printre judecătorii implicaţi în schema de spălare a peste 18 miliarde de dolari din Rusia prin intermediul băncilor şi instanţelor din Moldova. Anul acesta, Gubenco a fost ales președinte al Curții de Apel Comrat. Anterior, preşedintele republicii a respins promovarea judecătorului de la Judecătoria Comrat la Curtea de Apel, invocând probleme de integritate. Şi Serviciul de Informaţii şi Securitate a constatat existenţa unor elemente ce generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către Serghei Gubenco.

  Sergiu Arnaut este cunoscut opiniei publice pentru locuința de lux pe care o deține în cartierul Poșta Veche al sectorului Râșcani din Chișinău. Casa, de 140 de metri pătrați, are și construcții accesorii, toate valorând peste două milioane de lei. În anul 2015, Comisia Națională de Integritate a efectuat un control și a constatat că pe numele magistratului figurează o treime dintr-un apartament de 70 de metri pătrați și un garaj de 46 de metri pătrați. CNI a adoptat un act de constatare prin care a decis că judecătorul a încălcat regimul juridic al declarării veniturilor și proprietăților, deoarece nu a declarat casa trecută în acte pe numele fostei soții, dar pe care el o folosește. Atunci, CNI a cerut Procuraturii Generale să pornească un dosar penal pentru fals în declarația de avere, însă oamenii legii au respins solicitarea.

  Marina Anton s-a ales însă cu un dosar penal, pornit pe faptul că magistrata, împreună cu alți judecători ai Curții de Apel Chișinău, a for­mu­lat o solu­ţie pri­vind exis­tenţa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din drep­tu­rile părin­teşti, motivând-o cu argu­mente pri­vind lipsa teme­iu­ri­lor pen­tru decă­de­rea din aceste drep­turi. Judecătoare a explicat că a fost vorba despre o eroare de redactare pe care a eliminate-o îndată ce a descoperit-o. Anton crede că dosarul pornit în privința ei este o încercare de răfuială pentru criticile pe care le-a adus ea sistemului judecătoresc la Adunările Generale ale Judecătorilor.

  Pentru funcția de membru al Colegiului pentru selecția și cariera judecătorilor, se vor bate alți 11 magistrați, printre care Oleg Melniciuc, de la Curtea Supremă de Justiție, Iurie Melinteanu, de la Curtea de Apel Chișinău, Liliana Catan, de la Curtea Supremă de Justiție, Alexandru Gheorghieș, de la Curtea de Apel Bălți și Mihai Macar de la Judecătoria Hâncești.

  Oleg Melniciuc este președinte al Judecătoriei sectorului Râșcani din Chișinău. La momentul numirii sale, președintele Nicolae Timofti a avut mai multe obiecții vizavi de activitatea lui Melniciuc în calitatate de vicepreședinte al aceleiași instanțe și cea de înfăptuire a justiției.

  Despre Iurie Melinteanu presa a scris că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit cu două nivele, man­sardă şi terasă, esti­mată de expe­rţii imo­bi­li­ari la peste patru mili­oane de lei, iar fiul său, avo­ca­tul Dorin Melin­teanu, a fost acuzat că a luat mită pen­tru a influ­enţa jude­că­to­rii din instanța în care activează tatăl său.

  Liliana Catan a fost sancționată disciplinar cu avertisment pentru că l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă din închisoare, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă – comandarea unui triplu omor.

  Mihail Macar s-a aflat anterior în central unui scandal pe motiv că președintele Nicolae Timofti a respins propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a-l numi pe judecător șef al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

  De asemenea, Adunarea Generală a Judecătorilor urmează să aleagă un nou membru permanent al Colegiului Disciplinar al CSM. Pentru această funcție concurează Anatolie Galben, de la Judecătoria Râșcani, și Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica. Anatolie Galben este unul dintre magistraţii care au judecat tineri în timpul evenimentelor din aprilie 2009.

  Ședința extraordinară a Adunării Generale a Judecătorilor, la care urmează a fi aleși noii membri ai colegiilor CSJ, va avea loc pe 21 octombrie 2016, ora 10.00, în incinta complexului „Casei Sărbătorii”, un local de lux din Capitală.
  sursa: anticorupție.md

• Curtea Supremă de Justiție a emis o hotărâre irevocabilă în cazul magistratei Marina Anton

  Curtea Supremă de Justiție a respins cererea de chemare în judecată a magistratei Marina Anton împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, care a luat decizia de a permite începerea urmăririi penale în ceea ce o privește pe ea și alți patru colegi. Astfel, prin hotărârea CSJ, care este una irevocabilă, Marina Anton este în continuare cercetată într-un dosar penal, intentat de …

  Citiţi mai departe

  Curtea Supremă de Justiție a respins cererea de chemare în judecată a magistratei Marina Anton împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, care a luat decizia de a permite începerea urmăririi penale în ceea ce o privește pe ea și alți patru colegi.

  Astfel, prin hotărârea CSJ, care este una irevocabilă, Marina Anton este în continuare cercetată într-un dosar penal, intentat de Procuratura Generală. Ea este suspectată împreună cu Ion Secrieru, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu şi Iurie Cotruţă de emiterea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, prin care un părinte a fost decăzut din drepturile părintești, fiind emisă o hotărâre, iar partea motivată  conținând cu totul alta, opusă.

  În hotărârea sa, CSJ a argumentat că  acţiunile instanţei de apel au fost flagrant ilegale și contravin normelor procesuale, aplicabile speţei. Decizia CSJ este irevocabilă.

  La rândul său, Marina Anton s-a apărat și a spus de mai multe ori că prin acest dosar ea și colegii săi ar fi fost forțați să plece din sistem, pentru că nu ar fi convenabili unor persoane influente.

