База данных судей Республики Молдовa
Пример: Patrascu Natalia
Расширенный поиск
foto: zdg.md

Диакону Михаил

Апелляционная Палата Кишинэу, Судья

Биографические данные

Дата назначения на должность:17.06.2004 г.

Решением ВСМ №1040/34 от 23 декабря 2014 г. был назначен для исполнения полномочий судьи по уголовному преследованию в Суде сектора Буюкань мун. Кишинэу, на период 23.12.2014 г. - 22.12.2017 г.

Решением ВСМ №179/7 от 26 февраля 2013 г. был назначен для исполнения полномочий судьи по уголовному преследованию Суда на период невозможности последнего исполнять свои служебные обязанности.

Указом Президента РМ №1863-III от 17 июня 2004 г. назначен на пятилетний срок, на должность судьи Суда сектора Буюкань мун. Кишинэу.

Год рождения: 1973

Научное звание: доктор юридических наук, Решение  Совета по аккредитации и аттестации РМ АТ-2-3- от 21.07.2013 г.

Обучение/Дипломы
1994 - 1999 гг. юридический факультет, Государственный университет Молдовы
21.06.2013 присуждается научное звание доктора юридических наук

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
01.07.1998 г. - 01.10.1999 г. - секретарь суда, Апелляционная палата, мун. Кишинэу
01.10.1999 г. - 12.06.2003 г. старший консультант Управления обобщения практики и анализа судебной практики Апелляционной палаты Республики Молдова.
С 01.09.1999 г., по совместительству, лектор Кафедры права Колледжа агробизнеса и Университета прикладного интегрированного образования.

Дата назначения на должность:17.06.2004 г.

Решением ВСМ №1040/34 от 23 декабря 2014 г. был назначен для исполнения полномочий судьи по уголовному преследованию в Суде сектора Буюкань мун. Кишинэу, на период 23.12.2014 г. - 22.12.2017 г.

Решением ВСМ №179/7 от 26 февраля 2013 г. был назначен для исполнения полномочий судьи по уголовному преследованию Суда на период невозможности последнего исполнять свои служебные обязанности.

Указом Президента РМ №1863-III от 17 июня 2004 г. назначен на пятилетний срок, на должность судьи Суда сектора Буюкань мун. Кишинэу.

Год рождения: 1973

Научное звание: доктор юридических наук, Решение  Совета по аккредитации и аттестации РМ АТ-2-3- от 21.07.2013 г.

Обучение/Дипломы
1994 - 1999 гг. юридический факультет, Государственный университет Молдовы
21.06.2013 присуждается научное звание доктора юридических наук

Соответствующая профессиональная деятельность
Юридическая деятельность
01.07.1998 г. - 01.10.1999 г. - секретарь суда, Апелляционная палата, мун. Кишинэу
01.10.1999 г. - 12.06.2003 г. старший консультант Управления обобщения практики и анализа судебной практики Апелляционной палаты Республики Молдова.
С 01.09.1999 г., по совместительству, лектор Кафедры права Колледжа агробизнеса и Университета прикладного интегрированного образования.

Unknown ObjectС 01.09.2001 г., по совместительству,  лектор ассистент Кафедры юридических наук Академии публичной администрации при президенте Республики Молдова
12.06.2003 г. - 17.06.2004 г. - главный консультант Управления делопроизводства, отдела по уголовным делам Высшей судебной палаты Республики Молдова
17.06.2004 г. назначен на должность судьи Суда сектора Буюкань, мун. Кишинэу, на пятилетний срок (Указ №1863-III)
21.04.2009 г. - назначен на должность судьи, до достижения предельного возраста (Указ №2203-IV)

Юридическая деятельность
15 научных работ, опубликованных в научных журналах и в сборниках материалов научных конференций
1 монография

Решением №70/13 от 12 июня 2015 г., Состав по допустимости №2 Дисциплинарной коллегии отклонил жалобу компании „CG Ventrure B.V.", адвокат Виктор Бурак, о привлечении к дисциплинарной ответственности судьи Суда сектора Буюкань мун. Кишинэу Михаила Диакон.

Состав по допустимости №1 Дисциплинарной коллегии Решением №28/5 от 06 апреля 2015 г. отклонил жалобу Зоп Георге по фактам, которые могут явиться дисицплинарными нарушениями, допущенными судьей Суда сектора Буюкань мун. Кишинэу, Михаила Диакону.

21.08.2013 г., было возбуждено дисциплинарное производство в отношении Диакону Михаила, судьи суда сектора Буюкань мун. Кишинэу, на основании ст. 15 части (1) п. c), art. 21, 22 части (1) лит. f1) h1) и k) Закона о статусе судьи и на основании ст. 10 части (1), ст. 11 и 12 Закона о дисциплинарной коллегии и дисциплинарной ответственности судей. Решением №42/13 от 29 ноября 2013 г. дисциплинарная процедура была прекращена. Решением №247/9 от 11 марта 2014 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Дисциплинарной коллегии №42/13 от 29 ноября 2013 г.

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в отношении судьи было подано 28 жалоб, все признанные необоснованными.

Решением №70/13 от 12 июня 2015 г., Состав по допустимости №2 Дисциплинарной коллегии отклонил жалобу компании „CG Ventrure B.V.", адвокат Виктор Бурак, о привлечении к дисциплинарной ответственности судьи Суда сектора Буюкань мун. Кишинэу Михаила Диакон.

Состав по допустимости №1 Дисциплинарной коллегии Решением №28/5 от 06 апреля 2015 г. отклонил жалобу Зоп Георге по фактам, которые могут явиться дисицплинарными нарушениями, допущенными судьей Суда сектора Буюкань мун. Кишинэу, Михаила Диакону.

21.08.2013 г., было возбуждено дисциплинарное производство в отношении Диакону Михаила, судьи суда сектора Буюкань мун. Кишинэу, на основании ст. 15 части (1) п. c), art. 21, 22 части (1) лит. f1) h1) и k) Закона о статусе судьи и на основании ст. 10 части (1), ст. 11 и 12 Закона о дисциплинарной коллегии и дисциплинарной ответственности судей. Решением №42/13 от 29 ноября 2013 г. дисциплинарная процедура была прекращена. Решением №247/9 от 11 марта 2014 г., Высший совет магистратуры утвердил Решение Дисциплинарной коллегии №42/13 от 29 ноября 2013 г.

Согласно информации Судебной инспекции Высшего совета Магистратуры в отношении судьи было подано 28 жалоб, все признанные необоснованными.

 

Решение №27/1 от 31.01.2020 г.

Решение №37/1 от 31.01.2020 г.

Решение №288/9 от 29.11.2019 г.

Решение №34/3 от 15.03.2019 г.

Решение №360/12 от 13.12.2018 г.

Решение №112/4 от 30.03.2018 г.

Решение №312/16 от 03.07.2018 г.

Решение №4/4 от 20.04.2018 г.

Решение №259/10 от 15.09.2017 г.

Решение №4/2 от 24.02.2017 г.

