Baza de date a judecătorilor Republicii Moldova
Exemplu: Munteanu Dorin
Căutare avansată
sursa: csj.md

Diaconu Iurie

Curtea Supremă de Justiţie Chişinău, Judecător

Date biografice

Data numirii în funcție: 27.11.1988

Prin Decretul Președintelui RM nr. 656-V din 09 decembrie 2010 i s-a conferit gradul superior de calificare al judecătorului.

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 119-XVI  din  29 mai 2008 numit în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Anul naşterii: 1960

Instruire/Diplome
1981 - 1987 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1981 - 1988 executor judecătoresc şi executor superior la Judecătoria Centru, Chişinău
1988 - 1991 judecător la Judecătoria Ciocana, Chişinău
1991 - 1997 vicepreşedinte al Judecătoriei Ciocana, Chişinău, Hot. Parlamentului nr. 647-XII 
1997 - 2002 preşedinte al Judecătoriei Ciocana, Chişinău, Decret nr. 42-II din 10 februarie 1997
2002 - 2008 judecător la Judecătoria Ciocana, Chişinău, Decret nr. 638-III din 29 aprilie 2002

Data numirii în funcție: 27.11.1988

Prin Decretul Președintelui RM nr. 656-V din 09 decembrie 2010 i s-a conferit gradul superior de calificare al judecătorului.

Prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 119-XVI  din  29 mai 2008 numit în funcţia de judecător la Curtea Supremă de Justiţie, pînă la atingerea plafonului de vîrstă de 65 de ani.

Anul naşterii: 1960

Instruire/Diplome
1981 - 1987 Licenţă în drept, Universitatea de Stat, Chişinău, Moldova

Activităţi profesionale pertinente
Activitatea juridică

1981 - 1988 executor judecătoresc şi executor superior la Judecătoria Centru, Chişinău
1988 - 1991 judecător la Judecătoria Ciocana, Chişinău
1991 - 1997 vicepreşedinte al Judecătoriei Ciocana, Chişinău, Hot. Parlamentului nr. 647-XII 
1997 - 2002 preşedinte al Judecătoriei Ciocana, Chişinău, Decret nr. 42-II din 10 februarie 1997
2002 - 2008 judecător la Judecătoria Ciocana, Chişinău, Decret nr. 638-III din 29 aprilie 2002

2008 - prezent judecător al Curţii Supreme de Justiţie a RM 
2010 - gradul superior de calificare a judecătorului, Decret nr. 656-V din 9 decembrie 2010

Activitatea juridică non-judiciară
Formator la Institutul Naţional al Justiţiei
2010 - 2013 Președinte a Comisiei pentru conferirea titlurilor onorifice de pe lângă CSM

Publicaţii
Coautor al Titlului 8 al "Manualului judecătorului pentru cauze penale"
Autor al proiectelor de hotărîri ale CSJ privind unificarea practicii judiciare

 

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 133/13 din 01 Noiembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiţie, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, trei hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Iurie Diaconu, au fost obiect de examinare la CtEDO.

O.R. și L.R. contra Moldovei, Hotărârea din 30.10.2018, cererea nr. 24129/11, invocând Articolul 3 din Convenție, reclamantele s-au plâns în fața Curții de relele tratamente la care au fost supuse de către polițiști în incinta Comisariatului General de Poliție din mun, Chișinău la 7 aprilie 2009, prin obligarea acestora să se dezbrace şi să facă așezări în fața mai multor persoane, precum și de lipsa unei investigații prompte în acest sens, polițiștii fiind scutiți de pedeapsă.

TIRAMAVIA S.R.L. ȘI ALȚII contra Moldovei, hotărârea din 04.09.2018, cererile nr.54115/09, 55707/09, 55770/09 - invocând Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, companiile reclamante s-au plâns în fața Curții de retragerea abuzivă a certificatelor de operatori aerieni. Curtea a hotărât că ingerința în dreptul de proprietate a companiilor reclamante fusese arbitrară și ilegală, constatând încălcarea Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

GOREMÎCHIN contra Moldovei, hotărârea din 05.06.2018, cererea nr. 30921/10, invocând Articolele 3, 5, 6 și 13 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții că a fost deținut în mod ilegal în condiții inadecvate, că nu a dispus de un remediu intern eficient în privința condițiilor sale de detenție și că instanțele naționale ar fi admis un recurs tardiv împotriva unei sentințe prin care acesta fusese achitat, dispunând arestul preventiv pentru o perioadă mai lungă de un an.

Conform Hotărârii nr. 94/8 din 1 noiembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor dosare examinate de către judecătorul Diaconu Iurie nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Activități extrajudiciare
Prin Hotărârea nr. 229/13 din 25 Iunie 2019, se deleagă judecătorii Iurie Diaconu și Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție pentru participare la Școala de vară în domeniul recuperării bunurilor infracționale, ce se va desfășura în perioada 29-31 iulie 2019, la complexul turistic „Costești” (r. Ialoveni, satul Costești).

Prin Hotărârea nr. 284/14 din 29 mai 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a delegat în calitate de președinți ai Comisiei pentru examenul de licență și masterat, ce va avea loc la Universitea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere” următorii judecători de la Curtea Supremă de Justiție:
- Diaconu Iurie – în perioada 30 mai 2018, 04 iunie-15 iunie 2018;
- Chișca-Doneva Tamara – în perioada 04 iunie-15 iunie 2018.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 133/13 din 01 Noiembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiţie, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Excelent cu punctajul acumulat în final de 77 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 608/27 din 12 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră compatibili cu interesele funcției judecătorii Danilov Aliona Vasile de la Curtea de Apel Chișinău, Puica Viorica Fiodor de la Judecătoria Chișinău (sediul central), Diaconu Iurie Gavril de la Curtea Supremă de Justiție și Vieru Tatiana Mihail de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 94/8 din 1 noiembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 88 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea Plenului CSM nr. 147/8 din 20 martie 2018, domnului Iurie Diaconu i-a fost decernată Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Hotărârea CSM nr. 243/9 din 11 martie 2014 i s-a conferit titlul onorific ”Veteran al sistemului judecătoresc

Prin Decretul Președintelui RM nr. 656-V din 09 decembrie 2010 i s-a conferit gradul superior de calificare al judecătorului.

Cauze CtEDO
Potrivit Hotărârii Colegiului de Evaluarea a Performanțelor Judecătorilor nr. 133/13 din 01 Noiembrie 2019, hotărîri adoptate de judecătorul Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiţie, care au constituit obiect de examinare la Curtea Europeană, nu sunt constatate.

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina ”Juriştii pentru drepturile omului”, trei hotărîri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Iurie Diaconu, au fost obiect de examinare la CtEDO.

O.R. și L.R. contra Moldovei, Hotărârea din 30.10.2018, cererea nr. 24129/11, invocând Articolul 3 din Convenție, reclamantele s-au plâns în fața Curții de relele tratamente la care au fost supuse de către polițiști în incinta Comisariatului General de Poliție din mun, Chișinău la 7 aprilie 2009, prin obligarea acestora să se dezbrace şi să facă așezări în fața mai multor persoane, precum și de lipsa unei investigații prompte în acest sens, polițiștii fiind scutiți de pedeapsă.

TIRAMAVIA S.R.L. ȘI ALȚII contra Moldovei, hotărârea din 04.09.2018, cererile nr.54115/09, 55707/09, 55770/09 - invocând Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, companiile reclamante s-au plâns în fața Curții de retragerea abuzivă a certificatelor de operatori aerieni. Curtea a hotărât că ingerința în dreptul de proprietate a companiilor reclamante fusese arbitrară și ilegală, constatând încălcarea Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

GOREMÎCHIN contra Moldovei, hotărârea din 05.06.2018, cererea nr. 30921/10, invocând Articolele 3, 5, 6 și 13 din Convenție, reclamantul s-a plâns în fața Curții că a fost deținut în mod ilegal în condiții inadecvate, că nu a dispus de un remediu intern eficient în privința condițiilor sale de detenție și că instanțele naționale ar fi admis un recurs tardiv împotriva unei sentințe prin care acesta fusese achitat, dispunând arestul preventiv pentru o perioadă mai lungă de un an.

Conform Hotărârii nr. 94/8 din 1 noiembrie 2013 a Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor dosare examinate de către judecătorul Diaconu Iurie nu au fost obiect de examinare la Curtea Europeană.

Activități extrajudiciare
Prin Hotărârea nr. 229/13 din 25 Iunie 2019, se deleagă judecătorii Iurie Diaconu și Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție pentru participare la Școala de vară în domeniul recuperării bunurilor infracționale, ce se va desfășura în perioada 29-31 iulie 2019, la complexul turistic „Costești” (r. Ialoveni, satul Costești).

Prin Hotărârea nr. 284/14 din 29 mai 2018, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a delegat în calitate de președinți ai Comisiei pentru examenul de licență și masterat, ce va avea loc la Universitea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere” următorii judecători de la Curtea Supremă de Justiție:
- Diaconu Iurie – în perioada 30 mai 2018, 04 iunie-15 iunie 2018;
- Chișca-Doneva Tamara – în perioada 04 iunie-15 iunie 2018.

EVALUAREA PERFORMANȚELOR
Prin Hotărârea nr. 133/13 din 01 Noiembrie 2019, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor a acordat judecătorului Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiţie, în rezultatul susținerii evaluării performanțelor judecătorilor, calificativul Excelent cu punctajul acumulat în final de 77 de puncte.