  Amintim că în dosarul instrumentat de cei cinci judecători figurau două per­soane fizice, Vadim Chir­toca şi Oxana Baleca. Cea din urmă a solicitat instanţei  ca tatăl copilului să fie decăzut din drepturile părintești. Prima instanţă a res­pins soli­ci­ta­rea mamei, astfel că dosarul a ajuns pentru examinare la Curtea de Apel Chi­şi­nău. Printr-o altă hotărârea a fost res­pin­s recur­sul Oxa­nei Baleca, menţinând hotărârea pri­mei instanţe. Niciuna din­tre părţi nu a mai ata­cat hotă­rârea la CSJ. Pro­ble­mele au apă­rut după ce părţile au con­sta­tat că în dosa­rul cau­zei civile nu se conţine dis­po­zi­ti­vul hotă­rârii pro­nu­nţat în şedinţa de jude­cată, ci unul dia­me­tral opus, care spu­nea că hotă­rârea Jude­că­to­riei Rezina se casează, fiind admisă cere­rea Oxa­nei Baleca, tatăl fiind decăzut din drepturile părintești.
  sursa: bizlaw.md

• Cine sunt judecătorii din Moldova cu cele mai multe sesizări pentru abateri

  Datele statistice arată că la Consiliul Superior al Magistraturii sunt depuse, în fiecare an, aproape două mii de sesizări împotriva judecătorilor. Realitatea arată că 7 din 10 sunt respinse de către Inspecția Judiciară ca fiind nefondate. În timp ce multe dintre ele pot fi cu adevărat nemotivate, numărul de sesizări acumulate de unii judecători coincide cu experiența lor și imaginea …

  Citiţi mai departe

  Datele statistice arată că la Consiliul Superior al Magistraturii sunt depuse, în fiecare an, aproape două mii de sesizări împotriva judecătorilor. Realitatea arată că 7 din 10 sunt respinse de către Inspecția Judiciară ca fiind nefondate. În timp ce multe dintre ele pot fi cu adevărat nemotivate, numărul de sesizări acumulate de unii judecători coincide cu experiența lor și imaginea pe care au creat-o în societatea civilă, ca urma a scandalurilor în care au fost implicați.

  Așadar, raportul Inspecției Judiciare arată că anul trecut au fost depuse peste 1.800 de sesizări la CSM, dintre care 72 la sută au fost respinse din start, în condițiile în care o sesizare trebuie să treacă prin cinci structuri diferite ca în final să fie luată o decizie de sancționare disciplinară a unui judecător. Analiza datelor arată  că peste 90 la sută din toate sesizările depuse în privința unui judecător sunt respinse și doar în cazul unui mic procent sunt întocmite rapoarte. Așadar, iată care sunt judecătorii cu cele mai multe sesizări depuse la CSM:

  Curtea Supremă de Justiție :
  Valentina Clevadî –  38 de sesizări, dintre care 30 au fost repsinse, restul fiind luate decizii de restituire sau întocmite rapoarte;
  Galina Stratulat – 33 de sesizări depuse, 21 respinse și 8 rapoarte;
  Oleg Sternioală – 32 de sesizări, dintre care 28 respinse;
  Ion Durță- 30 de sesizări depuse, dintre care 28 respinse;
  Tatiana Vieru – 27 de sesizări depuse, dintre 24 respinse;
  Ala Căbăneanu – 26 de sesizări, dintre care 22 respinse;
  Tamara Chișca-Doneva- 25 de sesizări depuse, dintre care 22 respinse. Pe numele lui Poaleungi au fost examinate 5 sesizări, dintre care trei respinse.

  Curtea de Apel Chișinău:
  Marina Anton – 36 de sesizări, dintre care 24 respinse și întocmirea a 9 rapoarte;
  Nina Traciuc – 33 sesizări depuse, dintre care 25 respinse și întocmirea unui raport;
  Maria Moraru – 33 sesizări depuse, iar 25 respinse;
  Victor Pruteanu – 32 sesizări, dintre care 25 respinse;
  Domnica Manole – 28 de sesizări, dintre 25 respinse;
  Nina Cernat – 27 de sesizări, dintre care 24 respinse;
  Eugenia Fistican și Nicolae Craiu, câte 26 de sesizări, dintre care câte 21 respinse.
  Curtea de Apel Bălți:
  Galina Polivenco – 10 sesizări, dintre care 4 respinse;

  Tatiana Duca și Adriana Garbuz au avut câte 9 sesizări, în cazul primului magistrat fiind respinse 7, iar în cazul celui de-al doilea – doar 2, pentru restul fiind întocmite rapoarte.

  Judecătoria Centru:
  Ion Țurcan- 31 de sesizări, dintre care 25 respinse;
  Adela Andronic – 26 de sesizări, dintre care 20 respinse.
  Garri Bivol și Liuba Pruteanu au înregistrat ambii câte 15 sesizări, dintre care la fiecare au fost respinse câte 9, fiind întocmite câte patru rapoarte.
  Judecătoria Râșcani
  Oleg Melniciuc – 31 de sesizări, dintre care 22 respinse și 5 rapoarte;
  Serghei Papuha – 27 de sesizări, dintre care 19 respinse și 6 rapoarte;

  Dintre judecătoriile raionale, magistrații cu cele mai multe sesizări sunt Elvrira Lavciuc Popa (Judecătoria Șoldănești), fiind expediate 15 sesizări, dintre care 9 au fost respinse, Veronica Cupcea (Judecătoria Orhei) – 13 sesizări, dintre care 10 respinse și Zinaida Aramă (Judecătoria Cimișlia), 13 sesizări, dintre care 6 respinse și 6 rapoarte efectuate.