Решение №5/3 от 24.03.2017 г.

Решение №45/11 от 24.11.2017 г.

Решение №175/9 от 26.05.2017 г.

Решение №28/4 от 05.05.2017 г.

Решение №204/10 от 14.03.2017 г.

Решение №236/23 от 11 октября 2016 г.

Решение №112/9 от 15 апреля 2016 г.

Решение №67/5 от 18.03.2016 г.

Решение №28/5 от 06 апреля 2015 г.

Решение №70/13 от 12 июня 2015 г

Решение №247/9 от 11 марта 2014 г.

Решение №42/13 от 29.11.2013 г.

Решение №59/17 от 16.12.2016 г.

Новости
  • Doi magistrați, care vor să fie promovați la CSJ, au primit 73 și, respectiv, 81 de puncte la evaluare

    Doi judecători de la Curtea de Apel Chișinău, care au solicitat promovarea în funcție la o instanță ierarhic superioară, au primit câte 73 și 81 de puncte, în urma evaluării. Este vorba despre Stelian Teleucă și Mihail Diaconu. Deciziile colegiilor de specialitate în acest sens au fost publicate, recent, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura magistratului Stelian Teleucă pentru a participa la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). 

    Doi judecători de la Curtea de Apel Chișinău, care au solicitat promovarea în funcție la o instanță ierarhic superioară, au primit câte 73 și 81 de puncte, în urma evaluării. Este vorba despre Stelian Teleucă și Mihail Diaconu. Deciziile colegiilor de specialitate în acest sens au fost publicate, recent, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

    Astfel, Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor a admis candidatura magistratului Stelian Teleucă pentru a participa la concursul pentru suplinirea funcţiei de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). 

    Potrivit deciziei, Stelian Teleucă a fost numit judecător în anul 2006, iar din decembrie 2014 acesta activează la Curtea de Apel Chișinău. În prezent, magistratul este membru al Colegiului disciplinar și face parte din Grupul de lucru instituit de către Ministerul Justiției care elaborează politica de ”dezvoltare a mijloacelor alternative de soluționare a litigiilor”.

    În același timp, în luna aprilie, Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor a analizat activitatea magistratului Mihail Diaconu. Potrivit deciziei, acesta activează în funcție din anul 2004. Timp de aproximativ 13 ani a făcut parte din colegiul de magistrați de la instanța de prim nivel din municipiul Chișinău, iar din septembrie 2018 este judecător la Curtea de Apel Chișinău. Pe parcursul ultimilor trei ani, Mihail Diaconu a examinat aproximativ 6,4 mii de dosare. În urma evaluării, Colegiul i-a acordat magistratului calificativul ”foarte bine”.

    Amintim că, Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat concurs pentru ocuparea a cinci funcții vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Potrivit datelor de pe site-ul CSM, până acum nouă judecători au fost evaluați și incluși în Registrul candidaților care se pot înscris la concurs. Aceștia au primit între 60 și 74 de puncte.
    Sursa: bizlaw.md

  • Magistrați controversați vor să fie promovați în sistem

    Mihail Diaconu, unul dintre judecătorii „din iad”, supranumit astfel după ce a judecat în comisariate mai mulți tineri care au participat la protestele din aprilie 2009, vrea să fie promovat la instanța ierarhic superioară, adică la Curtea Supremă de Justiție, la mai puțin de un an de când a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău. Mai vrea promovare Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei. Cererile acestora vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de marți, 26 martie. 

    Mihail Diaconu, unul dintre judecătorii „din iad”, supranumit astfel după ce a judecat în comisariate mai mulți tineri care au participat la protestele din aprilie 2009, vrea să fie promovat la instanța ierarhic superioară, adică la Curtea Supremă de Justiție, la mai puțin de un an de când a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău. Mai vrea promovare Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei. Cererile acestora vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii în ședința de marți, 26 martie. 

    Mihail Diaconu a încercat și acum doi ani, în martie 2017, să acceadă la funcția de judecător în instanța superioară, însă nu a reușit. În schimb, un an mai târziu, în aprilie 2018, acesta a fost promovat la Curtea de Apel Chișinău. Diaconu a lucrat la fosta Judecătorie a sectorului Buiucani din 2004. În 2014 a devenit judecător de instrucție la aceeași instanță, iar la sfârșitul anului 2016 a fost desemnat să exercite atribuţiile judecătorului de instrucţie la noua Judecătorie Chișinău, sediul Buiucani. 

    Ziarul de Gardă a scris anterior despre faptul că, în aprilie 2009, Diaconu a judecat mai mulți tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie, admițând toate cele nouă demersuri înaintate de procuror privind aplicarea arestului preventiv în cazul persoanelor reţinute. Spre deosebire de alţi magistraţi implicaţi în judecarea participanţilor la protestele din aprilie 2009, Diaconu şi-a păstrat funcţia. Tot el se numără printre magistrații care au examinat cauzele privind arestarea celor 15 magistrați vizați în dosarul „Spălătoria rusească”, precum și în cazul prelungirii cu 30 de zile a mandatului de arestareemis pe numele lui Veaceslav Platon în septembrie 2016.

    Veronica Cupcea, președinta Judecătoriei Orhei, solicită transfer sau promovare la o instanță ierarhic superioară. Ea a devenit judecătoare în 2007, iar trei ani mai târziu a fost numită președintă a Judecătoriei Orhei. În 2013, magistrata s-a pomenit în mijlocul unui scandal după ce a angajat și promovat în funcție o persoană pe care o condamnase.

    Astfel, după ce a găsit-o vinovată pe grefiera Anastasia Motîngă, care lucra în aceeaşi instanţă, de însuşirea bunurilor materiale ale statului, Cupcea a achitat-o şi a angajat-o să îi fie grefieră ca să o promoveze ulterior în calitate de consilieră a preşedintelui Judecătoriei Orhei. Anastasia Motîngă a fost găsită vinovată pentru delapidarea averii străine comisă prin utilizarea situaţiei de serviciu. Mai exact, în perioada în care activa în calitate de executor specialist coordonator al Oficiului Orhei al Departamentului de executare a deciziilor judiciare, i s-a stabilit pedeapsa cu închisoarea pe un termen de doi ani, fără privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate.

    Judecătoarea Cupcea a dispus însă suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe un termen de probă de un an. Atunci Cupcea a fost atenționată de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a constatat că magistrata ar fi afectat imaginea justiției. În 2012, președintele Nicolae Timofti a respins candidatura Veronicăi Cupcea la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă, pentru că făcea obiectul unei „cercetări disciplinare pentru încălcarea obligației de imparțialitate şi a normelor imperative ale legislației”.

    Sursa: Anticoruptie.md
     
  • Președintele CSM, Victor Micu, printre pretendenții la funcția de judecător la CSJ. Cine sunt ceilalți candidați

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, este unul dintre cei trei candidați la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Ceilalți doi pretendenți sunt magistrați la Judecătoria Chișinău – Viorica Puica și Mihail Diaconu. Astfel, la următoarea ședință, care va avea loc la data de 6 iunie, membrii CSM vor desemna candidatul la CSJ. Potrivit legislaţiei, judecătorii CSJ sunt numiţi de Parlament, la propunerea CSM, în termen de 30 de zile de la data înregistrării propunerii.