Potrivit Hotărârii nr. 608/27 din 12 septembrie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră compatibili cu interesele funcției judecătorii Danilov Aliona Vasile de la Curtea de Apel Chișinău, Puica Viorica Fiodor de la Judecătoria Chișinău (sediul central), Diaconu Iurie Gavril de la Curtea Supremă de Justiție și Vieru Tatiana Mihail de la Curtea Supremă de Justiție.

Prin Hotărârea nr. 94/8 din 1 noiembrie 2013, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat calificativul Excelent acumulînd un total de 88 de puncte.

DISTINCȚII
Prin Hotărârea Plenului CSM nr. 147/8 din 20 martie 2018, domnului Iurie Diaconu i-a fost decernată Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin Hotărârea CSM nr. 243/9 din 11 martie 2014 i s-a conferit titlul onorific ”Veteran al sistemului judecătoresc

Prin Decretul Președintelui RM nr. 656-V din 09 decembrie 2010 i s-a conferit gradul superior de calificare al judecătorului.

 

Hotărârea nr. 133/130 din 01 Noiembrie 2019

Hotărârea nr. 229/13 din 25 Iunie 2019

Hotărârea nr. 284/14 din 29 mai 2018

Hotărârea nr. 608/27 din 12 septembrie 2017

Hotărâre nr.94/8 din 01.11.2013

Hotărârea CSM nr. 243/9 din 11 martie 2014

Cauze CtEDO Iurie Diaconu

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar, pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Iurie Diaconu nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr.94/8 din 01.11.2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Iurie Diaconu".

Prin Hotărârea nr. 81/9 din 15 iunie 2015 Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de Ivan Bognibov împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 281 din 09 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Bognibov Ivanov privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Iurie Diaconu şi Elena Covalenco. Prin sesizarea depusă Bognibov Ivan a indicat că, petentul şi-a manifestat dezacordul cu acţiunile judecătorilor menţionaţi supra, menţionind că, dînsul a fost condamnat ilegal. 

La data de 29 decembrie 2014 în privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție lurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun a fost intentată procedura disciplinară de catre membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Raducanu in baza art.10 alin.(1), art.12 din Legea cu privire la Colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.950-XIII din 19 iulie 1996. lurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun au încalcat normele imperative ale legislației procesual-penale și anume art.449, 417 din Codul de procedură penală și jurisprudență CEDO, care obligă expres motivarea unei decizii judecătorești. Prin Hotărârea nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 137/7 din 03 martie 2015 a fost admisă contestaţia depusă de membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Răducanu împotriva hotărîrii Colegiului disciplinar nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015 și s-a adoptat o nouă hotărîre cu aplicarea în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun a sancţiunii disciplinare - avertisment

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 11 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 2 petiţii, neîntemeiate. 

În baza informației prezentate de Colegiul disciplinar, pentru perioada de raportare (2016-2018), în privința judecătorului Iurie Diaconu nu au fost intentate proceduri disciplinare.

În conformitate cu Hotărârea Colegiului de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor nr.94/8 din 01.11.2013, "de către Colegiul disciplinar nu au fost înregistrate careva proceduri disciplinare în privinţa judecătorului Iurie Diaconu".

Prin Hotărârea nr. 81/9 din 15 iunie 2015 Completul de admisibilitate a respins contestaţia depusă de Ivan Bognibov împotriva deciziei Inspecţiei Judiciare nr. 281 din 09 martie 2015, adoptată în urma examinării sesizării depuse de Bognibov Ivanov privitor la faptele care pot constituit abateri disciplinare comise de judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, Iurie Diaconu şi Elena Covalenco. Prin sesizarea depusă Bognibov Ivan a indicat că, petentul şi-a manifestat dezacordul cu acţiunile judecătorilor menţionaţi supra, menţionind că, dînsul a fost condamnat ilegal. 

La data de 29 decembrie 2014 în privința judecătorilor Curții Supreme de Justiție lurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun a fost intentată procedura disciplinară de catre membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Raducanu in baza art.10 alin.(1), art.12 din Legea cu privire la Colegiul disciplinar și la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.950-XIII din 19 iulie 1996. lurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun au încalcat normele imperative ale legislației procesual-penale și anume art.449, 417 din Codul de procedură penală și jurisprudență CEDO, care obligă expres motivarea unei decizii judecătorești. Prin Hotărârea nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015 procedura disciplinară a fost clasată. Prin Hotărârea nr. 137/7 din 03 martie 2015 a fost admisă contestaţia depusă de membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Tatiana Răducanu împotriva hotărîrii Colegiului disciplinar nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015 și s-a adoptat o nouă hotărîre cu aplicarea în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun a sancţiunii disciplinare - avertisment

Potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată (2016-2018), au fost înregistrate 11 sesizări, care ulterior au fost respinse ca neîntemeiate.

Conform informaţiei Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa judecătorului au fost depuse 2 petiţii, neîntemeiate. 

 

Hotărârea nr. 10/1 din 30 ianuarie 2015

Hotărârea 137/7 din 03 martie 2015

Hotărârea nr. 81/9 din 15 iunie 2015

Știri
  • Tabloul pentru 2019 al justiției prin prisma salariilor și cumpărăturilor făcute de șefii instanțelor

    Pe parcursul anului trecut, președinții instanțelor de judecată din Republica Moldova au fost modești în cumpărături, unicele achiziții fiind cele de mașini. În schimb, aceștia au ridicat salarii și pensii generoase, declarând venituri lunare de peste 20 de mii de lei.

    Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție Vladimir Timofti a avut în 2019 unul dintre cele mai generoase salarii în rândul președinților de instanță din țară, indicând o remunerare de peste 33 de mii de lei. La venitul salarial se adaugă și pensia de 162 240 de lei. Acesta nu a făcut cumpărături în 2019, dar a vândut pentru patru mii de lei o mașină de model VAZ, fabricată în 1984.

    Pe parcursul anului trecut, președinții instanțelor de judecată din Republica Moldova au fost modești în cumpărături, unicele achiziții fiind cele de mașini. În schimb, aceștia au ridicat salarii și pensii generoase, declarând venituri lunare de peste 20 de mii de lei.

    Președintele interimar al Curții Supreme de Justiție Vladimir Timofti a avut în 2019 unul dintre cele mai generoase salarii în rândul președinților de instanță din țară, indicând o remunerare de peste 33 de mii de lei. La venitul salarial se adaugă și pensia de 162 240 de lei. Acesta nu a făcut cumpărături în 2019, dar a vândut pentru patru mii de lei o mașină de model VAZ, fabricată în 1984.

    Din salariu și pensie, președinta interimară a Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ de la CSJ, Tamara Chișca-Doneva, a avut anul trecut venituri de 483 226 de lei. În același timp, judecătoarea a contractat anul trecut o datorie de 24 750 de lei.

    Iurie Diaconu, președinte interimar al Colegiului penal al instanței, nu a făcut vreo tranzacție anul trecut. Acesta trece în actul de avere un salariu de 379 484 de lei, adică peste 31 de mii d elei lunar, și pensia de 162 240 de lei.

    Conform declarațiilor de avere și interese prezentate la Autoritatea Națională de Integritate, nici șefia Curții de Apel Chișinău nu a făcut tranzacții importante în 2019.

    Lidia Bulgac, președintă interimară a instanței de apel din Chișinău din august 2019, a avut venituri salariale lunare de peste 29 de mii de lei și o pensie de 129 792 de lei pe parcursul anului trecut. Totodată, aceasta a încasat și 1 200 de lei drept alocație pentru deținerea Ordinului Gloria Muncii.

    Vicepreședinta CA Chișinău Nelea Budăi a fost remunerată în funcția de judecător și cea administrativă deținută cu un salariu mediu lunar de 32 300 de lei. Aceasta a beneficiat și de o pensie generoasă: 287 562 de mii de lei.

    Un alt vicepreședintele Curții de Apel Chișinău Iurie Iordan a ridicat un salariu mediul lunar de 31 200 de lei.

    Familia acestuia a vândut în 2019 două automobile, Toyota Rav 4 din 2007 și Toyota Corolla din 2006, tranzacții din care a obținut venituri de 255 de mii de lei.

    Totodată, familia judecătorului a achiziționat o nouă bijuterie pe patru roți, o Toyota Rav 4 fabricată în 2019, despre care susține că a costat 500 966 de lei. În același an însă, familia Iordan a contractat o datorie de 249 452 de lei cu o rată a dobânzii de 24,60%, pe care urmează să o întoarcă până în 2021.

    Președintele Curții de Apel Bălți, Alexandru Gheorghieș, a ridicat anul trecut un salariu brut de 448 154 de lei și a primit, drept donație, un apartament de 74,3 m.p. și un garaj. Acesta indică în actul de avere că valoarea totală a acestor bunuri este de 247 890 de lei.

    Președintele Curții de Apel Cahul, Ruslan Petrov, a avut un salariu mediu lunar de 26 890 de lei, pe când președintele interimar al Curții de Apel Comrat, Grigori Colev, a fost remunerat lunar cu un salariu mediu de 25 300 de lei.