  Interesant este că în cazul unor judecători coincide numărul sesizărilor în general depuse, numărul sesizărilor respinse și a rapoartelor efectuate. Este important de precizat că numărul de sesizări depuse pe numele magistraților nu are legătură directă cu competența acestora, totuși în cazul unora  – o comparație este justificată. De exemplu, Liuba Pruteanu, Nina Cernat, Domnica Manole au fost vizate în investigații jurnalistice în privința imobilelor de lux și averilor pe care le dețin. De asemene, Liuba Pruteanu și Nina Cernat se regăsesc în lista persoanelor responsabile de pierderea dosarelor la CtEDO, întocmită de Ministerul Justiției. În același timp, magistratul Victor Pruteanu a fost acuzat de corupție, iar în privința lui Oleg Melniciuc președintele a emis un aviz negativ, menționând că a încălcat Codul de Etică și a judecat cauze, aflându-se în conflict de interese. Acesta i-a numit pe jurnaliști „răpănoși”, însă pentru acest comportament inadecvat nu a fost pedepsit. Și magistrații Serghei Papuha și Garri Bivol  a fost subiectul mai multor investigații jurnalistice, inclusiv în „Spălătoria rusească”.

  Amintim că experţii de la Centrul de Resurse Juridice au atras atenţia, într-un studiu publicat în luna martie a acestui an, că rata de intentare a procedurilor disciplinare în privința judecătorilor a scăzut în 2015, în comparaţie cu 2014, cu aproape 27 la sută, adică se intentează o cauză la fiecare 61 de sesizări.

  „În condițiile în care, potrivit ultimelor sondaje, aproximativ 75 la sută din populație nu au încredere în sistemul justiției, o scădere atât de mare a ratei de sancționare este greu de explicat altfel decât printr-un mecanism mult prea complicat și formalist de tragere la răspundere disciplinară”, se arată în raport

  O problemă sesizată de experţi este şi faptul că Inspecția Judiciară respinge sesizările ca neîntemeiate chiar şi atunci când oamenii pur şi simplu nu au putut argumenta în sesizarea lor prevederea din legea în care se încadrează abaterea disciplinară a judecătorului.
  sursa: bizlaw.md

• Mihai Poalelungi, acționat în JUDECATĂ de un magistrat

  Judecătoarea Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, l-a acționat în judecată pe președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi. Magistrata speră să obțină, prin intermediul instanței, obligarea lui Poalelungi să îi răspundă în scris la mai multe întrebări. Acestea se referă la un dosar în care Anton este cercetată penal. Judecătoarea este acuzată de procurori că, împreună cu alți patru …

  Citiţi mai departe

  Judecătoarea Curții de Apel Chișinău, Marina Anton, l-a acționat în judecată pe președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi. Magistrata speră să obțină, prin intermediul instanței, obligarea lui Poalelungi să îi răspundă în scris la mai multe întrebări.

  Acestea se referă la un dosar în care Anton este cercetată penal. Judecătoarea este acuzată de procurori că, împreună cu alți patru colegi ai săi, a emis o decizie judecătorească prin care ar fi creat condiții pentru scoaterea unui copil din țară.

  Marina Anton și alți patru judecători de la Curtea de Apel Chișinău au emis o decizie judecătorească privind decăderea din drepturile părintești a tatălui unui copil. Hotărârea judecătorească a fost însă formulată greșit, din text reieșind că tatăl are dreptul să își ia copilul peste hotare. Din neatenție, magistrații au semnat hotărârea greșită. Iar peste câteva luni când au revenit asupra ei pentru a corecta greșeala, au încălcat procedura, noul act neavând putere juridică.

  Marian Anton cere acum, în instanță, obligarea lui Poalelungi să confirme implicarea sa în acest doar. Mai exact, judecătoarea îi solicită să răspundă în scris dacă preşedintele Curţii Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, a convocat-o la sediul CSJ în perioada 20.01.2015-27.01.2015 în legătură cu examinarea de către aceasta a cauzei Baleca Oxana către Chirtoca Vadim, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Rezina, solicitând demisia din proprie inițiativă a magistratului Marina Anton; dacă Mihai Poalelungi a discutat cu judecătorul Marina Anton condițiile demisiei din funcția de judecător și consecințele refuzului acesteia de a renunța la funcția de judecător.

  Precizăm că, anterior, în cadrul Adunării Generale a judecătorilor din martie curent, Marina Anton a declarat public că prin acest dosar penal în cadrul căreia este cercetată se încearcă o răfuială cu ea, pentru că a refuzat să execute ordine date în anumite dosare de rezonanță.

  Prima instanță a respins cererea de judecată a Marinei Anton. Aceasta a atacat decizia cu recurs.
  sursa: ziarulnational.md

• Averile judecătorilor de la Curţile de Apel

  Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit. Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 …

  Citiţi mai departe

  Mai mulţi judecători care activează la Curţile de Apel din ţară şi-au făcut achiziţii noi în 2014. Unii şi-au deschis conturi bancare, alţii au devenit posesori de maşini luxoase, în timp ce o altă parte şi-a cumpărat apartamente sau case de locuit.

  Ion Pleşca, preşedintele Curţii de Apel (CA) Chişinău a avut în 2014 un salariu lunar de peste 18 mii de lei (224 mii anual) şi o pensie anuală de 114 mii de lei. Soţia sa, avocată, a avut un venit de 212 mii de lei. Interesant este faptul că acesta nu a declarat niciun automobil. Magistratul a indicat însă patru credite, încă nestinse, în valoare totală de peste 16 milioane de lei. Eugeniu Clim este judecătorul de la CA Chişinău care a încasat în 2014 cei mai mulţi bani. Acesta a avut un salariu de 187 mii pe an (15,5 mii lunar) şi o pensie de 132 de mii. Cei mai mulţi bani, magistatul i-a obţinut însă din vânzarea casei sale, nu mai puţin de 1,8 milioane de lei.