    Victor Micu are cel mai mare punctaj dintre cei trei candidați înscriși în concurs – 98 de puncte și a fost apreciat cu calificativul ”excelent” de către Colegiul de evaluare. Micu este membru al CSM din ianuarie 2014. În iunie 2014 el a fost ales președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Anterior, Victor Micu a activat în cadrul judecătoriei Râșcani, unde a deținut funcțiile de vicepreședinte și președinte de instanță.

    Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Victor Micu, este unul dintre cei trei candidați la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). Ceilalți doi pretendenți sunt magistrați la Judecătoria Chișinău – Viorica Puica și Mihail Diaconu. Astfel, la următoarea ședință, care va avea loc la data de 6 iunie, membrii CSM vor desemna candidatul la CSJ. Potrivit legislaţiei, judecătorii CSJ sunt numiţi de Parlament, la propunerea CSM, în termen de 30 de zile de la data înregistrării propunerii.

    Victor Micu are cel mai mare punctaj dintre cei trei candidați înscriși în concurs – 98 de puncte și a fost apreciat cu calificativul ”excelent” de către Colegiul de evaluare. Micu este membru al CSM din ianuarie 2014. În iunie 2014 el a fost ales președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Anterior, Victor Micu a activat în cadrul judecătoriei Râșcani, unde a deținut funcțiile de vicepreședinte și președinte de instanță.

    Judecătoarea Viorica Puica activează în cadrul Judecătoriei Chișinău. Activitatea acesteia a fost evaluată cu calificativul ”excelent” și 80 de puncte. Viorica Puica este judecătoare din 2002, iar din 2009 este și formator la Institutul Naţional al Justiţiei.

    Cel de-al treilea candidat este Mihail Diaconu, magistrat în cadrul Judecătoriei Chișinău. Acesta are cel mai mic punctaj dintre candidați – 72 de puncte și a fost evaluat cu calificativul ”foarte bine”. Diaconu este judecător din 2004. În 2014 a fost numit judecător de instrucție la Judecătoria Buiucani, iar la sfârșitul anului trecut a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la Judecătoria Chișinău, până în decembrie 2017. Mihail Diaconu a apărut în vizorul presei încă din aprilie 2009, când a judecat mai mulți tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP). La fel, el este unul dintre judecătorii care au examinat cauzele privind arestarea celor 15 magistrați vizați în dosarul ”Spălătoria rusească” și a prelungit mandatul de arest al fostului premier Vlad Filat.
    sursa: bizlaw.md

  • Concurs // Trei magistrați de la Judecătoria Chișinău vor să fie promovați la Curtea Supremă de Justiție

    Trei magistrați de la Judecătoria Chișinău au depus cereri de participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre Luiza Gafton, Viorica Puica și Mihail Diaconu. Cererile lor vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii la ședința de marți, 28 martie. 

    Luiza Gafton vrea să devină magistrată la CSJ după ce la începutul acestui an a fost numită vicepreședintă a Judecătoriei Chișinău, creată în urma fuziunii judecătoriilor din sectoarele Centru, Buiucani, Râşcani, Botanica şi Ciocana ale Capitalei. Anterior, din martie 2014, ea a ocupat fotoliul de președintă a Judecătoriei sectorului Botanica. Colega sa Viorica Puica a lucrat la aceeași instanță începând cu anul 2002. 

    Trei magistrați de la Judecătoria Chișinău au depus cereri de participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Este vorba despre Luiza Gafton, Viorica Puica și Mihail Diaconu. Cererile lor vor fi examinate de Consiliul Superior al Magistraturii la ședința de marți, 28 martie. 

    Luiza Gafton vrea să devină magistrată la CSJ după ce la începutul acestui an a fost numită vicepreședintă a Judecătoriei Chișinău, creată în urma fuziunii judecătoriilor din sectoarele Centru, Buiucani, Râşcani, Botanica şi Ciocana ale Capitalei. Anterior, din martie 2014, ea a ocupat fotoliul de președintă a Judecătoriei sectorului Botanica. Colega sa Viorica Puica a lucrat la aceeași instanță începând cu anul 2002. 

    Mihail Diaconu a activat la Judecătoria sectorului Buiucani din 2004. În 2014 a devenit judecător de instrucție la aceeași instanță, iar la sfârșitul anului trecut a fost desemnat pentru exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie la noua Judecătorie Chișinău, sediul Buiucani, pentru perioada ianuarie  – decembrie 2017. Ziarul de Gardă a scris anterior despre faptul că, în aprilie 2009, Diaconu a judecat mai mulți tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), admițând toate cele nouă demersuri înaintate de procuror, privind aplicarea arestului preventiv a persoanelor reţinute. Spre deosebire de alţi magistraţi implicaţi în judecarea participanţilor la evenimentele din aprilie 2009, Diaconu şi-a păstrat intactă funcţia, precizau atunci jurnaliștii. Tot el se numără printre magistrații care au examinat cauzele privind arestarea celor 15 magistrați vizați în dosarul „Spălătoria rusească”.

    Tot în ședința din 28 martie, Consiliul Superior al Magistraturii urmează să examineze cererile de demisie ale magistraților Gheorghe Muntean de la Judecătoria Comercială de Circumscripție și Mihail Ciugureanu de la Curtea de Apel Chișinău. Ultimul a fost vizat într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice care scotea la iveală schemele prin care mai multe terenuri din zone centrale ale Chișinău au ajuns în mâini private. 

    Potrivit jurnaliștilor, Ciugureanu, venit în 2001 de la Soroca, a depus o cerere la Primărie, solicitând, în baza Legii cu privire la statutul judecătorului, să-i fie repartizat un teren pentru a-și contrui o casă. Pentru că Primăria a respins solicitarea, invocând lipsa de fonduri, peste şapte ani, la 9 iunie 2008, magistratul a depus o cerere la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care lucrează, care a obligat Primăria să-i atribuie teren. La 23 mai 2012, magistratul a depus la Curtea de Apel Chișinău o altă cerere prin care a solicitat schimbarea ordinii de executare a hotărârii judecătorești, argumentând că Primăria tărăgănează aprobarea proiectului care prevede repartizarea terenului, de aceea vrea emiterea unei încheieri prin care rezolva totul: cerea atribuirea lotului fără a mai aştepta decizia Primăriei, înregistrarea dreptului său de proprietate la Agenţia Cadastru şi încasarea din contul său a preţului nominal al terenului, calculat conform legislaţiei. 