    În iunie 2019, toată șefia Judecătoriei Chișinău a fost „înlăturată” din funcție printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

    Președintele instanței, Radu Țurcanu, a obținut însă în judecată anularea punctului din hotărârea CSM prin care a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative, pe când în privința vicepreședinților Judecătoriei Chișinău, Ghenadie Pavliuc, Dorin Dulghieru, Corneliu Guzun și Vitalie Stratan, hotărârea a rămas în vigoare, aceștia fiind înlocuiți cu interimari.

    Președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, a ridicat un salariu mediu lunar de peste 28 de mii de lei, iar alți 54 821 de lei i-a obținut în 2019 din activitatea didactică. Judecătorul a mai avut venituri de 130 de mii de lei din vânzarea unui automobil și 11 625 din darea în chirie a unui spațiu. Anul trecut familia președintelui Judecătoriei Chișinău a devenit proprietara unei Toyota Rav4 fabricată în 2017. Judecătorul susține în actul de avere că mașina costă 330 000 de mii de lei.

    Dorin Dulghieru a avut în 2019 un salariu mediu lunar de peste 23 de mii de lei și venituri de 30 de mii de euro în urma unui contract de cesiune.

    Anul trecut, acesta a primit drept donație șapte terenuri agricole și a intrat în posesia unui automobil Volkswagen Passat fabricat în 2018, despre care afirmă că are o valoare de 21 500 de euro. Automobilul a fost procurat în leasing, cu o rată a dobânzii de 9% și o sumă inițială de cinci mii de euro, în urma unui contract semnat de judecător cu Victoria Leasing.

    Ghenadie Pavliuc, a ridicat lunar un salariu de peste 24 de mii de lei pentru activitatea de înfăptuire a justiției, iar cu 15 mii de lei a fost remunerat pentru activitatea didactică la USM, USEM și INJ.

    Familia judecătorului a avut însă venituri de aproape două milioane de lei în urma mai multor tranzacții. La începutul acestui an, judecătorul a vândut un apartament cu 35 de mii de euro și un BMW X3 cu 420 de mii de lei. Anul trecut, judecătorul a vândut o Toyota RAV4 cu 353 de mii de lei, iar în urma a două contracte de cesiune, a înstrăinat două automobile, raportând venituri de  23 633 de euro.

    În schimb, în primele luni ale lui 2020, judecătorul a completat garajul cu alte două achiziții: Renault Kadjar fabricat în 2016 și Lexus NX 300h fabricat în 2017. Cele două bijuterii pe patru roți au costat magistratul aproape 751 de mii de lei.

    Familia mai raportează în 2019 venituri de peste 132 de mii de lei drept moștenire după decesul părinților.

    Un salariu mai modest în 2019 a avut Corneliu Guzun. Acesta, potrivit declarației de avere și interese, a ridicat lunar un salariu mediu de 19 650 de lei. În același act magistratul trece donații de 13 mii de euro, pe care familia sa le-a primit anul trecut de la părinți. Deși nu a făcut cumpărături în 2019, judecătorul a contractat o datorie de jumătate de milion de lui, cu o rată a dobânzii de 11,11%, pe care urmează să o returneze până în 2029.

    Vitalie Stratan raportează un salariu de peste 23 de mii de lei lunar.

    Nici președinții instanțelor de fond din raioane nu s-au remarcat în 2019 prin achiziții semnificative. În schimb, aceștia au fost remunerați pentru înfăptuirea justiției și administrarea instanțelor cu salarii între 19 și 34 de mii de lei.

    Printre cei care au făcut cumpărături în 2019 se numără președintele Judecătoriei Căușeni Sergiu Pleșca a vândut anul trecut o mașină de model Toyota Avensis, fabricată în 2005, cu 75 de mii de lei, și a cumpărat două alte două automobile: Toyota Aygo (2008), pentru care a plătit 55 de mii de lei, și Kia Sportage (2013), care l-a costat 253 de mii de lei. Familia judecătorului, care până în 2023 trebuie să întoarcă o datorie de 100 de mii de lei, a contractat o datorie de 200 de mii de lei în 2019, scadentă în 2024. Între timp, Sergiu Pleșca a ridicat un salariu mediul lunar de 29 400 de lei.

    Igor Botezatu, vicepreședintele Judecătoriei Comrat, a fost remunerat cu 373 065 de lei în funcția de magistrat, adică cu un salariu lunar nu mai mic de 31 de mii de lei. Peste 139 de mii de lei, judecătorul a primit și drept remunerare pentru activitatea didactică la universitățile din Comrat și Cahul.

    Anul trecut, prin certificate de moștenitor și adeverințe succesoriale, magistratul a devenit proprietarul a cinci terenuri agricole, intravilane și extravilane, dar și a unei case cu garaj și alte construcții accesorii.

    Unul dintre cele mai mari salarii în rândul șefilor instanțelor raionale încasează președinta Judecătoriei Edineț, Lilia Țurcan. Cel puțin acest lucru denotă din actul de avere completat de magistrată, unde trece o remunerare de 415 210 lei, ceea ce înseamnă un venit lunar de peste 34 de mii de lei.
    Sursa: zdg.md

     

     

  • CV-urile judecătorilor învingători fără concurenţă

    Colegiile din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii au fost suplinite, acum o săptămână, cu noi membri. Iniţial, la Adunarea Generală a Judecătorilor, au fost votaţi membrii din rândul judecătorilor. Ulterior, au fost selectaţi reprezentanţii societăţii civile. În cazul magistraţilor, doar într-un caz, cel puţin oficial, a existat o luptă pentru aceste funcţii. În celelalte cazuri, aşa cum se întâmplă în ultimii ani în justiţie, numărul candidaţilor a coincis cu numărul locurilor vacante.

    La 23 martie 2018, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, din rândul magistraţilor a fost desemnat un membru al Colegiului Disciplinar şi patru membri supleanţi în cadrul aceluiaşi Colegiu, dar şi câte un membru în cadrul Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor şi al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor.

    Colegiile din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii au fost suplinite, acum o săptămână, cu noi membri. Iniţial, la Adunarea Generală a Judecătorilor, au fost votaţi membrii din rândul judecătorilor. Ulterior, au fost selectaţi reprezentanţii societăţii civile. În cazul magistraţilor, doar într-un caz, cel puţin oficial, a existat o luptă pentru aceste funcţii. În celelalte cazuri, aşa cum se întâmplă în ultimii ani în justiţie, numărul candidaţilor a coincis cu numărul locurilor vacante.

    La 23 martie 2018, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, din rândul magistraţilor a fost desemnat un membru al Colegiului Disciplinar şi patru membri supleanţi în cadrul aceluiaşi Colegiu, dar şi câte un membru în cadrul Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor şi al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor.

    Moştenire de 518 mii de lei şi o casă în Chişinău

    Pentru funcţia de membru al Colegiului Disciplinar, buletinele de vot conţineau numele unui singur candidat, Igor Mânăscurtă, propus de Curtea de Apel (CA) Chişinău. La final, acesta a acumulat 381 de voturi, obţinând fotoliul fără a avea vreun concurent. Potrivit magistrat.md, Mânăscurtă a ajuns la CA Chişinău prin decretul preşedintelui R. Moldova din 11 aprilie 2017. Iniţial, Dodon a respins candidatura sa, pentru că ar fi avut dubii vis-a-vis de integritate, dar nu s-a mai opus, după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a propus repetat. ZdG a scris anterior că Igor Mânăscurtă, fost magistrat la Judecătoria Ciocana, Chişinău, e căsătorit cu Carolina Mânăscurtă-Pascari, avocată la biroul „Fenix”. Coincidenţă sau nu, acest birou e amplasat chiar lângă Judecătoria Ciocana. Tatăl ei, Ghenadie Pascari, este avocat la acelaşi birou.

    Pentru cele cinci funcţii de membri supleanţi în Colegiul disciplinar au candidat patru persoane. Iniţial, pentru cele două locuri vacante din partea Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) şi-au depus candidaturile magistraţii Iurie Bejenaru şi Galina Stratulat. Ultima, însă, şi-a retras candidatura „din motive personale”, iar Bejenaru a fost ales, din partea CSJ, cu 326 voturi. Acesta este judecător la CSJ din 2008. În 2016, Bejenaru a primit, prin testament, 518 mii de lei şi o casă de locuit în Chişinău. ZdG a scris anterior că Bejenaru locuia în acel imobil încă înainte de a-l primi drept donaţie de la mama sa.

    Judecătoarea cu Porsche şi cu soţ de la vamă reţinut de procurori

    Pentru cele două locuri din partea Curţilor de Apel au fost doi candidaţi: Iurie Cotruţă, votat ulterior de 288 de colegi, şi Angela Bostan, susţinută cu 236 de voturi. Cotruţă a fost numit la CA Chişinău în 2012. În 2016, soţia judecătorului a primit o donaţie de 277 de mii de lei de la mama sa. Cotruţă, împreună cu alţi patru colegi, a fost urmărit penal în 2015, după demersul fostului preşedinte al CSJ, Mihai Poalelungi. Ulterior, procurorii au clasat dosarul. Angela Bostan este judecătoare la CA Chişinău din 2015. Ruxanda Pulbere a fost singura candidată din partea judecătoriilor pentru singurul loc vacant de membru supleant în cadrul Colegiului Disciplinar pentru instanţele de fond. Ea a obţinut 287 de voturi. Pulbere este judecătoare din 2011. Magistrata conduce un Porsche Cayenne, fabricat în 2011 şi cumpărat în acelaşi an cu 1,2 milioane de lei. În 2017, ea a intrat în posesia unui BMW X4, dar şi în proprietatea unui apartament de 209 m.p.. Magistrata este soţia lui Marcel Pulbere, şef-adjunct, Departament antifraudă şi conformare al Serviciului Vamal. În ianuarie 2018, ZdG a scris că acesta a fost reţinut într-un dosar penal instrumentat de Procuratura Anticorupţie.