  Ion Muruianu a avut un salariu de exact 17 mii de lei pe lună (204 mii anual) şi o pensie anuală de 187 mii de lei, în timp ce soţia sa a raportat venituri de 379 mii, fiind notară. Anul trecut, controversatul ex-preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie şi-a deschis un cont bancar, unde a depozitat 400 mii de lei, care i-a adus o dobândă de 30 mii de lei. Venituri de aproape jumătate de milion a raportat anul trecut şi familia judecătorului Iurie Melinteanu, care a avut un salariu de 153 mii de lei şi o pensie de 139 mii, în timp ce soţia sa a avut un salariu de 119 mii. Un venit de peste jumătate de milion avut familia judecătorului Xenofon Ulianovschi. Magistratul a raportat un salariu de 200 mii de lei, o pensie de 139 mii, 40 mii din activitatea didactică, iar soţia sa, angajată la Casa Naţională de Asigurări în Medicină – 180 mii de lei. În total, aproape 560 mii de lei.

  Marina Anton a avut anul trecut un salariu de 173 mii de lei. Împreună cu veniturile soţului, avocat, dar şi din alte surse legale, familia Anton a adunat anul trecut puţin peste jumătate de milion de lei. Tot în 2014, magistrata a contractat două credite, unul de 5072 USD şi altul de 170 mii de lei, scadente în 2018, în condiţiile în care deţine în două conturi bancare aproape 1 milion de lei. Nichifor Corochii, fost preşedinte al CSM, a avut cel mai mare venit anul trecut nu din salariu, ci din pensie, care a fost de 176 mii de lei (aproape 15 mii pe lună). Magistratul a indicat un salariu de 163 mii de lei şi alţi 12 mii proveniţi din activitate didactică. Tot anul trecut, Corochii a investit 334 mii într-un apartament. Interesant este faptul că judecătorul a obţinut în 2014 un credit în valoare de 92 mii de lei, fără termen şi fără dobândă.

  Judecătorii cu achiziţii noi Maria Negru s-a mutat anul trecut în casă nouă. Cel puţin aşa reiese din declaraţia sa de avere, unde a indicat că imobilul are 150 m.p. şi o valoare cadastrală de 450 mii de lei. În 2014, Negru a avut un salariu de 145 mii de lei şi a contractat un credit de 48 de mii, scadent în 2016. Un alt judecător care şi-a cumpărat locuinţă anul trecut este Iurie Secrieru. În luna mai 2014, acesta şi-a procurat un apartament de 68 m.p. în centrul Chişinăului, care are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, în condiţiile în care a avut un salariu de 191 mii de lei şi o pensie de 138 mii. Şi Anatolie Pahopol s-a înnoit în 2014. Acesta şi-a procurat un automobil, Toyota RAV 4, după ce a vândut un Volkswagen Touareg cu 224 mii, iar din salariu şi pensie a încasat nu mai puţin de 300 mii de lei.

  Nelea Budăi a indicat pe anul 2014 un salariu de 184 mii de lei, 139 de mii din pensie, 60 de mii din vânzarea unui Volkswagen Golf fabricat în 2009 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Împreună cu veniturile soţului, care la fel a beneficiat şi de salariu, şi de pensie, familia Budăi a avut anul trecut încasări de aproape 600 mii de lei. O parte din bani, 180 mii, familia judecătoarei i-a cheltuit pentru procurarea unui automobil, Chevrolet Malibu.

  Ce au declarat magistraţii monitorizaţi de presă Sergiu Arnăut, judecătorul despre care Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris în 2012 că, deşi este sărac în declaraţii, locuieşte împreună cu soţia, de care în acte este divorţat din anul 2004, într-o casă luxoasă cu trei niveluri şi construcţii adiacente din cartierul Poşta Veche al sectorului Râşcani, nu şi-a trecut nici în 2014 casa în declaraţia de avere. Acesta a indicat doar veniturile sale din salariu şi pensie, în sumă de 300 mii de lei. Judecătorul are într-un cont bancar alţi 200 de mii. Nina Cernat, şi ea protagonista unei anchete jurnalistice, în care se demonstra că locuia într-o casă înregistrată pe numele soacrei sale, şi-a „reparat” greşeala, iar în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2014 a indicat că a obţinut o casă de locuit în Chişinău, cel mai probabil cea înregistrată anterior pe numele soacrei, în urma unui contract de vânzare-cumpărare. Cernat menţionează că imobilul are 100 m.p., este în Chişinău, doar că valoarează 150 mii de lei, bani cu care, în capitală, nu-ţi poţi cumpăra nici măcar o cameră de 10 m.p. într-un cămin.

  Domnica Manole, cea despre care ZdG scria anterior că deţine cele mai multe maşini, 11 la număr, a avut anul trecut venituri din mai multe surse. Astfel, 180 de mii, judecătoarea i-a încasat din salariu, 140 de mii din pensie, 23 de mii de pe urma asigurării unui automobil care a fost avariat şi 19 mii din activitatea didactică. Totodată, judecătoarea a vândut, în 2014 şi 2015, 7 automobile, 3 de model Renault şi 4 de model Dacia, obţinând alţi 280 mii de lei. Soţul Domnicăi Manole a raportat venituri de 200 mii de lei, din antreprenoriat. Anul trecut, judecătoarea a luat un credit de 20 mii de euro. Şi magistrata Maria Moraru, despre care ZdG scria anterior că locuieşte într-o casă de lux, în declaraţia pe 2014 a făcut unele modificări. Astfel, dacă în 2013 aceasta evalua „castelul” la doar 10 mii de euro, în cea mai recentă declaraţie, Moraru a indicat că acesta are o valoare cadastrală de jumătate de milion de lei, conform informaţiilor din martie 2015. Pe anul trecut, Moraru a indicat un salariu de 181 mii şi o pensie de 153 mii de lei.