    Deşi aceste pretenţii au fost considerate ulterior ilegale, ele au fost satisfăcute integral de către colegul lui Ciugureanu, Grigore Zubati. Peste o săptămână, la 1 iunie 2012, acesta a și emis o încheiere care, în proporție de 80 la sută, conţine acelaşi text ca şi cererea scrisă de Ciugureanu. Peste două luni, ministrul Justiției a sesizat CSM, cerând sancţionarea ambilor magistraţi. 
    sursa: anticoruptie.md

  • CSM nu a putut alege judecătorul care să facă parte din Consiliul INJ. Domnica Manole și Ion Druță s-au luptat pentru funcție

    Consiliul Institutului Național al Justiției rămâne fără un reprezentant din partea CSM. Un candidat nu a putut fi ales, deoarece niciunul dintre cei care și-au prezentat dosarele nu au acumulat numărul necesar de voturi.

    În urma votului secret, CSM a anunțat că nici unul din cei 5 participanți la concurs nu a întrunit numărul necesar de voturi. Astăzi, în fața membrilor CSM s-au prezentat: Domnica Manole – judecător la Curtea de Apel, Ion Țurcanu – judecător la Curtea Supremă de Justiție,  Mihail Diaconu – judecător la Judecătoria Buiucani, Virgiliu Buhnaci, judecător la Judecătoria Botanica și Igor Chiroșca – judecător la Judecătoria Strășeni.

    Consiliul Institutului Național al Justiției rămâne fără un reprezentant din partea CSM. Un candidat nu a putut fi ales, deoarece niciunul dintre cei care și-au prezentat dosarele nu au acumulat numărul necesar de voturi.

    În urma votului secret, CSM a anunțat că nici unul din cei 5 participanți la concurs nu a întrunit numărul necesar de voturi. Astăzi, în fața membrilor CSM s-au prezentat: Domnica Manole – judecător la Curtea de Apel, Ion Țurcanu – judecător la Curtea Supremă de Justiție,  Mihail Diaconu – judecător la Judecătoria Buiucani, Virgiliu Buhnaci, judecător la Judecătoria Botanica și Igor Chiroșca – judecător la Judecătoria Strășeni.

    Precizăm că un concurs pentru ocuparea funcției de membru în Consiliul INJ a fost lansat, după ce pe 20 septembrie Eduard Ababei, judecător la Curtea de Apel Bălți, a plecat din propria inițiativă.
    sursa: bizlaw.md

  • SRL „Ritlabs” s-a adresat la CEDO. Cine se face vinovat de acest dosar

    Unica companie de IT din MOldova, SRL „Ritlabs”, care exportă produsele sale sub propria marcă, s-a adresat la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO).

    In comunicatul de presa al companiei se spune ca, la data 29 decembrie 2015 procurorul în Procuratura sect. Buicani mun. Chișinău, Raileanu Dumitru a aplicat fața de Masiutin Maxim, directorul SRL „Ritlabs”, o măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi țara. Aceasta măsura a fost aplicată în cadrul cauzei penale penală nr. 2015031666, în cadrul căreia au fost blocate și conturile bancare ale firmei „Ritlabs”, care-și exportă produsele sub marca proprie „The Bat!” în peste 90 de state. Blocare conturilor a fost deja recunoscută ca fiind ilegală de către Curtea de Apel Chișinău. La 30 decembrie 2015 Masiutin Maxim a depus o plîngere în Judecătoria Buiucani prin care a solicitat anulare a acestei măsuri. Conform prevederilor articolului 178 (3) din Codul de procedura penală, durata măsurilor preventive de a nu părăsi țara nu poate depăși 30 de zile. Examinarea plîngerii a fost repartizată judecătorului de instrucție Mihail Diaconu, care a stabilit data examinării plîngerii pentru data de 08 februarie 2016, adică peste 40 de zile din data depunerii, necătînd la faptul că termenul limită de aplicare a măsurii preventive care se contestă, conform legislației procesual penale, este doar de 30 de zile.

    Unica companie de IT din MOldova, SRL „Ritlabs”, care exportă produsele sale sub propria marcă, s-a adresat la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO).

    In comunicatul de presa al companiei se spune ca, la data 29 decembrie 2015 procurorul în Procuratura sect. Buicani mun. Chișinău, Raileanu Dumitru a aplicat fața de Masiutin Maxim, directorul SRL „Ritlabs”, o măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi țara. Aceasta măsura a fost aplicată în cadrul cauzei penale penală nr. 2015031666, în cadrul căreia au fost blocate și conturile bancare ale firmei „Ritlabs”, care-și exportă produsele sub marca proprie „The Bat!” în peste 90 de state. Blocare conturilor a fost deja recunoscută ca fiind ilegală de către Curtea de Apel Chișinău. La 30 decembrie 2015 Masiutin Maxim a depus o plîngere în Judecătoria Buiucani prin care a solicitat anulare a acestei măsuri. Conform prevederilor articolului 178 (3) din Codul de procedura penală, durata măsurilor preventive de a nu părăsi țara nu poate depăși 30 de zile. Examinarea plîngerii a fost repartizată judecătorului de instrucție Mihail Diaconu, care a stabilit data examinării plîngerii pentru data de 08 februarie 2016, adică peste 40 de zile din data depunerii, necătînd la faptul că termenul limită de aplicare a măsurii preventive care se contestă, conform legislației procesual penale, este doar de 30 de zile.

    „Conform art. 20 (1) al Constituției Republicii Moldova, orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime. Astfel stabilirea de către instanță a datei de examinare a plîngerii peste 40 zile, în situația în care se contestă un act procesual cu durată de pînă la 30 zile, constituie de fapt lipsirea de posibilitate efectivă de restabilire a drepturilor, libertăților și intereselor violate lui Masiutin Maxim. Justiție întîrziată înseamnă justiție refuzată. Astfel Masiutin Maxim de fapt a fost lipsit de dreptul garantat de art. 20 (1) al Constituției. Stabilind un asemenea termen de 40 de zile, judecătorul Mihail Dicaonu a lipsit pe Masiutin Maxim de dreptul de contestarea a măsurii preventive care durează doar 30 de zile”, se spune in comunicat.

    Tot acolo se precizează ca, prin urmare, judecătorul Mihail Diaconu, prin încălcare a termenului rezonabil, a admis violarea a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 CEDO.

    „Acest articol obligă la respectarea termenilor rezonabili de soluționare de către instanță a adresărilor cetățenilor, în dependență de natura acestora.
    De exemplu, în cazul Kovyazin ș.a. contra Rusiei, CEDO a constatat violarea dreptului la soluționare a plîngerilor în termen rezonabil cînd apelul petiționarului Savelov împotriva unei măsuri preventive a fost examinat în termen de 23 de zile. Judecătorul este obligat să decidă prompt, eficient și obiectiv în toate cauzele judiciare, acționînd cu diligență și în timp util, să respecte termenele legale, iar în cazul în care legea nu prevede astfel de limite, să-și îndeplinească îndatoririle într-o perioadă de timp rezonabilă. Acesta obligație nu a fost respectată de către judecător de instrucție Mihail Diaconu”, spun responsabilii de la „Ritlabs”.