    Tatăl unui ministru va evalua performanţele judecătorilor

    Pentru funcţia de membru al Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor pentru singurul loc vacant a candidat un judecător de la CSJ – Iurie Diaconu. El a fost ales cu 319 voturi. Diaconu este judecător la CSJ din 2008. În 2017, el a făcut parte din completul de judecători care a pus punct în dosarul fostului premier, Vlad Filat. În buletinul de vot pentru funcţia de membru permanent al Colegiului pentru selecţia şi cariera judecătorilor erau înscrişi doi candidaţi propuşi de CA Chişinău. Fotoliul a fost adjudecat de Xenofon Ulianovschi, care a obţinut 170 de voturi. Contracandidata acestuia a fost Maria Guzun, colega sa de la CA Chişinău. Ulianovschi este tatăl ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Tudor Ulianovschi. Din 2006, el este judecător la CA Chişinău.

    Tot săptămâna trecută, Angela Otean, secretară generală a Federaţiei Sindicatelor din Moldova, „Sindlex”, şi Stela Botnaru, conferenţiară universitară la Departamentul Drept Penal al Universităţii de Stat, au devenit membre ale Colegiului disciplinar al judecătorilor din rândul societăţii civile.
    Sursa: zdg.md 

  • Magistrați cu onoarea pătată, distinși cu diplome și titluri onorifice

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrați cu probleme de integritate, respinși de la promovare de către șeful statului, sancționați disciplinar sau vizați în anchete ale jurnaliștilor de investigație se numără printre cei 22 de judecători, cărora Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis, marți, 20 martie, să le acorde diplome și titluri onorifice. Centrul de Investigații Jurnalistice a radiografiat parcursul profesional al celor 16 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție, curțile de apel și instanțele de fond din republică, care vor primi „Diploma de onoare a CSM” și al celor șase magistrați care vor primi titlul de „Veteran al sistemului judiciar” și vă prezintă cine sunt și ce „păcate” au unii dintre „cei mai buni judecători din țară”.

    Judecători respinși de șeful statului de la promovare, distinși cu titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”

    Magistrații Lidia Bulgac și Anatolie Minciuna de la Curtea de Apel Chișinău, Vera Toma, judecătoare la Curtea de Apel Bălți, care a demisionat recent, Maria Iftodi și Lucia Danilișin, judecătoare la instanța de la Edineț, și Mihail Macar, președinte al Judecătoriei Hâncești vor primi titlul onorific „Veteran al sistemului judiciar”, care se acordă pentru „devotamentul faţă de sistemul judiciar”, în semn de „stimulare morală a muncii îndelungate a judecătorului şi a devotamentului lui faţă de profesia aleasă”.

    Conferirea titlului onorific, potrivit regulamentului, are ca scop „educarea stimei faţă de funcţia de judecător, păstrarea unităţii sistemului judiciar, încurajarea judecătorilor de a-şi aduce contribuţia personală la înfăptuirea încrederii societăţii în actul de justiţie”. Acest titlu onorific se decernează magistraților care au o vechime în funcţia de judecător mai mare de 25 de ani și care, pe parcursul activităţii în cadrul sistemului au manifestat un comportament ireproşabil, au susţinut evaluarea performanţelor judecătorilor, nu au fost supus răspunderii disciplinare pe parcursul ultimului an de activitate și nu au fost suspendați din funcţie în baza pornirii urmării penale pe numele lor.

    Maria Iftodi, magistrată în Judecătoria Edineț, a fost vizată în Raportul Colegiului disciplinar al CSM pentru anul 2016 pentru „incompetență profesională gravă şi evidentă”. În document se arată că magistrata, în procesul de înfăptuire a justiţiei, a „utilizat expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti ori a emis motivări în mod vădit contrare raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de judecător”. Astfel, în februarie 2016, judecătoarea a fost sancționată cu mustrare aspră de Colegiul Disciplinar, după ce, în mai 2015, a emis o hotărâre prin care a recunoscut Crimeea ca parte a Federației Ruse (!).

    Anatolie Minciuna a fost promovat în 2008 la Curtea de Apel Chișinău, în pofida faptului că șeful de atunci al statului, Vladimir Voronin, a respins candidatura lui, pentru că, potrivit unor informații primite de la SIS, acesta ar fi dat dovadă de comportament nedemn statutului de magistrat. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice arăta că magistratul l-a achitat pe David Mereşinschi, alias „Debil”, cunoscut drept o autoritate criminală, dar şi pe membrii grupării conduse de acesta. Judecătorul Minciuna a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii magistratului și colegilor săi de la Curtea de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

    Tot judecătorul Minciuna a făcut parte din suita de participanți la vânătoarea ilegală din 23 decembrie 2012, în Rezervaţia Naturală „Pădurea Domnească”, în cursul căreia a fost omorât un om.

    În august 2015, presa scria că Minciuna ar fi fost vizat într-un caz privind reținerea unui avocat suspectat că ar mai fi pretins de la o persoană 15.000 de euro pentru a-i influenţa pe magistraţii Curții de Apel să emită o încheiere privind excluderea unor agenţi economici din lista creditorilor în procesul de insolvabilitate. Oamenii legii ar fi percheziționat atunci biroul de serviciu al lui Anatolie Minciuna. Tot în 2015, portalul Moldova Curată scria că  magistratul a solicitat apartament la preț redus în Capitală, chiar dacă avea o casă de apoximativ 50 de metri pătraţi în municipiul Chişinău. Judecătorul a declarat atunci că imobilul respectiv este de fapt o vilă situată într-o suburbie a orașului.

    Cu toate acestea,  judecătorul Anatolie Minciuna a fost decorat acum un an cu Diploma de onoare a CSM și a fost desemnat de CSM în februarie 2017 să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, după ce noua Lege privind evaluarea integrității instituționale a intrat în vigoare, în noiembrie 2016. 

    Mihail Macar, un alt judecător distins cu titlul de „Veteran al sistemului judiciar”, în 2012, a fost respins de președintele Nicolae Timofti pentru a fi numit în funcția de președinte al Judecătoriei Hâncești. Drept temei pentru respingerea candidaturii lui Macar a servit lipsa din declarația sa de avere a unor proprietăți ce aparțin membrilor familiei sale.

    De „Diploma de onoare a CSM” s-au învrednicit Liliana Catan, Iuliana Oprea și Iurie Diaconu de la Curtea Supremă de Justiție, Gheorghe Iovu de la Curtea de Apel Chișinău, Aliona Miron și Constantin Roșca de la Judecătoria Chișinău, Iulia Grosu și Iurie Cotruță de la Curtea de Apel Bălți, Ion Păcăleu și Viorel Pușcaș de la Judecătoria Bălți, Lilia Țurcan de la Judecătoria Edineț, Svetlana Caitaz de la Judecătoria Cahul, Vasile Hrapacov, judecător de instrucție la Judecătoria Comrat, ​Igor Negreanu, judecător de instrucție la Judecătoria Orhei, Emilian Bulat, judecător de instrucție la Judecătoria Hâncești, și Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia.

    Distincția „Diploma de onoare a CSM”, așa cum arată Regulamentul în baza căruia se acordă, „întruchipează o evidenţiere şi o recunoaştere publică a măiestriei judecătorului, o măsură de încurajare în creşterea profesionalismului şi autorităţii corpului judecătoresc, o stimulare morală şi materială a muncii judecătorului”. La acordarea distincției se ia în considerare „numărul de cauze civile, administrative şi penale examinate pe parcursul anului în termen rezonabil, calitatea actului de justiţie, calitatea lucrărilor de secretariat şi a întocmirii actelor judiciare, corectitudinea faţă de părţi, de cetăţeni, de colaboratori, de alţi judecători și lipsa petiţiilor”.

    Trei dintre judecătorii de la CSJ, cărora li s-au acordat Diploma de Onoare, au fost vizați anterior în anchetele Centrului de Investigații Jurnalistice. Liliana Catan și Iurie Diaconu se numără printre cei care au pus punctul final în dosarul ex-premierului Vlad Filat la Curtea Supremă de Justiție. Cei doi au făcut parte și din completul de judecată care în 2014 l-a eliberat pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu, a solicitat ca magistrații care l-au eliberat pe Druță să fie trași la răspundere disciplinară. Colegiul disciplinar a examinat încălcările comise de magistrați, însă a decis să claseze procedurile disciplinare fără a-i sancționa. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM, iar Consiliul a schimbat hotărârea, aplicând sancțiuni sub formă de avertisment.

    Liliana Catan este membra Colegiului pentru Selecție și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Potrivit unei anchete a Ziarului de Gardă, în 2010, Liliana Catan împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri. Magistrata indica în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, însă prețul de piață ar fi fost de câteva ori mai mare.