  Şi preşedinţii celor trei Curţi de Apel din raioane au avut un 2014 prosper din punct de vedere al salariilor. Aceştia însă au fost mult mai modeşti în comparaţie cu judecătorii din Chişinău la capitolul achiziţii sau conturi bancare. Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi, a avut un salariu de funcţie de 218 mii de lei şi alţi 27 de mii din activitatea didactică. Soţia sa, angajată la „Registru”, a declarat un salariu de 95 mii de lei. Eduard Ababii, vicepreşedintele CA Bălţi, a indicat un salariu de 208 mii de lei şi 15 mii din activitatea didactică. Anul trecut, magistratul a intrat şi în posesia unui apartament de 44 m.p., obţinut în urma unei decizii a Consiliului mun. Bălţi din luna octombrie. Soţia lui Ababii, avocată, a avut un venit de 155 mii de lei. Şi Gheorghe Scutelnic, celălalt vicepreşedinte de la CA Bălţi, a avut un salariu de peste 200 mii de lei anul trecut. Din pensie, magistratul a încasat alţi 160 mii de lei.

  Ghenadie Eni, preşedintele CA Cahul, a raportat pe anul trecut un salariu de 213 mii de lei, în timp ce soţia sa, avocată, unul de 73 de mii. Recent, ZdG a scris că magistratul a primit în 2015 şi un teren pentru construcţia unei case de locuit de la autorităţile publice locale. Galina Vavrin, vicepreşedinta CA Cahul, a avut un salariu de 195 mii de lei în 2014 şi o pensie de 153 mii.

  Afanasi Curdov este de mai bine de un an preşedinte interimar al CA Comrat. Din această postură, el a indicat un salariu de 203 mii de lei în 2014, o pensie de 153 mii de lei, dar şi o indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă de 12 mii de lei. În declaraţia de avere, Curdov a trecut şi două transferuri bancare, unul de 15 mii de ruble şi altul de 11 mii. Acesta a explicat chiar şi pentru ce au fost tranferaţi aceşti bani. Astfel, primii bani i-au fost transferaţi de sora soţiei pentru a-i transmite tatălui soţiei, iar cele 11 mii de ruble i-au fost transferate, tot de sora soţiei, pentru a plăti datoria surorii soţiei în magazin. În 2014, preşedintele interimar al CA Cahul şi-a cumpărat un BMW X5 cu 100 mii de lei.

• Schema din justiţie

  Anume aici încep lucrurile importante. În şedinţele de judecată de la Curtea de Apel (CA) Chişinău, conform informaţiilor din nota Inspecţiei Judiciare, reprezentantul lui Andrei Chiriac nu a replicat că apelul depus de firma letonă ar fi fost tardiv, adică la peste trei luni de la pronunţarea hotărârii primei instanţe. Astfel, prin decizia CA Chişinău din 1 iunie 2011, judecătorii …

  Citiţi mai departe

  Anume aici încep lucrurile importante. În şedinţele de judecată de la Curtea de Apel (CA) Chişinău, conform informaţiilor din nota Inspecţiei Judiciare, reprezentantul lui Andrei Chiriac nu a replicat că apelul depus de firma letonă ar fi fost tardiv, adică la peste trei luni de la pronunţarea hotărârii primei instanţe. Astfel, prin decizia CA Chişinău din 1 iunie 2011, judecătorii Iurie Secrieru, Marina Anton şi Ana Gavriliţă au admis apelul „Aroma-Floris S”, au casat hotărârea lui Ion Druţă şi au trimis dosarul la rejudecare. Prin încheierea Judecătoriei Botanica din 20 decembrie 2012, pentru că niciuna dintre părţi nu se prezenta la proces, cererea avocatului Andrei Chiriac a fost scoasă de pe rol, iar pentru că acea încheiere nu a fost contestată, a rămas definitivă şi irevocabilă.

• Dosarul cu cinci judecători între eroare, intenţie şi răfuială

  Un nou scandal cu iz penal a izbucnit în justiţie. Marina Anton, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, într-un discurs rostit la Adunarea Generală a Judecătorilor (AGJ), a adus acuzaţii grave la adresa şefilor justiţiei, acuzându-i de intentarea unui dosar la comandă şi „executarea neînţelegătorilor de bună voie, conform principiului stalinist „bez suda i sledstvia”, după un caz mai mult …

  Citiţi mai departe

  Un nou scandal cu iz penal a izbucnit în justiţie. Marina Anton, judecătoare la Curtea de Apel Chişinău, într-un discurs rostit la Adunarea Generală a Judecătorilor (AGJ), a adus acuzaţii grave la adresa şefilor justiţiei, acuzându-i de intentarea unui dosar la comandă şi „executarea neînţelegătorilor de bună voie, conform principiului stalinist „bez suda i sledstvia”, după un caz mai mult decât dubios în care procurorii au iniţiat urmărirea penală pe numele ei şi a altor patru magistraţi de la Curtea de Apel Chişinău.
  La sfârşit de ianuarie 2015, Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), anunţa, printr-un comunicat postat pe site-ul instituţiei pe care o conduce, că a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) examinarea abaterilor disciplinare grave admise de judecătorii Curţii de Apel (CA) Chişinău Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă la examinarea unei cauze civile privind decăderea din drepturile părinteşti. Preşedintele CSJ s-a referit la faptul că judecătorii Anton, Traciuc şi Ciugureanu au formulat o soluţie privind existenţa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti, motivând-o cu argumente privind lipsa temeiurilor pentru decăderea din aceste drepturi. După demers, procurorul general, Corneliu Gurin, a solicitat de la CSM acordul de a iniţia urmărirea penală în privinţa celor cinci judecători implicaţi în acest caz. Marţi, 10 martie 2015, membrii CSM, prin vot, au acceptat demararea anchetei.

   

• Ei sunt cei 5 judecători din cauza cărora Moldova este țara cu cea mai coruptă justiție din lume?