    In comunicat se spune ca, SRL „Ritlabs” deja s-a adresat la CEDO (cererea nr. 39835/15, cauza Ritlabs S.R.L. c/Moldova) pentru nelegiuirea la examinare a cererii privind recunoașterea în Republica Moldova a hoătrîrii instanței din Statele Unite ale Americii.

    „Este inadmisibil ca judecătoriile din Moldova, cu toata asistenta acordata pentru reforme  si susținere financiara inclusiv din partea SUA, nu respecta decizia instanței de judecata din SUA. Nu exista motive juridice ca „Ritlabs” sa sufere din cauza inacțiunilor Guvernului. Moldova a primit milioane de dolari si euro in ultimii ani pentru dezvoltare economica, lupta cu corupția si imbunatatirea sistemului de sănătate. Conform Foreignassistance.gov, Moldova urmează sa mai primească 49 milioane dolari SUA  in calitate de susținere externa in 2016, 1 milion din care  este destinat pentru lupta cu corupția in sistemul judecătoresc. Cu toate acestea, judecătoria din Moldova, refuzind sa recunoască decizia judecătoriei din SUA, a demonstrate lipsa de respect fata de America”, spune Masiutin.

    Totodata,  la 26 ianuarie 2016 Masiutin Maxim a înaintat Consiliului Superior al Magistraturii o sesizare, înregistrată cu nr. intrare 96 p/m, prin care a solicitat constatarea comiterii de către judecătorul de instrucție al Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău – Mihail Diaconu, a abaterii disciplinare și aplicarea sancțiunii disciplinare pentru aceasta.
    sursa: oficial.md

  • Un alt judecător va decide prelungirea arestului lui Filat. Cine este Mihail Diaconu?

    Mihail Diaconu,  magistrat la Judecătoria Buiucani din Chişinău, va decide astăzi  prelungirea arestului pe numele fostului premier, Vlad Filat. După două ore și jumătate de ședință, instanța a intrat în deliberări. Procurorul pe dosar, Adriana Bețișor și avocatul Igor Popa nu au făcut declarații.

    Anterior,  avocații lui Vlad Filat au depus o cerere prin care au solicitat recuzarea lui Ghenadie Pavliuc, magistratul care a instrumentat până acum cazul, din motiv că acesta ar fi în grad de rudenie cu liderul PD, Marian Lupu. Cererea însă, a fost respinsă la 11 noiembrie curent.

    Mihail Diaconu,  magistrat la Judecătoria Buiucani din Chişinău, va decide astăzi  prelungirea arestului pe numele fostului premier, Vlad Filat. După două ore și jumătate de ședință, instanța a intrat în deliberări. Procurorul pe dosar, Adriana Bețișor și avocatul Igor Popa nu au făcut declarații.

    Anterior,  avocații lui Vlad Filat au depus o cerere prin care au solicitat recuzarea lui Ghenadie Pavliuc, magistratul care a instrumentat până acum cazul, din motiv că acesta ar fi în grad de rudenie cu liderul PD, Marian Lupu. Cererea însă, a fost respinsă la 11 noiembrie curent.

    ZdG a scris anterior despre magistratul Mihail Diaconu și cariera sa în sistemul judecătoresc în articolul Un judecător din iad în drum spre Curtea de Apel Chișinău.

    „Mihail Diaconu,  magistrat la Judecătoria Buiucani din Chişinău, care în aprilie 2009 a judecat tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), are drum liber spre funcţia de judecător la Curtea de Apel (CA) Chişinău. La începutul lunii trecute, acesta a fost considerat de către membrii Colegiului pentru selectarea şi cariera judecătorilor „apt” pentru a candida, cel mai probabil, pentru locul rămas vacant după demisia lui Vasile Gurin, tatăl procurorului general Corneliu Gurin.”
    sursa: zdg.md

  • Judecătorul Diaconu i-a lăsat fără casă și teren în centrul Chișinăului

    Djulai Elena și Zambilovici Iosif, pensionari din Chișinău, spun că au fost lăsați fără casă și teren în centrul Chișinăului, decizia fiind luată de Mihail Diaconu de la Judecătoria Buiucani. Oamenii au depus nenumărate sesizări la CNA, Procuratură, SIS și CSM, dar nimeni nu a investigat faptele invocate în petiții, relatează Curaj.TV

    La 15 iulie 2015, petiționarii s-au adresat Centrului Național Anticorupție cu o plîngere, unde au solicitat atragerea la răspundere penală a judecătorului M. Diaconu în baza art.328 alin. (3) Cod penal, însă plîngerea menționată nu a fost înregistrată în Registrul nr. 1 de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni a CNA.

    Asupra acțiunilor ilegale ale CNA, petiționarii la 17 iulie 2015 au depus în Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, o plîngere în temeiul art. 313 Cod de procedură penală.

    Djulai Elena și Zambilovici Iosif, pensionari din Chișinău, spun că au fost lăsați fără casă și teren în centrul Chișinăului, decizia fiind luată de Mihail Diaconu de la Judecătoria Buiucani. Oamenii au depus nenumărate sesizări la CNA, Procuratură, SIS și CSM, dar nimeni nu a investigat faptele invocate în petiții, relatează Curaj.TV

    La 15 iulie 2015, petiționarii s-au adresat Centrului Național Anticorupție cu o plîngere, unde au solicitat atragerea la răspundere penală a judecătorului M. Diaconu în baza art.328 alin. (3) Cod penal, însă plîngerea menționată nu a fost înregistrată în Registrul nr. 1 de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni a CNA.

    Asupra acțiunilor ilegale ale CNA, petiționarii la 17 iulie 2015 au depus în Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, o plîngere în temeiul art. 313 Cod de procedură penală.

    La 20 iulie 2015, Djulai Elena și Zambilovici Iosif, au depus o cerere prin care solicită strămutarea plîngerii din 17 iulie 2015, de la Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău la o altă instanţă egală în grad argumentînd că judecătorii care vor examina plîngerea, activează în aceiași instanță cu judecătorul Diaconu M. în privința căruia au depus plîngere la CNA.

    Verificînd cererea de strămutare, Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie a decis să o respingă.

    Sursa Video: http://Curaj.TV

  • Noutăţile din averea judecătorilor instanţelor din Chişinău

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Atunci când analizezi declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, Curţile de Apel şi instanţele de fond, poţi observa de ce judecătorii din primele instanţe tind să ajungă în cele ierarhic superioare. Pentru că, în comparaţie cu ai lor colegi de la Curtea Supremă şi Curţile de Apel, magistraţii care activează în Judecătoriile de fond, fie şi din Chişinău, raportează salarii mai mici, proprietăţi şi conturi mai puţine, dar şi credite bancare mai multe.

    După ce am analizat declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) şi Curţile de Apel (CA) din ţară, am ajuns la cele ale magistraţilor care activează în instanţele de fond, din Chişinău.

    Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei sect. Centru, a avut un salariu de 152 mii de lei în 2014 şi 10 mii din activitatea didactică. Cei mai mulţi bani acasă a adus însă soţia sa, Daniela Ţurcan, care este notar. Aceasta a raportat un venit de 1,43 milioane de lei şi alţi 28 de mii din activitatea didactică. Alţi 549 mii de lei, anul trecut, familia Ţurcan i-a câştigat din vânzarea unui apartament din str. Miron Costin, aşa că a rămas, conform declaraţiei, fără loc de trai oficial.

    Judecătoarea Angela Catană, tot de la Centru, a raportat anul trecut un salariu de 154 mii de lei. Declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi este completată ciudat, ea precizând în mai multe locuri că situaţia nu s-a schimbat de anul trecut, deşi este obligată să declare tot ce are la momentul completării declaraţiei. Totodată, aceasta a indicat că soţul său, fiind avocat, a avut dividende de 1,7 milioane de lei de la firma SRL „Termidor”, însă mai jos nu a indicat că acest SRL este fondat chiar de Victor Catană, soţul ei, cu 100%, aşa cum arată datele de la Camera Înregistrării de Stat.

    Sergiu Bularu a ajuns judecător în sect. Centru în februarie 2014, fiind anterior consilier în cadrul Cabinetului Preşedintelui PD din Parlament. Acesta a avut un salariu de 140 mii de lei, dar a obţinut alţi 10 mii de lei (doar) din vânzarea unui automobil BMW 525 D şi alţi 7500 de euro (150 mii de lei) dintr-un transfer din Italia. El şi-a cumpărat anul trecut un garaj de 52 m.p., dar şi un BMW 525. Un 2014 bun a avut şi colega sa, Svetlana Vâşcu. În februarie, aceasta a fost desemnată de preşedintele Timofti în funcţia de judecătoare, câştigând în 10 luni puţin peste 100 mii de lei. Anul trecut, soţul judecătoarei, care deţine două firme în agricultură, a procurat nu mai puţin de 13 loturi de teren extravilan, în sate din r. Cimişlia. Nu este clară suprafaţa acestora, pentru că la unele judecătoarea nu a menţionat acest lucru.

    Preşedinte de instanţă cu Skoda Superb din 2014
    Dorin Dulghieru, preşedintele Judecătoriei Buiucani, a avut un salariu de 152 mii de lei şi alţi 3 mii din activitatea didactică, fiind conducător al stagiului de practică al unui audient al Institutului Naţional al Justiţiei. Dulghieru a investit 173 mii de lei şi 6300 de euro într-un apartament de 87 m.p. construit special pentru judecători. Suma totală a contractului este de 31500 de euro. Tot anul trecut, magistratului i-au ajuns bani şi pentru o maşină nouă, cumpărată ce-i drept în baza unui contract de leasing, în valoare de 15872 de euro, încheiat cu firma Victoria Leasing pentru o perioadă de 4 ani. Preţul maşinii cumpărate de judecător, o Skoda Superb nouă, din 2014, este, conform informaţiilor de pe site-ul dealer-ului oficial, între 17 şi 30 şi… mii de euro, în funcţie de dotările pe care le soliciţi. Anul trecut, Dulghieru a contractat şi două credite, în valoare de 16300 de euro.

    Colegul său, Mihail Diaconu, a intrat în posesia unui apartament cu trei camere de aproape 100 m.p., deşi deţinea încă două, şi a ridicat un salariu de 147 mii de lei în 2014. S-a înnoit anul trecut şi colegul său, judecătorul de instrucţie Ion Morozan. Acesta declară o maşină, Volkswagen Tiguan, pe care o conduce prin contract de comodat (contract prin care se dă unei alte persoane un bun în folosinţă, gratis). Şi Mihail Murguleţ, proaspăt numit în funcţie, în 2014 şi-a cumpărat o maşină, Toyota Avensis. Oxana Parfeni, numită în funcţia de judecătoare în februarie 2014, a obţinut anul trecut două apartamente în Chişinău, unul prin donaţie, în urma unui contract de investiţii, pentru care a achitat o primă rată de 85 mii de lei, echivalentă cu aproape 70% din salariul său de anul trecut.

    Ghenadie Pavliuc a ajuns în atenţia opiniei publice anul acesta, după ce a eliberat pe numele lui Ilan Şor mandat de arest la domiciliu, deşi procurorii l-au dorit în penitenciar, iar ulterior, i-a permis acestuia să iasă din arestul la domiciliu pentru a putea candida la funcţia de primar al oraşului Orhei, asta deşi, Şor este învinuit într-un dosar de rezonanţă, legat de fraudele din sistemul bancar. Şi pentru el, anul trecut a fost unul prosper. Pe lângă salariul de 140 mii de lei, magistratul a primit, ca donaţie, un teren şi o casă în Donduşeni, dar a şi investit într-un apartament, probabil social, din proiectul pentru judecători, deşi acesta deţine, din 2011, o casă de locuit în capitală.

    A renunţat la 50 mii de lei pe lună pentru a fi judecător Luiza Gafton, preşedinta Judecătoriei Botanica, a avut în 2014 un salariu de 171 mii de lei şi o pensie de 119 mii de lei. Anul trecut, aceasta şi-a deschis un cont bancar de 2 mii de euro la Victoriabank. Cel mai mare venit de la Judecătoria Botanica, anul trecut, nu l-a avut însă cineva care a activat acolo, ci un fost angajat al Moldatsa, întreprinderea de stat despre care ZdG a scris că este casa rudelor mai multor demnitari din ţara noastră şi unde salariile sunt chiar mai mari decât în justiţie. Vitalie-Silviu Midrigan a devenit judecător la Judecătoria Botanica în ianuarie 2015, după ce a renunţat la funcţia de director al direcţiei Juridice a Moldatsa, funcţie care i-a adus nu mai puţin de 567 mii de lei, respectiv 47 mii de lei pe lună în 2014. Alţi 10 mii de lei Midrigan i-a câştigat din activitatea didactică, 20 mii de euro (400 mii de lei) – din donaţiile părinţilor, iar 104 mii – din închirierea unui spaţiu comercial. Conform informaţiilor din declaraţia sa cu privire la venituri şi proprietăţi, spaţiul comercial are o suprafaţă de 66,8 m.p. şi o valoare cadastrală de 1 milion de lei. Şi acesta a fost obţinut prin donaţie. Tot prin donaţie, proaspătul judecător a obţinut şi un apartament de 49 m.p. El mai deţine o Toyota RAV 4, cumpărată şi fabricată în 2013, şi conduce un Lexus RX 350, prin comodat, din 2012.

    Şi familia judecătorului Nicolae Şova a avut un an bun. Din salariu şi din activitatea didactică, magistratul a adus acasă peste 150 mii de lei, iar soţia sa, din servicii notariale, puţin peste jumătate de milion. Angela Braga a avut anul trecut un salariu de 134 mii de lei, iar împreună cu soţul său a obţinut 274 mii de lei de pe urma vânzării unui bun imobil. Anul trecut judecătoarea şi-a cumpărat un alt apartament, de 66,7 m.p., indicând că acesta ar avea o valoare cadastrală de 367 mii de lei, deşi preţul de piaţă este, evident, mai mare. Aceasta a contractat şi un credit de 250 mii de lei, până în 2024.