    Iuliana Oprea se numără printre magistrații care în aprilie 2015 au emis hotărârea prin care obligau Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate încă în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit repezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar. Într-o contestație depusă anterior la CSM, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă solicitau casarea hotărârii Colegiului disciplinar și încetarea procedurii disciplinare „pe motiv că nu a fost comisă vreo abatere”. Hotărârea Colegiului disciplinar a fost contestată și de Inspecția judiciară de pe lângă CSM, care a respins anterior sesizarea Ministerului Finanțelor ca fiind vădit neîntemeiată. După ce Completul de admisibilitate a anulat decizia Inspecției și a transmis cauza în plenul Colegiului, reprezentantul Inspecției a declarat în ședință că niciuna dintre acțiunile invocate de cei de la Finanțe nu reprezintă o abatere disciplinară.

    Gheorghe Iovu, magistrat la Curtea de Apel Chișinău, în februarie 2013, s-a ales cu mustrare aspră, aplicată de Colegiul disciplinar pentru încălcarea normelor imperative ale legislaţiei şi pentru încălcarea gravă a eticii judiciare, după ce, împreună cu alți colegi, i-au redus termenul de detenţie lui Adrian Nichifor, care l-a omorât pe fratele comisarului de Nisporeni, împușcându-l de cinci ori. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice din decembrie 2017 scoate la iveală că Gheorghe Iovu a obținut gratuit un apartament în Chișinău, deși mai avea imobile în proprietate. „Consiliul Municipal Chișinău a executat Hotărârea Curții de Apel Chișinău prin care a obligat municipalitatea să-i ofere magistratului apartament gratuit în Capitală. Colegii judecători au decis să-i dea magistratului Iovu apartament gratuit, chiar dacă în acea perioadă familia Iovu avea deja apartament, proprietara fiind soția acestuia”, se arată în investigație. Iovu a făcut parte din completele de judecată care au emis decizii în cele mai răsunătoare dosare de corupție din ultimii ani. El se numără printre judecătorii care au decis eliberarea din arest a lui Ilon Șor și prelungirea arestului în cazul ex-premierului Vlad Filat.

    Aliona Miron, membră a Colegiului Disciplinar din cadrul CSM, figurează într-o investigație semnată de reporterii de la RISE Moldova, care scoate la iveală faptul că judecătoarea a obținut dreptul de a cumpăra un apartament cu discount, deși avea în proprietate trei imobile. „Printre judecătorii care au obținut dreptul de a contracta un apartament în „Green City” se numără și Aliona Miron. În 2014, magistrata a declarat că familia sa deține mai multe terenuri agricole și trei case cu o suprafață totală de peste 400 de metri pătrați. Două dintre locuințe, situate în Călărași și Nisporeni, au ajuns în proprietatea familiei Miron în calitate de moștenire și donație. Cea de-a treia locuință, este de fapt un apartament la sol de 140 de metri pătrați din Chișinău. Imobilul este amplasat în regiunea Academiei de Studii Economice din Moldova și a fost cumpărat de familia Miron la finele anilor ’90. La aceeași adresă magistrata mai are în proprietate și un garaj ridicat acum câțiva ani”, se arată în ancheta jurnalistică.  

    Viorel Pușcaș, de la Judecătoria Bălți, în 2014 a fost sanționat cu avertisment, pentru faptul că nu înregistra ședințele de judecată. Atunci judecătorul a motivat, în cadrul ședinței CSM, că „înregistrarea audio nu s-a efectuat din cauza ocupării sălilor de judecată unde a fost instalat echipamentul”, dar și din cauză că „s-au descărcat acumulatoarele reportofoanelor”. Motivele invocate de acesta însă au fost calificate de Colegiul Disciplinar drept formale și care „denotă o atitudine iresponsabilă față de obligațiile de serviciu”.

    Lilia Țurcan, magistrată la Judecătoria Edineț, a fost vizată într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice privind creditele de milioane pe care judecătorii le contractează de la bănci. „Lilia Țurcan a contractat un credit în valoare de 1,7 milioane de lei. Potrivit declarației de avere și interese pentru anul 2016, datoria trebuie întoarsă până în anul 2024. Magistrata trebuie să plătească și o dobândă de 10% anual. Așadar, Lilia Țurcan trebuie să achite suma de peste 15.500 de lei în fiecare lună, în timp ce anul trecut salariul lunar al acesteia a constituit 19.000 de lei. Anterior magistrata a declarat portalului Moldova Curată că acest credit a fost contractat pentru fiica sa, care este proprietara unui restaurant și că are de unde întoarce banii. Soțul judecătoarei, Vasile Țurcan, fost șef al Poliției Rutiere din raionul Dondușeni, a avut anul trecut un venit de 87.000 de lei, bani adunaţi din pensia de la Ministerul Afacerilor Interne, dar și din leafa de funcție lunară. Lilia Țurcan nu a explicat cum va reuși să stingă creditul de 1,7 milioane  de lei”, se arată în investigația CIJM.

    Svetlana Caitaz, care, la fel ca Anatolie Minciună, este unul dintre magistrații desemnați în 2017 de CSM să efectueze controlul judiciar asupra testării integrității profesionale, se numără printre judecătorii care, la sfârșitul anului 2012, au fost obligați de CSM să accepte transferul de la Curtea Supremă de Justiție la Curtea de Apel Chişinău sau la o altă instanţă inferioară, fie să plece onorabil din sistem, prezentându-şi demisia. Decizia a fost luată la aproape un an după ce în fruntea Curții Supreme de Justiție a venit Mihai Poalelungi. Astfel, Caitaz a ajuns magistrată la Judecătoria Cahul, sediul Cantemir.

    Judecătoarea a beneficiat de un apartament spațios la preț redus, potrivit unei anchete semnate de RISE Moldova. Caitaz este proprietara unei case de 187 de metri pătrați, cu tot cu construcțiile accesorii, doar că nu în capitală, ci în Cantemir, oraș în care a activat în anii ‘90.

    În același timp, o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice a scos la iveală faptul că magistrata s-a îndatorat în anul 2014 pentru achitarea apartamentului luat la preţ preferenţial, cu 31.500 de euro, bani pe care trebuia să-i întoarcă până la sfârșitul lui 2017. „În doar trei ani, judecătoarea s-a angajat să întoarcă suma de 630.000 de lei, echivalentul salariului ei pentru trei ani. Anul trecut magistrata Caitaz a mai contractat două credite: unul de 100.000 de lei, scadent în 2021, cu o dobândă de 17,5%. Celălalt credit este de 50.000 de lei, bani care vor fi întorşi până în 2019. Un simplu calcul ne arată că din venitul pe care l-a obținut anul trecut familia Caitaz, peste 451.000 de lei (circa 37.000 de lei lunar - n.r.), mai mult de jumătate din sumă este achitată pentru credite. Întrebată cum va reuși să scape de datorii într-o perioadă de câțiva ani, magistrata nu a vrut să comenteze”, se menționează în anchetă.

    Judecătorul Igor Negreanu a ajuns în vizorul presei acum un an, când a scăpat de urmărire penală, după ce membrii CSM au respins două sesizări ale procurorului general, care a solicitat eliberarea acordului pentru pornirea urmăririi penale și tragere la răspundere. Una dintre solicitările procurorului general se referea la pronunțarea unei sentințe, decizii sau hotărâri ilegale, iar cea de-a doua presupusă încălcare, la excesul de putere și depășirea atribuțiilor de serviciu. În urma examinării sesizărilor de către CSM, membrii Consiliului au decis că abaterile care i se invocă magistratului se referă la încălcarea de procedură, iar acest fapt nu cade sub incidența Codului penal.

    Veronica Carapirea, judecător de instrucție la Judecătoria Cimișlia, sediul Basarabeasca, a figurat anterior într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă. La sfârșitul lui 2008, președintele Vladimir Voronin a refuzat numirea Veronicăi Carapirea în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Conform informațiilor din documentul prezidențial, pe Voronin l-a deranjat faptul că aceasta «admite la examinarea dosarelor încălcări serioase ale procedurii judiciare și ale normelor de etică profesională, achitând nemotivat contravenienți și inculpați sau pronunțând sentințe ce contravin vădit legislației și probelor acumulate de organele de anchetă». Președintele a făcut referire la cazul inculpatei Irina Reihert, căreia magistrata i-a redus termenul pedepsei de la aproape şapte ani de închisoare cu executare la cinci ani de închisoare cu suspendare. În aprilie 2009, Vladimir Voronin a semnat totuşi decretul prin care Veronica Carapirea a devenit judecătoare până la pensionare”, potrivit anchetei. În 2012, Veronica Carapirea a intrat din nou în vizorul presei, după ce Colegiul Disciplinar din cadrul CSM i-a aplicat mustrare, pentru că ar fi preluat şi examinat un dosar care era în procedura unui alt judecător. Carapirea invoca atunci o defecţiune a programului electronic de distribuire aleatorie a dosarelor, care nu ar fi funcţionat aproape jumătate de an.