  Judecătoarea Marina Anton, care a fost lipsită de imunitate și riscă să fie cercetată penal, fiind acuzată că ar fi modificat intenționat textul unei hotărâri judecătorești, critică dur sistemul în care activează. Marina Anton, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă, Nina Traciuc şi Ion Secrieru au fost lipsiți de imunitate, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat undă verde Procuraturii Generale …

  Citiţi mai departe

  Judecătoarea Marina Anton, care a fost lipsită de imunitate și riscă să fie cercetată penal, fiind acuzată că ar fi modificat intenționat textul unei hotărâri judecătorești, critică dur sistemul în care activează.
  Marina Anton, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă, Nina Traciuc şi Ion Secrieru au fost lipsiți de imunitate, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat undă verde Procuraturii Generale pentru a porni urmărirea penală pe numele acestora.
  Cei 5 se fac vinovați de faptul că în urma unui proces de judecată în care s-a luat decizia ca un tată să nu fie lipsit de drepturile paterne s-a redactat un text greșit, din care reieșea tocmai contrariul. Din neatenție, potrivit lor, cei 5 judecători au semnat hotărârea redactată greșit.
  Ulterior, după ce au fost sesizați de greșeala făcută, cei 5 și-au reparat eroare, însă au făcut-o în lipsa și fără citarea părților. Aceste acțiuni, în opinia unor membri CSM, în special a lui Teo Cîrnaț, ar fi fost ilegale.

   

• FĂRĂ IMUNITATE. Cinci judecători ar putea fi CERCETAŢI PENAL

  Cinci judecători ar putea fi cercetaţi penal după ce Consiliul Superior al Magistraturii le-a ridicat astăzi imunitatea. Cei cinci magistraţi sunt bănuiţi că au emis o decizie ilegală şi-au modificat intenţionat textul unei hotărâri judecătoreşti. Este vorba despre judecătorii Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă şi Ion Secrieru. Potrivit membrului CSM Teodor Cârnaț, judecătorii riscă de la 3 la 7 ani de …

  Citiţi mai departe

  Cinci judecători ar putea fi cercetaţi penal după ce Consiliul Superior al Magistraturii le-a ridicat astăzi imunitatea.
  Cei cinci magistraţi sunt bănuiţi că au emis o decizie ilegală şi-au modificat intenţionat textul unei hotărâri judecătoreşti. Este vorba despre judecătorii Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă şi Ion Secrieru.

  Potrivit membrului CSM Teodor Cârnaț, judecătorii riscă de la 3 la 7 ani de închisoare. Acesta a mai adăugat faptul că a fost o discuție foarte aprinsă în ceea ce privește ilegalitatea celor 5 magistrați.
  Acum mingea este pe terenul Procuraturii. Judecătorii pot fi citați sau să depună depoziție. Dosarul va fi trimis în instanța de judecată. Sentința inculpaţilor nu este atât de dură, dar riscă de a nu mai exercita funcția de magistrat. Pedepsirea cât mai multor magistrați în ultimul an arată că sistemul se îmbunătățește”, a precizat Cârnaţ.

  Expertul în Drept Constituțional, Vitalie Catană a spus că magistrații vinovați vor fi pedepsiți în funcție de gravitatea încălcării: „E devreme să vorbim de autopurificare, acum vorbim de un început, depinde de solidaritatea judecătorească. Pot să vă spun că din păcate, din ce în ce mai multe decizii sunt date după ureche. Lucrurile acestea se întâmplă foarte des”.

   

• Muşamalizarea cazului Aroma Floris şi fraudele înalţilor funcţionari, denunţate ambasadelor şi CtEDO

  Printr-o decizie a Curţii de Apel Chişinău din 01.06.2011, semnată de un complet de trei judecători, M. Anton, A. Gavriliţă şi I. Secrieru, hotărârea din 18.10.2010, emisă de I. Druţă a fost casată în mod legal şi pricina restituită la rejudecare în primă instanţă, procedură şi remediu legal intern la care controversatul reclamant va renunţa şi, reţineţi, în aceiaşi zi, la …

  Citiţi mai departe

  Printr-o decizie a Curţii de Apel Chişinău din 01.06.2011, semnată de un complet de trei judecători, M. Anton, A. Gavriliţă şi I. Secrieru, hotărârea din 18.10.2010, emisă de I. Druţă a fost casată în mod legal şi pricina restituită la rejudecare în primă instanţă, procedură şi remediu legal intern la care controversatul reclamant va renunţa şi, reţineţi, în aceiaşi zi, la 1 iunie 2011, se adresează la CEDO cu o plângere împotriva R. Moldova, adică şi împotriva cetăţenilor ei, şi împotriva noastră cu Dvs.

• Судья Марина Антон подозревается в причастности к вывозу за границу ребенка

  Судья Апелляционной палаты Кишинева (АПК) Марина Антон подозревается в причастности к вывозу за пределы Молдовы ребенка одним из родителей.Как сообщил „Инфотаг” член Высшего совета магистратуры (ВСМ) Теодор Кырнац, на заседании во вторник он обратился в Национальный центр по борьбе с коррупцией (НЦБК) с требованием возбудить в отношении служителя фемиды уголовное дело. „Судья Антон допустила халатность, а также злоупотребление служебным положением. …

  Citiţi mai departe

  Судья Апелляционной палаты Кишинева (АПК) Марина Антон подозревается в причастности к вывозу за пределы Молдовы ребенка одним из родителей.
  Как сообщил „Инфотаг” член Высшего совета магистратуры (ВСМ) Теодор Кырнац, на заседании во вторник он обратился в Национальный центр по борьбе с коррупцией (НЦБК) с требованием возбудить в отношении служителя фемиды уголовное дело.

  „Судья Антон допустила халатность, а также злоупотребление служебным положением. Все это выразилось в том, что судья АПК сначала согласилась с редакцией решения суда района Резина о возможности вывоза несовершеннолетнего ребенка одним из его родителей, а затем, через два месяца, выдала постановление суда в отредактированном виде. В новом постановлении решение прямо противоположное – ребенка вывозить якобы было нельзя. Однако в законе говорится „судья второй инстанции – „И.”) не имеет право на корректировку решения. Она должна была либо отклонить его, либо одобрить. Третий путь – передача ходатайства в Высшую судебную палату. Судья явно превысила полномочия”, – пояснил член ВСМ.