    Oleg Melniciuc, preşedintele Judecătoriei Râşcani, a avut un salariu de 151 mii de lei în 2014 şi alţi 8 mii din activitatea didactică. Judecătorul a beneficiat şi de o donaţie de la mama sa, Elena Melniciuc, despre care ZdG a scris anul trecut că, deşi locuieşte în satul Mândâc, Drochia, are înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 milioane de lei. Elena Melniciuc este pensionară, iar în luna mai 2015 a împlinit onorabila vârstă de 77 de ani. Doar că, judecătorul a blurat suma pe care a primit-o cu titlu de donaţie de la aceasta. Şi soţia judecătorului, Diana, a primit anul trecut donaţii financiare de la părinţi.

    Ghenadie Morozan conduce, de anul trecut, un Mercedes B 170, prin comodat. Tot anul trecut, judecătorul a cumpărat şi un teren agricol de jumătate de hectar. Iurie Potînga s-a înnoit anul trecut cu un Renault Megane, iar Aureliu Postică sau, mai exact, soţia sa, Diana, cu o Toyota Yaris. Violeta Gârleanu a devenit judecătoare în 2014, iar ulterior şi-a vândut cu 90 mii de lei un imobil în Soroca. Ea are două conturi bancare, unul salarial, unde deţinea la finele anului trecut 109 mii de lei, şi un altul, depozit, unde ţine 113 mii de lei.

    Mai mulţi judecători, cu apartamente sociale Victor Burduh, preşedintele Judecătoriei Ciocana, nu s-a remarcat anul trecut prin achiziţii, el declarând doar un salariu de 171 mii de lei. Colegul său, Vladislav Clima, vicepreşedintele Judecătoriei, şi-a cumpărat însă o Honda CRV, după ce a vândut un Subaru Forester. Anul trecut, magistratul şi-a continuat construcţia unei case de locuit individuale, începute în 2013, în aprilie 2014 ea fiind gata în proporţie de 50%. Un alt magistrat de la Ciocana, Ion Bulhac, se remarcă în declaraţia de avere cu deschiderea a 6 conturi bancare, pe care păstrează 27 mii de euro şi 8 mii USD. Acestea i-au adus peste 28 mii de lei din dobândă, bani care s-au alăturat la cei 134 mii de lei din salariu.

    Anul trecut, mai mulţi judecători din prima instanţă şi-au procurat apartamente sociale în cadrul proiectului iniţiat de Consiliul Superior al Magistraturii. Blocurile din str. Ceucari şi Alecsandri sunt construite de firma SRL „Basconslux”, urmând a fi finalizate la sfârşitul lui 2016. Magistraţii au plătit pentru ele un preţ preferenţial, de doar 360 de euro pentru un metru pătrat, în condiţiile în care preţul de piaţă este dublu. În total, 43 de judecători şi peste 130 de persoane din sistemul judecătoresc au beneficiat de acest proiect.
    sursa: zdg.md

     
  • Как под видом борьбы с коррупцией в Молдове "кошмарят" инвесторов

    Далее, 7 мая 2015 года судом сектора Буюкань судьей Михай Дьякону было вынесено Определение № 11-1714/15, в котором был продлен срок приостановления выполнения банковских операций в отношении компании на период 30 дней, несмотря на то, что офицерами так и не было установлено никаких оснований для приостановления работы по банковским счетам.

    Далее, 7 мая 2015 года судом сектора Буюкань судьей Михай Дьякону было вынесено Определение № 11-1714/15, в котором был продлен срок приостановления выполнения банковских операций в отношении компании на период 30 дней, несмотря на то, что офицерами так и не было установлено никаких оснований для приостановления работы по банковским счетам.

  • Judecătorul Diaconu n-a fost azi la lucru

    Avocatul Vitalie Pîslaru spune că judecătorul Mihail Diaconu a lipsit azi de la locul de muncă, chiar dacă a fost zi oficial lucrătoare şi alţi judecători au avut chiar şedinţe publice. Din cauza lui suferă un deţinut care așteaptă de 3 luni sentința tradusă ca să o poată contesta cu apel.

    Avocatul Vitalie Pîslaru spune că judecătorul Mihail Diaconu a lipsit azi de la locul de muncă, chiar dacă a fost zi oficial lucrătoare şi alţi judecători au avut chiar şedinţe publice. Din cauza lui suferă un deţinut care așteaptă de 3 luni sentința tradusă ca să o poată contesta cu apel.


  • Concurenţă strânsă pentru posturile vacante de la CSJ

    Concurenţă strânsă între judecători pentru posturile vacante de la Curtea Supremă de Justiţie. Cele trei locuri libere sunt revendicate de opt magistraţi, care au fost audiaţi astăzi de membrii Consiliului Superior al Magistraturii.
    Pentru că şapte dintre cei opt magistraţi provin din instanţele de fond, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au vrut să afle dacă aceştia vor face faţă noilor responsabilităţi.

    Concurenţă strânsă între judecători pentru posturile vacante de la Curtea Supremă de Justiţie. Cele trei locuri libere sunt revendicate de opt magistraţi, care au fost audiaţi astăzi de membrii Consiliului Superior al Magistraturii.
    Pentru că şapte dintre cei opt magistraţi provin din instanţele de fond, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au vrut să afle dacă aceştia vor face faţă noilor responsabilităţi.

    "Să ştiţi că prima instanţă examinează toate categoriile de dosare. Unele pot să nu ajungă la Curtea de Apel sau la Curtea Supremă de Justiţie. Şi după atâţia ani lucraţi în sistem, nu cred că nu aş putea pretinde", a spus magistratul Judecătoriei sectorului Botanica al capitalei, Maria Ghervas.

  • Scandal la Judecătoria Buiucani! Un judecător a dat cu piciorul în premiul ”Inima Neagră”

    Reprezentanții societății civile au decernat anti-premiu pentru sfidarea drepturilor omului din 7 aprilie, ”Inima Neagră”. Judecătorul Mihai Diaconu, unul dintre premianți, a refuzat să discute cu aceștia și a dat cu piciorul în placă, închizând brutal ușa în fața organizatorilor, care cu greu au încercat să intre în cabinetul acestuia. Secretara judecătorului a fost nevoită să țină piept și să prevină un scandal iscat între șeful său și unul dintre protestatari, Oleg Brega.
    Premiul le-a revenit celor șapte funcționari de stat care au fost implicați în examinarea dosarelor penale sau coordonarea acțiunilor referitoare la evenimentele din 7 aprilie: Gheorghe Papuc, Vladimir Botnari, Iacob Gumeniţă, Valeriu Gurbulea, Valeriu Zubco, Artur Reşetnicov, Mihail Diaconu.