    Din lista judecătorilor propuși inițial de președinții instanțelor pentru acordarea Diplomei de Onoare a CSM au făcut parte și Ion Guzun, Luiza Gafton, Nadejda Toma și Mariana Pitic, de la CSJ, precum și Ion Muruianu, de la Curtea de Apel Chișinău, și Mihail Macar, de la Judecătoria Hâncești. Aceștia au fost însă respinși de membrii CSM.
    Sursa: anticoruptie.md

  • Cine sunt judecătorii care au pus punct în dosarul Filat

    Punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat a fost pus la 12 decembrie 2017 prin decizia unui complet de judecată format din cinci magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Nicolae Gordilă, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun au respins drept vădit neîntemeiate recursurile în anulare declarate de părți. Altfel spus, fostul demnitar a epuizat astfel toate căile naționale de atac prin care ar fi putut obține achitarea sau eliberarea din detenție. Următoarea instanță, la care spun avocații că vor apela, este Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

    Punctul final în dosarul pe numele fostului premier Vladimir Filat a fost pus la 12 decembrie 2017 prin decizia unui complet de judecată format din cinci magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Nicolae Gordilă, Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun au respins drept vădit neîntemeiate recursurile în anulare declarate de părți. Altfel spus, fostul demnitar a epuizat astfel toate căile naționale de atac prin care ar fi putut obține achitarea sau eliberarea din detenție. Următoarea instanță, la care spun avocații că vor apela, este Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).

    Apelat de ZdG pentru a solicita un comentariu al fostului premier referitor la decizia CSJ, avocatul Igor Popa nu a răspuns la telefon. Cu o zi înainte de a se pronunța instanța supremă de justiție, apărătorul declara într-un interviu pentru ZdG că în cazul unei astfel de decizii, „Filat îşi va găsi dreptatea la CtEDO”.

    În același interviu, Igor Popa declara că avocații nu au cunoscut până în ultimul moment numele judecătorilor de la CSJ în gestiunea cărora se afla dosarul.

    „Este o practică vicioasă creată în instanțele din R. Moldova. Or, conform jurisprudenței CtEDO, avocații trebuie să cunoască numele și prenumele judecătorilor, care vor constitui completul de judecată desemnat să decidă asupra admisibilității în principiu a recursului în anulare. Dacă am ști cine sunt judecătorii care examinează cererea și ar apărea anumite semne de întrebare legate de integritatea lor, ne-am rezerva dreptul să îi recuzăm”, declara la 11 decembrie avocatul lui Vlad Filat.

    ZdG a scris anterior despre averile judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiție și imobilele în care aceștia locuiesc, constatând că majoritatea dintre aceștia preferă să locuiască în case la sol, multietajate

    În luna martie 2013 ZdG arăta casa de lux în care locuiește Nicolae Gordilă, actualul vicepreședinte al Colegiului Penal al CSJ şi unul din­tre magis­tra­ţii vizaţi într-un dosar pe care, în 2012, R. Mol­dova l-a pier­dut la CEDO.

    Liliana Catan a lucrat, din 2005, la CA Chișinău, iar la CSJ a fost promovată în noiembrie 2013. În 2010, judecătoarea, împreună cu soțul său, Petru Catan, și-au cumpărat un teren în or. Codru, mun. Chișinău, iar peste doi ani, în februarie 2012, au reușit să finalizeze construcția unei case moderne, cu două niveluri.

    Deși magistrata indică în declarația cu privire la venituri și proprietate că imobilul ar valora puțin peste jumătate de milion, prețul său de piață este de câteva ori mai mare.

    Ion Guzun, magistrat la CSJ din februarie 2014, are două case. Una în r. Criuleni, s. Măgdăcești, iar o alta, în com. Trușeni, mun. Chișinău, aflată, în momentul de faţă, în construcție. Cei doi soți afirmă că au început să construiască imobilul în anul 2012, atunci când au procurat terenul. Soția lui Ion Guzun este Maria Guzun, judecătoare la CA Chișinău.

    Iurie Diaconu, un alt judecător care activează la CSJ din 2008, are casă în construcție în or. Chișinău, pe care o indică în declarațiile de avere.

    Judecătoarea Elena Covalenco locuiește la bloc. Aceasta declară un apartament de 73 m. p.,
    Sursa: Zdg.md

  • Marile dosare ale lui 7 aprilie

    Dosarul lui Perju, condamnare definitivă cu inculpat fugar
    Ion Perju, ex-poliţistul învi­nuit de moar­tea lui Vale­riu Boboc, este sin­gu­rul con­dam­nat defi­ni­tiv într-un dosar de rezo­nanţă legat de eve­ni­men­tele din apri­lie 2009. La 15 decem­brie 2015, printr-o deci­zie pro­nu­nţată inte­gral la 22 ianu­a­rie 2016, jude­că­to­rii Curţii Supreme de Jus­ti­ţie Nico­lae Gor­dilă, Iurie Dia­conu, Elena Cova­lenco, Lili­ana Catan şi Ion Guzun au res­pins recur­su­rile figu­ranţi­lor din dosar şi au menţi­nut sen­tinţa de con­dam­nare la 10 ani de închi­soare cu exe­cu­tare în peni­ten­ciar de tip închis, cu pri­va­rea de drep­tul de a activa în orga­nele publice pe un ter­men de 5 ani, emisă în mar­tie 2015 de CA Chi­şi­nău. Doar că, încă de atunci, Ion Perju a pără­sit R. Mol­dova, fiind astăzi anu­nţat în cău­tare, fără a fi găsit.

    Dosarul lui Perju, condamnare definitivă cu inculpat fugar
    Ion Perju, ex-poliţistul învi­nuit de moar­tea lui Vale­riu Boboc, este sin­gu­rul con­dam­nat defi­ni­tiv într-un dosar de rezo­nanţă legat de eve­ni­men­tele din apri­lie 2009. La 15 decem­brie 2015, printr-o deci­zie pro­nu­nţată inte­gral la 22 ianu­a­rie 2016, jude­că­to­rii Curţii Supreme de Jus­ti­ţie Nico­lae Gor­dilă, Iurie Dia­conu, Elena Cova­lenco, Lili­ana Catan şi Ion Guzun au res­pins recur­su­rile figu­ranţi­lor din dosar şi au menţi­nut sen­tinţa de con­dam­nare la 10 ani de închi­soare cu exe­cu­tare în peni­ten­ciar de tip închis, cu pri­va­rea de drep­tul de a activa în orga­nele publice pe un ter­men de 5 ani, emisă în mar­tie 2015 de CA Chi­şi­nău. Doar că, încă de atunci, Ion Perju a pără­sit R. Mol­dova, fiind astăzi anu­nţat în cău­tare, fără a fi găsit.

    continuarea: zdg.md

  • Milioanele şi achiziţiile judecătorilor de la CSJ

    La Curtea Supremă de Justiţie se trăieşte pe picior mare. Practic toţi judecătorii instanţei supreme au avut, în 2014, un salariu de peste 200 mii de lei pe an, deci, de peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase.

    Anul 2014 a fost primul în care judecătorii din R. Moldova au simţit, prin intermediul propriilor buzunare, faptul că le-au fost mărite salariile. Iar cei mai mari beneficiari au fost magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), ale căror salarii variază între 4,8 şi 5 salarii medii pe economie. În 2014, judecătorii nu au trăit însă doar din salarii. Pentru că majoritatea dintre ei sunt în vârstă, au beneficiat şi de pensii, care au fost la fel de grase, de peste 10 mii de lei pe lună. Chiar şi aşa, mulţi judecători nu au trăit doar din banii primiţi de la stat, ci şi din dobânzile datorate depozitelor impresionante din bănci sau din vânzarea şi închirierea unor imobile.

    La Curtea Supremă de Justiţie se trăieşte pe picior mare. Practic toţi judecătorii instanţei supreme au avut, în 2014, un salariu de peste 200 mii de lei pe an, deci, de peste 16 mii de lei pe lună, iar majoritatea, pe lângă salariu, au beneficiat şi de o pensie lunară de peste 10 mii de lei. Unii magistraţi au conturi grase în bănci, iar alţii, tot în 2014, şi-au cumpărat locuinţe sau maşini luxoase.

    Anul 2014 a fost primul în care judecătorii din R. Moldova au simţit, prin intermediul propriilor buzunare, faptul că le-au fost mărite salariile. Iar cei mai mari beneficiari au fost magistraţii de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), ale căror salarii variază între 4,8 şi 5 salarii medii pe economie. În 2014, judecătorii nu au trăit însă doar din salarii. Pentru că majoritatea dintre ei sunt în vârstă, au beneficiat şi de pensii, care au fost la fel de grase, de peste 10 mii de lei pe lună. Chiar şi aşa, mulţi judecători nu au trăit doar din banii primiţi de la stat, ci şi din dobânzile datorate depozitelor impresionante din bănci sau din vânzarea şi închirierea unor imobile.

    Iurie Diaconu, anul 2014 a fost extrem de productiv. Conform declaraţiei cu privire la venituri şi proprietăţi, acesta a vândut un teren în Chişinău cu 846 mii de lei, dar şi locuinţa, automobilul şi un garaj, pentru care a obţinut aproximativ 2,5 milioane de lei. Pe lângă aceste cifre, Diaconu a avut un venit din salariu de 211 mii de lei, alţi 35 de mii din activitatea didactică, dar şi 162 de mii de lei din pensie (pensie lunară de 13500 de lei). În total, în 2014, judecătorul a avut venituri de peste 3,5 milioane de lei. A cheltuit doar o parte din ei, procurându-şi un Mercedes E 250 CDI.