   

• Judecătoare, suspectată de scoaterea unui copil din țară

  Judecătoarea Curţii de Apel Chişinău Marina Anton este suspectată de implicarea în scoaterea din Moldova a unui copil de către unul dintre părinţi. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Teo Cârnaţ a relatat că în cadrul şedinţei de marţi s-a adresat Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) cu solicitarea de a deschide un dosar penal în privinţa magistratului. „Judecătoarea Anton a admis …

  Citiţi mai departe

  Judecătoarea Curţii de Apel Chişinău Marina Anton este suspectată de implicarea în scoaterea din Moldova a unui copil de către unul dintre părinţi.
  Membrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Teo Cârnaţ a relatat că în cadrul şedinţei de marţi s-a adresat Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) cu solicitarea de a deschide un dosar penal în privinţa magistratului.
  „Judecătoarea Anton a admis neglijenţă, precum şi abuz în serviciu. Aceste momente s-au exprimat prin faptul că ea iniţial a fost de acord cu decizia Judecătoriei raionului Rezina privind posibilitatea de a lua peste hotare un copil minor de către unul dintre părinţi, iar peste două luni a acordat hotărârea de judecată în variantă redactată.

  În versiunea nouă, decizia era contrar diferită – copilul nu poate fi dus peste hotare. Însă în lege se menționează că judecătorul din a doua instanţă nu are dreptul de a corecta decizia. Ea urma sau să respingă sau să aprobe. A treia cale ar fi cererea de transferare a cazului la Curtea Supremă de Justiţie”, a explicat membrul CSM.

  Potrivit acestuia, el le-a propus colegilor din CSM să voteze pentru procedura de iniţiere a investigaţiei administrative în privinţa judecătoarei Anton. „În această încălcare gravă a legii sunt implicaţi alţi patru judecători. Numele lor sunt cunoscute CSM. Toţi, ca şi Anton, îşi exercită atribuţiile atât timp, cât nu există o decizie a CSM în acest sens”, a constatat el. La şedinţa CSM, de asemenea, şi-a dat demisia din iniţiativă proprie preşedintele Judecătoriei raionului Ştefan Vodă, Sergiu Pleşca, invocând „starea de sănătate proastă şi imposibilitatea de a activa în asemenea condiţii”.
  sursa: evzmd.md

   

• Cinci magistraţi ai Curţii de Apel Chişinău ar putea fi traşi la răspundere penală

  Cinci magistraţi ai Curţii de Apel Chişinău ar putea fi traşi la răspundere penală. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teo Cârnaţ, a expediat o solicitare Centrului Naţional Anticorupţie. Judecătorii riscă şi sancţiuni disciplinare. Este vorba despre Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă şi Ion Secrieru. Am scris o cerere la Centrul Național Anticorupție, pentru a verifica dacă acești judecători au …

  Citiţi mai departe

  Cinci magistraţi ai Curţii de Apel Chişinău ar putea fi traşi la răspundere penală. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teo Cârnaţ, a expediat o solicitare Centrului Naţional Anticorupţie. Judecătorii riscă şi sancţiuni disciplinare. Este vorba despre Marina Anton, Nina Traciuc, Mihai Ciugureanu, Iurie Cotruţă şi Ion Secrieru.

  Am scris o cerere la Centrul Național Anticorupție, pentru a verifica dacă acești judecători au făcut abuz de serviciu și nu și-au respectat atribuțiile de serviciu”, a spus membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teo Cârnaț.
  Magistraţii Curţii de Apel Chişinău sunt bănuiţi că au emis o decizie contrar prevederilor legale şi au modificat intenţionat textul unei hotărâri judecătoreşti. Este vorba despre un proces civil privind decăderea din drepturile părinteşti.
  Despre sancţionarea disciplinară a magistraţilor Curţii de Apel au discutat membrii Consiliului Superior al Magistraturii, dar, deocamdată, nu au luată vreo decizie.
  sursa: www.publika.md

   

• Mihai Poalelungi cere sancționarea a cinci judecători de la Curtea de Apel! Li se aduc acuzații grave (DOC)

  Preşedintele CSJ a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la abaterile disciplinare grave săvârşite de unii judecători ai Curţii de Apel Chişinău. Mihai Poalelungi s-a adresat cu un demers privind examinarea abaterilor disciplinare grave admise de către cinci judecători. Este vorba de Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă. Magistrații ar fi luat decizii ilegale într-o cauză …

  Citiţi mai departe

  Preşedintele CSJ a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la abaterile disciplinare grave săvârşite de unii judecători ai Curţii de Apel Chişinău. Mihai Poalelungi s-a adresat cu un demers privind examinarea abaterilor disciplinare grave admise de către cinci judecători. Este vorba de Marina Anton, Nina Traciuc, Mihail Ciugureanu, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă. Magistrații ar fi luat decizii ilegale într-o cauză legată de decăderea unor drepturi părintești. 
  În cadrul examinării aceleiaşi cauze, judecătorii Marina Anton, Ion Secrieru şi Iurie Cotruţă, sub pretextul corectării unor greşeli strecurate în decizia adoptată asupra apelului, au schimbat ilegal soluţia dată iniţial în una diametral opusă.

  Potrivit președintelui CSJ, judecătorii Marina Anton, Nina Traciuc şi Mihail Ciugureanu au întocmit o decizie, în care argumentarea motivării şi prevederile dispozitivului au un conţinut incompatibil şi care se exclud reciproc. Altfel spus, instanţa a pronunţat o soluţie despre existenţa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti, motivând-o cu argumente despre lipsa temeiurilor pentru decăderea din drepturile părinteşti. Prin aceste acțiuni, magistrații au încălcat grav legea.