    Reprezentanții societății civile au decernat anti-premiu pentru sfidarea drepturilor omului din 7 aprilie, ”Inima Neagră”. Judecătorul Mihai Diaconu, unul dintre premianți, a refuzat să discute cu aceștia și a dat cu piciorul în placă, închizând brutal ușa în fața organizatorilor, care cu greu au încercat să intre în cabinetul acestuia. Secretara judecătorului a fost nevoită să țină piept și să prevină un scandal iscat între șeful său și unul dintre protestatari, Oleg Brega.
    Premiul le-a revenit celor șapte funcționari de stat care au fost implicați în examinarea dosarelor penale sau coordonarea acțiunilor referitoare la evenimentele din 7 aprilie: Gheorghe Papuc, Vladimir Botnari, Iacob Gumeniţă, Valeriu Gurbulea, Valeriu Zubco, Artur Reşetnicov, Mihail Diaconu.

  • A judecat tineri în comisariate la 7 aprilie, iar acum e propus magistrat la Curtea de Apel Chișinău

    Unul dintre judecătorii care a judecat tineri, în aprilie 2009, în incinta Comisariatului General de Poliție, Mihail Diaconu are undă verde pentru una din funcțiile vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău.
    Acest lucru a fost decis în februarie curent de către Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Astăzi candidatura judecătorului „din iad” a fost propusă președintelui țării pentru fotoliul de magistrat la Curtea de Apel Chișinău

    Unul dintre judecătorii care a judecat tineri, în aprilie 2009, în incinta Comisariatului General de Poliție, Mihail Diaconu are undă verde pentru una din funcțiile vacante de judecător la Curtea de Apel Chișinău.
    Acest lucru a fost decis în februarie curent de către Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor din cadrul CSM. Astăzi candidatura judecătorului „din iad” a fost propusă președintelui țării pentru fotoliul de magistrat la Curtea de Apel Chișinău

  • Judecătorul Diaconu, supranumit „din iad”, s-a răzgândit

    Magistratul Mihail Diaconu s-a răzgândit și nu mai vrea un fotoliu la Curtea de Apel Chișinău. Judecătorul supranumit de presă „din iad”, alături de alți opt judecători care în aprilie 2009 au condamnat, contrar legii, mai mulţi tineri în comisariatele de poliţie, s-a retras din concurs fără să explice motivele deciziei sale.

    Magistratul Mihail Diaconu s-a răzgândit și nu mai vrea un fotoliu la Curtea de Apel Chișinău. Judecătorul supranumit de presă „din iad”, alături de alți opt judecători care în aprilie 2009 au condamnat, contrar legii, mai mulţi tineri în comisariatele de poliţie, s-a retras din concurs fără să explice motivele deciziei sale. Asta deși anterior candidatura sa a fost acceptată de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care a înaintat-o şefului statului.

  • Un judecător „din iad”, în drum spre Curtea de Apel Chişinău

    Mihail Diaconu, judecător la Judecătoria Buiucani din Chişinău, care în aprilie 2009 a judecat tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), are drum liber spre funcţia de judecător la Curtea de Apel (CA) Chişinău.

    Mihail Diaconu, judecător la Judecătoria Buiucani din Chişinău, care în aprilie 2009 a judecat tineri în incinta Comisariatului General de Poliţie (CGP), are drum liber spre funcţia de judecător la Curtea de Apel (CA) Chişinău. La începutul lunii trecute, acesta a fost considerat de către membrii Colegiului pentru selectarea şi cariera judecătorilor „apt” pentru a candida, cel mai probabil, pentru locul rămas vacant după demisia lui Vasile Gurin, tatăl procurorului general Corneliu Gurin.

     

  • Судьи, выносившие обвинительные приговоры в комиссариатах полиции, не были наказаны из-за нехватки доказательств

    Трое судей, выносивших обвинительные приговоры в комиссариатах полиции, остались безнаказанными. Высший Совет Магистратуры постановил в понедельник, что по отношению к ним нельзя применить никаких санкций. Поскольку с момента нарушения ими своих должностных обязанностей прошло более года. Из-за нехватки доказательств, не были наказаны еще шесть судей. Некоторые неправительственные организации обвиняют их в том, что они выдавали ордера на арест прямо в изоляторах временного содержания.

    Трое судей, выносивших обвинительные приговоры в комиссариатах полиции, остались безнаказанными. Высший Совет Магистратуры постановил в понедельник, что по отношению к ним нельзя применить никаких санкций. Поскольку с момента нарушения ими своих должностных обязанностей прошло более года. Из-за нехватки доказательств, не были наказаны еще шесть судей. Некоторые неправительственные организации обвиняют их в том, что они выдавали ордера на арест прямо в изоляторах временного содержания.

     Как определил Высший совет Магистратуры, трое судей рассматривали дела в комиссариатах полиции, а не в суде, как этого предусматривает закон, но не стал их наказывать. Согласно закону, судья может быть привлечен к дисциплинарной ответственности не позднее одного года со дня совершения проступка. Обвиненные судьи заявляют, что ни в чем не виноваты, и что ничего не знали о насилии в комиссариатах.

    В случае других 6 судей, Высший совет магистратуры расценил жалобы протестующих недостаточным доказательством для привлечения их к ответственности. Представители неправительственных организаций остались недовольны решением.
    Также в понедельник, Апелляционная Палата Кишинева отклонила прошение бывшего судьи Дорина Поповича о пересмотре решения Высшего Совета Магистратуры, освободившего его с занимаемой должности за вынесение приговоров в изоляторах временного содержания. 
    Михаил Диакону, Игорь Ворническу, Георгий Морозан, Ион Булхак и Анатолий Галбен тоже не были санкционированы.

     

  • 8 judecători trecuţi cu vederea

     Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM) și Asociația Promo-LEX au depus plângeri la Consiliul Superior al Magistraturii în privința altor 8 judecători care au examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliție a municipiului Chișinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009.

     Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM) și Asociația Promo-LEX au depus plângeri la Consiliul Superior al Magistraturii în privința altor 8 judecători care au examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliție a municipiului Chișinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009.

    Plîngerile sunt depuse în privința judecătorului Oleg Meliniciuc, vice președintele judecătoriei sectorului Rășcani mun. Chișinău, care s-a deplasat la Comisariatul de Poliție sect. Rîșcani în ziua de 8 aprilie 2009 unde a examinat materiale administrative și a emis decizii de aplicare a sancțiunilor administrative în privința a cel puțin 8 persoane. Astfel de exemplu, lui Obadă Ion Serghei i-a dat arest administrativ pentru 2 zile; lui Buzică Andrei Valentin - arest administrativ pentru 3 zile, lui Renchez Sergiu Ion - arest administrativ de 15 zile, lui Tîrsîna Dumitru Nicolai - arest administrativ de 15 zile, lui Munteanu Serghei Evghenii - arest administrativ de 3 zile, lui Nacu Alexandru Andrei- arest administrativ de 2 zile, lui Nacu Serghei Andrei - arest administrativ de 2 zile, lui Chercheja Serghei Gheorghe - arest administrativ de 2 zile.

Infografice
Оставь комментарий