    Şi pentru Oleg Sternioală, anul trecut a fost unul plin. El a fost avansat de la Judecătoria Buiucani, unde deţinea funcţia de preşedinte, la CSJ. Din cele două locuri de muncă, judecătorul a agonisit 199 mii de lei, iar alţi 9 mii de lei i-a câştigat din participarea într-un proiect. Cei mai mulţi bani Sternioală i-a adunat, însă, din celebrarea căsătoriei, în jur de 60 mii de euro, echivalentul, în acest moment, a 1,2 milioane de lei. Sternioală s-a căsătorit în octombrie 2014, pentru a doua oară, petrecerea fiind dată într-un local de lux din Chişinău. La eveniment au participat capii justiţiei, dar şi oameni de afaceri. Naş i-a fost avocatul Iurie Tabarcea. Sternioală a şi investit o parte din banii încasaţi la nuntă, cumpărându-şi un apartament de 89 m.p. Soţia acestuia, avocată, a adus acasă 39 mii de lei. Judecătorul are şi datorii către două firme de construcţie: SRL Silentagro – 13 mii de euro, după ce a achitat deja 26 de mii, şi „Cand-Vas” – aproape 18 mii de euro, după ce a achitat alţi 18 mii. În declaraţia de avere pentru 2014, Sternioală a trecut şi firma de publicitate SRL „Adverts”, la care unul dintre fondatori este fiul său din prima căsătorie, Alexandru.

    Şi familia judecătorului Vladimir Timofti a avut anul trecut venituri de peste un milion de lei. Timofti a avut un salariu de 220 de mii pe an, 70 de mii din activitatea didactică şi 162 de mii din pensie. Soţia sa, fiind notar, a declarat venituri de 603 mii de lei, iar alţi 14 mii din darea în arendă a unui imobil. Anul trecut, o parte din bani, familia Timofti i-a cheluit pe un Hyundai Santa Fe în valoare de 28 mii de euro (aproape 600 mii de lei), asta deşi mai aveau o Kia Geed SV şi un Rover.

    Judecătoarea cu cel mai mare salariu declarat Mai mulţi judecători, împreună cu membrii familiilor lor, au indicat venituri de aproape un milion. Magistrata Maria Ghervas, bunăoară, a avut un salariu de 273 mii de la CSJ şi Judecătoria Botanica (aproape 23 mii pe lună, cel mai mare salariu declarat, dintre judecătorii CSJ), 124 de mii din pensie (10 mii lunar) şi alţi 50 de mii din diverse proiecte la care a participat. Soţul său, procurorul Iurie Ghervas, a adus acasă 100 de mii de lei din salariu şi 60 de mii din pensie. Copilul lor a adus şi el 9500 USD (180 mii de lei) din programul Work and Travel. În total, venitul familiei a depăşit suma de 800 mii de lei. Şi Petru Moraru, care a primit 187 de mii din salariul de judecător al CSJ, 84 mii de lei din darea în arendă a unui spaţiu şi alţi 398 de mii din vânzarea unui apartament, este în top. Soţia sa, avocată, a adus acasă 75 mii de lei. Soţii Moraru şi-au cumpărat anul trecut un apartament de 70 m.p., deşi au două case de locuit, un oficiu şi un Mercedes, pe care-l conduc prin comodat. Ei au şi trei credite, unul de 30 mii de lei, din 2012, şi două din 2014, de 205 mii de lei.

    Constantin Alerguş a avut un salariu de 223 mii de lei în 2014 (18,5 mii pe lună), dar împreună cu soţia, care are şi pensie, şi salariu, dar şi din înstrăinarea unui imobil, a raportat venituri în sumă de 730 mii de lei. Iurie Bejenaru, judecător la CSJ din 2008, a raportat, în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe 2014, un salariu de 219 mii de lei (peste 18 mii pe lună), plus alţi 11 mii de lei obţinuţi din activitatea didactică. Soţia acestuia a avut un venit de 488 mii de lei, fiind angajată la Autoritatea Aeronautică Civilă. Anul trecut, soţii Bejenaru au procurat un automobil de model Mitsubishi Lancer, pe care-l conduc în bază de comodat. Cei doi soţi deţin şi un BMW 730 ld, procurat cu un an înainte. În total, anul trecut, soţii Bejenaru au avut un venit oficial de aproximativ 720 mii de lei. Şi familia controversatului judecători Ion Druţă a raportat venituri semnificative. Judecătorul a avut un salariu de 216 mii de lei, iar alţi 28 de mii i-a câştigat din activitatea didactică. Soţia sa a avut un salariu de 12 mii de euro (aproximativ 200 mii de lei) de la firma Winco Corporation LP şi alţi 256 mii de lei din alte surse. În total, aproximativ 700 mii de lei.

    Magistrata Iulia Sârcu a avut un salariu de 252 mii de lei, 30 mii din activitatea didactică, alţi 20 de mii dintr-un depozit şi 155 de mii din pensie. Soţul său, procurorul Isai Sârcu, a avut un salariu de 131 mii de lei şi o pensie de 69 de mii. Chiar anul acesta, soţii Sârcu şi-au deschis un depozit în care deţin 20 mii USD. Cei doi mai au un cont cu 20 mii de lei. Galina Stratulat a avut un salariu de 212 mii de lei în 2014, 283 mii de lei din înstrăinarea unui imobil şi 162 de mii din pensie. Ea şi-a cumpărat anul trecut un apartament grandios, de 169,8 m.p., cu o valoare cadastrală de 1,5 milioane de lei. Magistrata are două conturi bancare, unul din 2012, de 100 mii de lei, şi altul de 15 mii de euro din 2014.

    Nicolae Gordilă, numit recent în funcţia de vicepreşedinte al CSJ, a avut şi el venituri de peste jumătate de milion de lei anul trecut: 230 mii din salariu, 167 mii din vânzarea unui automobil Honda CRV şi 155 de mii din pensie. Anul trecut, acesta şi-a cumpărat un BMW fabricat tocmai în 1993. Soţia, avocată, a avut un salariu de 37 mii de lei.

    Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, a avut un salariu de 259 mii de lei anul trecut, alţi 10 mii din activitatea didactică şi 195 de mii din pensie. Soţia sa, angajată la Ministerul Justiţiei, a declarat un salariu de 69 mii de lei şi alţi 26 de mii de pe urma unui concediu medical. Totuşi, preşedintele CSJ este cel mai bogat judecător din această instanţă, el deţinând în conturi bancare 350 mii de euro (7 milioane de lei). 317 mii de euro sunt în conturile de la Victoriabank, iar alţi 33 de mii, într-o bancă din Strasbourg, Franţa. Cel mai probabil, banii au fost câştigaţi atunci când era judecător la CtEDO.

    Sveatoslav Moldovan a avut un salariu de 220 mii de lei şi 163 de mii din pensie, în timp ce soţia sa, un salariu de 61 de mii, o pensie de 16 mii, 11 mii din depuneri financiare şi vreo 50 mii de lei din darea în locaţiune a unui spaţiu. Soţii Moldovan au avut în 2014 237 mii de lei în conturi. O parte au fost cheltuiţi, rămânând, la începutul lui 2015, doar 30 de mii. Anul trecut, familia judecătorului şi-a cumpărat un apartament de 50 m.p., de 600 mii de lei, deşi avea altele două, de 107 şi 98 m.p. Şi Nicolae Clima, magistratul plecat recent din sistem, a avut anul trecut venituri oficiale de aproape jumătate de milion de lei: 222 mii de lei din salariu, 46 de mii din activitatea didactică şi alţi 194 de mii din pensie.

    Ala Cobăneanu a avut în 2013 un venit din salariu de 218 mii de lei, 20 de mii din activitatea didactică şi 162 de mii din pensie. Anul trecut, a fost unul destul de bogat în evenimente pentru judecătoare. Aceasta şi-a cumpărat o casă aflată acum în proces de construcţie în. or. Cricova, mun. Chişinău, pentru care a luat un credit de 1,65 milioane de lei de la Victoriabank, cu o dobândă anuală de 10%, dar şi un teren pentru construcţii. Ambele au fost ipotecate pentru a acoperi creditul, pe care ar urma să-l restituie până în 2028.

    Precizăm că am analizat toate declaraţiile de avere depuse de judecătorii CSJ pe anul 2014 şi postate zilele trecute pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii. Şi am constatat că, dintre toate familiile de judecători, cel mai mic venit raportat pe anul trecut a fost „de doar” 275 mii de lei (venit lunar de 23 mii de lei) şi a fost cel al familiei judecătorului Ghenadie Nicolaev. Acesta a declarat un salariu de 213 mii de lei, 19 mii din participarea la proiecte pe justiţie şi 10 mii de lei din vânzarea unui garaj. Soţia sa, avocată, a avut venituri de 35 mii de lei. Un venit aproape similar, de 300 mii de lei, a avut în 2014 şi familia judecătorului Dumitru Mardari. Magistratul a indicat un salariu de 268 de mii, primit de la CSJ şi Judecătoria Ciocana, unde a activat în prima parte a anului, dar şi 10 mii de lei proveniţi din activitatea didactică.

    Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de către A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

     
  • Săptămână NEAGRĂ pentru judecători. Opt magistrați, SANCȚIONAȚI disciplinar

    Opt judecători din mai multe instanțe din republică au fost sancționați disciplinar săptămâna aceasta de către Consiliul Superior al Magistraturii.