• ВСП требует наказать пятерых судей Апелляционной палаты Кишинева

  Высшая судебная палата требует привлечь к дисциплинарной ответственности пятерых судей. Их подозревают в нарушении Гражданского процессуального кодекса. Глава ВСП Михай Поалелунжь уже отправил запрос в Высший совет магистратуры. В нем говорится, что судьи Апелляционной палаты Марина Антон, Нина Трачук и Михай Чугуряну вынесли незаконное решение, а судьи Ион Секриеру и Юрий Котруцэ намеренно изменили текст вердикта, вынесенного ранее. Запрос рассмотрят …

  Citiţi mai departe

  Высшая судебная палата требует привлечь к дисциплинарной ответственности пятерых судей. Их подозревают в нарушении Гражданского процессуального кодекса. Глава ВСП Михай Поалелунжь уже отправил запрос в Высший совет магистратуры. В нем говорится, что судьи Апелляционной палаты Марина Антон, Нина Трачук и Михай Чугуряну вынесли незаконное решение, а судьи Ион Секриеру и Юрий Котруцэ намеренно изменили текст вердикта, вынесенного ранее. Запрос рассмотрят на следующем заседании Высшего совета магистратуры.

   

• Judecător sancţionat pentru că "a călcat legea în picioare"

  Magistratul cu cele mai multe proceduri disciplinare este Angela Catană, urmată de Marina Anton, Grigore Zubati şi Ion Ţurcan.

  Magistratul cu cele mai multe proceduri disciplinare este Angela Catană, urmată de Marina Anton, Grigore Zubati şi Ion Ţurcan.

• Astăzi, Muruianu chemat în instanţă

  Examinarea contestației IDOM împotriva Hotărîrii CSM prin care a fost admis recurusul judecătorului Ion Muruianu — MARTI, 24 August 2010, ora 10.30, Curtea de Apel Chișinău, judecător Marina Anton, arată un comunicat IDOM. Marti, 24 August 2010, ora 10.35, Curtea de Apel Chișinău (judecător Marina Anton) va examina cererea de chemare în judecată depusă de Institutul pentru Drepturile Omului din …

  Citiţi mai departe

  Examinarea contestației IDOM împotriva Hotărîrii CSM prin care a fost admis recurusul judecătorului Ion Muruianu — MARTI, 24 August 2010, ora 10.30, Curtea de Apel Chișinău, judecător Marina Anton, arată un comunicat IDOM. Marti, 24 August 2010, ora 10.35, Curtea de Apel Chișinău (judecător Marina Anton) va examina cererea de chemare în judecată depusă de Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova și BAA „Avocații Publici” împotriva Hotărîrii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 280/19 din 22 iunie 2010.

    Prin Hotarîrea în cauză, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a admis contestațiile judecătorilor Curții Supreme de Justiție (CSJ), Ion Muruianu, Vasile Ignat si Vasile Cherdivara, declarate împotriva hotarîrilor Colegiului disciplinar de pe lîngă Consiliul Superior al Magistraturii nr.8/7 din 21 mai 2010 și nr.9/9 din 11 iunie 2010, cu casarea acestor hotărîri și încetarea procedurii disciplinare pe cazul dat.

• Asigurarea respectării drepturilor omului în timpul întrunirilor

  Institutul Naţional al Justiţiei, în colaborare cu Asociaţia Promo-Lex şi Ministerul Afacerilor Interne, a organizat seminarul cu genericul „Asigurarea respectării drepturilor omului în timpul întrunirilor”, la care au fost instruiţi judecători, procurori şi colaboratori de poliţie. Formatorii INJ – Vasile Pascari, specialist principal responsabil de problemele organizaţiilor obşteşti şi ale comunităţilor religioase, autorizării întrunirilor şi manifestărilor cultural-sportive, Direcţia social umanitară …

  Citiţi mai departe

  Institutul Naţional al Justiţiei, în colaborare cu Asociaţia Promo-Lex şi Ministerul Afacerilor Interne, a organizat seminarul cu genericul „Asigurarea respectării drepturilor omului în timpul întrunirilor”, la care au fost instruiţi judecători, procurori şi colaboratori de poliţie.
  Formatorii INJ – Vasile Pascari, specialist principal responsabil de problemele organizaţiilor obşteşti şi ale comunităţilor religioase, autorizării întrunirilor şi manifestărilor cultural-sportive, Direcţia social umanitară şi relaţii interetnice din cadrul Primăriei mun. Chişinău, şi Marina Anton, judecător la Curtea de Apel Chişinău, – s-au referit la rolul autorităţilor publice locale în organizarea şi desfăşurarea întrunirilor, modalităţile de interacţiune cu organul de specialitate al Primăriei, gestiunea platformei electronice de evidenţă a întrunirilor şi aspectele practice de examinare a cauzelor cu privire la modificarea condiţiilor de desfăşurare şi interzicere a întrunirilor.
  Unele aspecte ce ţin de calificarea şi examinarea infracţiunilor prevăzute de articolele 184 şi 285 ale Codului Penal au fost abordate de către experţii Asociaţiei „Promo-LEX” – Alexandru Postica, avocat, şi Vadim Vieru, magistru.

  Alte subiecte incluse pe agenda zilei – Asigurarea ordinii publice în timpul întrunirilor. Implicarea poliţiei în dispersarea şi sistarea întrunirilor (raportor: Marin Maxian, Direcţia securitate publică a Inspectoratului general de poliţie), Discutarea oportunităţii modificării cadrului legislativ şi normativ care reglementează  asigurarea şi restabilirea ordinii publice în cadrul evenimentelor publice (raportor: Alexandru Vieru, Direcţia generală analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor din cadrul MAI).

  În ultima parte a trainingului, formatorii Florin Gîscă, MAI, şi Alexandru Postică, au propus participanţilor, care au fost divizaţi în trei grupuri, studii de caz dintre cele recente, spre examinare şi adoptare a soluţiilor.