    Membrii CSM au decis că judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun, judecătorul Curții de Apel Chișinău Boris Bârcă, judecătorul Judecătoriei Buiucani Serghei Lazari, judecătorul de la Judecătoria Botanica Vitalie Stratan și judecătorii Judecătoriei Orhei, Ecaterina Buzu și Sergiu Procopciuc, să fie sancționați disciplinar plin aplicarea unui avertisment.

    Opt judecători din mai multe instanțe din republică au fost sancționați disciplinar săptămâna aceasta de către Consiliul Superior al Magistraturii.

    Membrii CSM au decis că judecătorii Curții Supreme de Justiție (CSJ) Iurie Diaconu, Liliana Catan și Ion Guzun, judecătorul Curții de Apel Chișinău Boris Bârcă, judecătorul Judecătoriei Buiucani Serghei Lazari, judecătorul de la Judecătoria Botanica Vitalie Stratan și judecătorii Judecătoriei Orhei, Ecaterina Buzu și Sergiu Procopciuc, să fie sancționați disciplinar plin aplicarea unui avertisment.

     

     
  • Eliberatorii lui Druţă, avertizaţi

    Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie, care l-au eliberat acum un an pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, au fost sancţionaţi cu avertisment.Motivul: au încălcat norma imperativă a legislaţiei. Este vorba despre Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun.Decizia a fost luată de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, după ce anterior Colegiul Disciplinar a decis să claseze procedura pornită pe numele acestora de către membrul CSM, Tatiana Răducanu. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM.  

    Judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie, care l-au eliberat acum un an pe interlopul Ion Druţă, zis şi Vanea Pisateli, au fost sancţionaţi cu avertisment.Motivul: au încălcat norma imperativă a legislaţiei. Este vorba despre Iurie Diaconu, Liliana Catan şi Ion Guzun.Decizia a fost luată de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, după ce anterior Colegiul Disciplinar a decis să claseze procedura pornită pe numele acestora de către membrul CSM, Tatiana Răducanu. Răducanu nu a fost de acord şi a contestat hotărârea la CSM.  

    în primăvara anului 2014, magistraţii de la CSJ l-au eliberat pe Vanea Pisateli, după ce Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru o crimă gravă - comandarea unui triplu omor. Singurul judecător din complet care a avut o opinie separată a fost Ion Arhiliuc, care a considerat că Druţă trebuia să rămână după gratii, întrucât potrivit lui, probele au demonstrat incontestabil vinovăţia acestuia. În legătură cu acest caz, membrul CSM, Tatiana Răducanu a solicitat ca magistrații Liliana Catan, Iurie Diaconu şi Ion Guzun să fie trași la răspundere disciplinară. Cei trei judecători nu s-au prezentat la şedinţă pentru a-şi expune poziţia şi au solicitat ca subiectul să fie examinat în lipsa lor. 

    Amintim că Ion Druță, alias Vanea Pisateli este judecat pentru faptul că în anul 2000 ar fi comandat asasinarea a trei bărbați. Potrivit poliţiei, victimele au fost răpite de un alt interlop, Robert Gârleanu, care la ordinul lui Druță le-a executat într-o locuință din Ialoveni. Cadavrele au fost îngropate într-o pădure de pe traseul Chişinău-Hânceşti și descoperite opt ani mai târziu. Druță a fost reţinut în toamna anului trecut, fiind învinuit, într-un alt dosar, de trafic de arme.  

     

     
  • Interlop eliberat de Curtea Supremă

    Decizie şoc a Curţii Supreme de Justiţie. Interlopul Ion Druţă, cunoscut în lumea criminală drept "Vanea Pisateli", condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru comandarea unui triplu omor, a fost eliberat. Acum 2 săptămâni, magistraţii Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Ion Arhiliuc, Liliana Catan şi Ion Guzun au admis cererea de recurs depusă de avocatul inculpatului, au dispus rejudecarea cazului la Curtea de Apel şi eliberarea lui Pisateli din puşcărie. 

    Decizie şoc a Curţii Supreme de Justiţie. Interlopul Ion Druţă, cunoscut în lumea criminală drept "Vanea Pisateli", condamnat la 20 de ani de puşcărie pentru comandarea unui triplu omor, a fost eliberat. Acum 2 săptămâni, magistraţii Elena Covalenco, Iurie Diaconu, Ion Arhiliuc, Liliana Catan şi Ion Guzun au admis cererea de recurs depusă de avocatul inculpatului, au dispus rejudecarea cazului la Curtea de Apel şi eliberarea lui Pisateli din puşcărie. 

     

     
  • MAGISTRAŢI CU CONDAMNĂRI LA CURTEA EUROPEANĂ, EVALUAŢI EXCELENT

    Astfel, cei 27 de judecători de la CSJ evaluaţi în toamna trecută au susţinut „excelent” proba evaluării. Aceşti magistraţi sunt: Svetlana NovacNicolae GordilăDumitru VisterniceanGhenadie NicolaevVladimir TimoftiIurie Diaconu;

    Astfel, cei 27 de judecători de la CSJ evaluaţi în toamna trecută au susţinut „excelent” proba evaluării. Aceşti magistraţi sunt: Svetlana NovacNicolae GordilăDumitru VisterniceanGhenadie NicolaevVladimir TimoftiIurie Diaconu;

    Constantin AlerguşIon ArhiliucAndrei Harghel; Elena Covalenco;Constantin GurschiIulia Sîrcu; Iurie Bejenaru; Ion Vîlcov; Sveatoslav Moldovan; Ala CobăneanuTamara Chişca-DonevaGalina Stratulat;Valeriu DoagăIuliana OpreaValentina ClevadîIon Corolevschi;Tatiana RăducanuNicolae ClimaVera Macinskaia; Svetlana Filincovaşi Mihai Poalelungi. Potrivit Hotărârilor Colegiului, doar 3 din cei 27 magistraţi de la CSJ cărora le-u fost evaluate performanţele nu au adoptat hotărâri care ar fi încălcat prevederile CEDO. Aceştia sunt: Iurie Diaconu, Ion Arhiliuc şi Elena Covalenco. Alţi trei judecători: preşedintele CSJ Mihai Poalelungi şi vicepreşedinţii Svetlana Filincova şi Constantin Gurschi nu au fost evaluaţi după criteriile stabilite pentru toţi judecătorii, deoarece preşedinţii şi vicepreşedinţii de instanţe din ţară sunt evaluaţi după alte criterii.

     
  • Curaj.TV - Judecătorii CSJ recunosc că s-au făcut greşeli în dosarul Ghimp

    Judecătorii CSJ recunosc că s-au făcut greşeli în dosarul Ghimp impotriva politiştilor torţionari Cojocari, Pascari, Bagrin.

    Judecătorii CSJ recunosc că s-au făcut greşeli în dosarul Ghimp impotriva politiştilor torţionari Cojocari, Pascari, Bagrin.

     

     
  • Dinastii de judecători

    Tot în iulie, Iurie Diaconu, judecător al Curţii Supreme de Justiţie şi Nina Traciuc, judecător al Curţii de Apel Chişinău, au cerut ca fii lor, Sandu Diaconu şi Constantin Traciuc, să fie înmatriculaţi la USM. Tot la acea dată, Oleg Melniciuc, pe atunci preşedinte interimar al Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău, a solicitat înmatricularea la Facultatea Drept a fiicei judecătorului de instrucţie, Ghenadie Morozan, Constanţia Morozan. Iar Gheorghe Scutelnic, preşedinte al Curţii de Apel Bălţi, a solicitat CSM să o înmatriculeze pe Svetlana Ghercavii la studii de masterat la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat „Aleco Russo” din or. Bălți.

    Tot în iulie, Iurie Diaconu, judecător al Curţii Supreme de Justiţie şi Nina Traciuc, judecător al Curţii de Apel Chişinău, au cerut ca fii lor, Sandu Diaconu şi Constantin Traciuc, să fie înmatriculaţi la USM. Tot la acea dată, Oleg Melniciuc, pe atunci preşedinte interimar al Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău, a solicitat înmatricularea la Facultatea Drept a fiicei judecătorului de instrucţie, Ghenadie Morozan, Constanţia Morozan. Iar Gheorghe Scutelnic, preşedinte al Curţii de Apel Bălţi, a solicitat CSM să o înmatriculeze pe Svetlana Ghercavii la studii de masterat la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat „Aleco Russo” din or. Bălți.

     

     
  • Парламент Молдовы назначил в должность двух судьей Высшей судебной палаты

    Парламент назначил 29 мая в должность двух судьей Высшей судебной палаты – Елену Коваленко и Юрия Диакону. Решение было принято единогласно. 
    Председатель парламентской Комиссии по назначениям и иммунитету Владимир Цуркан заявил на пленарном заседании парламента, что эти судьи соответствуют требованиям действующего законодательства относительно должности судьи Высшей судебной палаты.

    Парламент назначил 29 мая в должность двух судьей Высшей судебной палаты – Елену Коваленко и Юрия Диакону. Решение было принято единогласно. 
    Председатель парламентской Комиссии по назначениям и иммунитету Владимир Цуркан заявил на пленарном заседании парламента, что эти судьи соответствуют требованиям действующего законодательства относительно должности судьи Высшей судебной палаты.

     

     
Infografice
LASĂ UN COMENTARIU